Pitonul Kaa

Presa rusă scrie despre faptul că negocierile dintre Republica Moldova și „Gazprom” privind noul contract de livrare a gazelor naturale au intrat în impas.

O vorbă din bătrâni spunea că nu e de dorit să te bucuri de necazul altora, însă nu pot trece cu vederea declarațiile, pe care la 3 noiembrie, cu ocazia plecării sale la Moscova, ni le oferea premierul moldovean Vladimir Filat – domnia sa nu doar ne spunea că Moldova va avea un nou contract de livrare al gazelor naturale ci ne asigura pe toți că, citez „prețul gazelor va fi mai ieftin căci negocierile cu Gazprom au avut loc sub supravegherea mea personală și se află în stadiul final”.

Tot atunci, la 3 noiembrie, colegii de la Publika TV făceau pe gratis reclamă primului ministru anunțând din ceas în ceas că Gazprom-ul acceptă oferta lui Filat și preţul la gazul natural va fi revăzut. Iar noi mai să credem, nu?!

Jurnaliștii de la acest canal de televiziune mai afirmau că în cadrul discuţiilor dintre Vladimir Filat şi Alexei Miller s-a ajuns la înțelegerea ca atunci când se va stabili preţul gazelor naturale livrate Moldovei concernul rus Gazprom va ţine cont de oferta Guvernului de la Chişinău de a participa la proiectele investiţionale.

Adică șeful guvernul de la Chișinău, confirma faptul că pentru un preț mai mic la gaze, cabinetul de miniștrii ar fi gata să cedeze activele strategice ale Republicii Moldova din compania de stat, Moldova gaz.

Presa de la Moscova, la început de decembrie 2011, nota că administrația concernului rus Gazprom ar fi propus Republicii Moldova să renunțe la angajamentele față de Uniunea Europeană privind punerea în aplicarea a pachetelor 2 și 3 din politica energetică a Uniunii Europene, condiționând în acest fel semnarea unui nou contract cu autoritățile moldovene.

De fapt Gazprom-ul simte acum că trebuie să profite şi acţionează în consecinţă. Ucraina negociază deja cu mâinile legate, riscând să le cedeze sistemul de conducte; Kârgâzstanul, Armenia sau Tadjikistanul vor face şi ele concesii, inclusiv intrarea în „Eurasia”, ca să nu mai vorbim de Belarus... Fiecare stat în parte este „atacat” de Gazprom în funcţie de slăbiciunile fiecăruia.

Atenționările lui Dan Dungaciu care spunea mai ieri că “Republica Moldova se află, în situaţia unui animal în jurul căruia începe, încet, să se încolăcească un şarpe uriaş. Deocamdată, şarpele nu a început încă să strângă.”, se adeveresc. Uriașul piton începe acum să strângă.

Contractul privind livrarea gazelor semnat între Republica Moldova şi „Gazprom”, pentru perioada 2007-2011, expiră pe data de 31 decembrie 2011.

Băsescu și asigurările Trilateralei

Colegul și prietenul Mario Balint de la Grupul pentru Democrație și Securitate din România, scria pe blogul său că a avut privilegiul să asiste la o expunere mai non-conformistă a Guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, din care a reţinut că la acest moment, peste România se închid ca nişte falduri grele, trei cicluri economice şi financiare.

Prietenul Balint, explică că asta e de rău – “pentru că la fel ca la alinierea planetelor, din acest punct discutăm doar despre variabile, impredictibilitate şi nesiguranţă, iar riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile se modifică cu o viteză uluitoare.”

“Guvernatorul Isărescu a confirmat că perioada caldă, a vacanţei, s-a terminat! Cei 20 de ani buni, calzi, calmi şi prosperi au luat sfârșit, următorii 20, poate, fiind imprevizibili, spartani, tumultuoşi, de temut. Societatea românească, puternic lovită de tăierile de salarii, pensii, subvenţii, alocaţii etc se zbate să supravieţuiască pe principul: "scapă cine poate"!”, nota colegul.

În publicația chișinăuiană, Timpul, un alt prieten român, Dan Dungaciu, lansa una dintre cele mai interesante idei de soluționare a crizei politice din Republica Moldova – și anume asumarea de către Uniunea Europeană a guvernării AIE. „Uniunea Europeană trebuie să asigure garanţii pentru două lucruri: 1 - preşedintele ales va fi doar pe durata actualului mandat al Parlamentului, fără să poată numi premierul după alegeri şi 2 - niciunul dintre membrii AIE nu va trăda, respectiv nu va schimba majoritatea după alegerea preşedintelui. Garanţiile UE sunt clare: sprijinul financiar şi logistic al UE va fi rediscutat în momentul în care AIE nu mai există, respectiv proiectul european al RM va fi stopat.”, spunea pentru Timpul, Dan Dungaciu.

Nu am auzit ca ideea profesorului Dungaciu să stârnească discuții în spațiul public moldav. De fapt tăcerea care există în jurul acestui subiect seamănă mai degrabă cu ciudata liniște dinaintea furtunii. În același interviu Dungaciu afirma că, “ R. Moldova se află, astăzi, în situaţia unui animal în jurul căruia începe, încet, să se încolăcească un şarpe uriaş. Deocamdată, ea se face că nu îl simte, pentru că şarpele nu a început încă să strângă.”

Liniștea din jur e un semn. Mai puțin de indiferență și mai mult unul care vorbește despre supraviețuire. E vorba despre acel egoism al lui “scapă cine poate” despre care vorbea Mario Balint. Iar liniștea, e una și ea la fel de egoistă pentru că dacă faci prea mult zgomot, șarpele ar putea să te zărească. De asta tiptil, fără prea mare zgomot, fiecare își vede de treaba lui!

Faldurile care cad în acest moment peste societatea românească, găsesc însă o Românie asigurată. O Românie care nu se teme de șerpi căci s-a asigurat la Uniunea Europeană și la NATO! Pe 16 octombrie 2010, Bucureştii, au fost buricul lumii, atunci când cei mai influenţi oameni ai Europei, membri ai Comisiei Trilaterale (Asia, Europa şi America de Nord), s-au întâlnit în acel sfârşit de săptămână la Bucureşti pentru a pune lumea la cale.

Chiar dacă în alocuţiunea rostită la dineul oferit participanţilor, Traian Băsescu s-a gândit la Moldova de peste Prut și a precizat că includerea Chișinăului în grupul ţărilor situate în Balcanii de Vest este o necesitate, se pare că mai marii Uniunii Europene, sunt preocupați mai degrabă de propria lor supraviețuire și au un alt proiect. În condițiile date, Bucureștiul, a făcut cam tot ceea ce a putut. Banii, destui de mulți, care au fost oferiți administrației de la Chișinău au destinații concrete. De remarcat faptul că în plină criză, nici o voce politică românească nu a spus nu acestui ajutor.

Proiectul de asumare a guvernului Filat de către Uniunea Europeană și de transformare a Republicii Moldova într-o poveste de succes, are desigur șanse de succes doar dacă se va răspunde unei singure întrebări – care este statul european garant?

Se pare că astăzi marii lorzi din Comisia Trilaterală au cu totul alte proiecte. În cel ruso-german, ursul va strânge în brațele sale stupii moldavi și se va opri liniștit la Prut.

Vladimir Filat - viitorul președinte al Republicii Federative Moldova

Ieri pe stadionul Șerif din Tiraspol nu s-a jucat fotbal. Chiar și în lipsa balonului rotund, premierul Vladimir Filat, a găsit de cuviință să se întâlnească cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov. Ultimul, mai maleabil ca alte dăți, a oferit un prânz și i-a arătat șefului guvernului moldovean, vulturul de Bender. Semn că zborurile federale ale celor doi, vor fi înalte.

Ce l-a îndemnat pe Vladimir Filat să ofere un suport mediatic major unui candidat care este băgat în colț de înalți reprezentanți ai diplomației ruse? Un interes european de factură moldo-germană, despre care diplomația română doar intuiește? O rocadă făcută pe tabla de șah a relațiilor moldo-ruse făcută înaintea sosirii la Chișinău a ministrului de externe rus, Serghei Lavrov? O afacere comună între cei doi?

La Bender, Filat și Smirnov au vorbit despre apropiata rundă de negocieri oficiale în format 5+2, care va avea loc la Vilnius, în perioada 30 noiembrie -1 decembrie. Desigur au vorbit și despre consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Și au semnat o declarație. Despre încredere, cei doi au mai vorbit. În luna septembrie, când în ciuda tuturor interdicțiilor impuse de Uniunea Europeană, șeful regimului separatist de la Tiraspol, a fost în oraşul german Bad Reichenal.

La parlamentul României, într-o dezbatere publică axată pe rezolvarea conflictului transnistrean s-a vorbit tot despre încredere. Încrederea dintre partenerii din Uniunea Europeană și NATO. Președintele Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, afirma că “negocierile care sunt pentru rezolvarea conflictului transnistrean negocieri la care statul român este parte prin Uniunea Europeană sunt extrem de laborioase și se poartă în special între Germania și Federația Rusă. Nu cred că cele două mari puteri țin cont, într-un fel sau altul, în ceea ce negociază, de interesele românești. Dacă pentru Federația Rusă este o chestiune normală, pentru aliatul României din Uniunea Europeană și din NATO, care este Germania, aceste discuții purtate de către reprezentanții Ministerului de Externe german undeva în spatele ușilor închise și în spatele diplomației române, nu fac bine relației bilaterale româno - germane și încrederii pe care partenerii ar trebui să o aibă unii în alții.”

Încrederea în federalizarea Republicii Moldova, căci despre aceasta este vorba în negocierile ruso-germane, este însă confirmată subtil de către ministrul de externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, care, în mod delicat dă de înțeles că este la curent cu negocierile care au loc între oficialii ruși și germani. Într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, ministrul moldovean de externe, afirmă că nu trebuie de inventat o nouă bicicletă și că trebuie de acordat regiunii transnistrene o descentralizare profundă.

“Cel mai important este faptul că după o perioadă îndelungată am reluat aceste negocieri. Mai departe urmează să stabilim şi să identificăm un statut, nu trebuie neapărat să inventăm o nouă bicicletă, ne uităm la modele care funcţionează deja în alte state europene, unde sunt descentralizări profunde care marchează aceste țări.”

Descentralizarea care marchează profund unele state europene, despre care vorbește dl.Leancă poartă un nume – federalizare. Iar primul pas spre această metodă de rezolvare a conflictului transnistrean ține recunoașterea regiunii secesioniste. Acest lucru a fost făcut ieri de către primul ministru Vladimir Filat care și-a depus semnătura alături de Smirnov. La Bender cei doi iubitori de fotbal au semnat o declaraţie comună în care este stipulat caracterul permanent al negocierilor în formatul 5+2. Smirnov nu a ezitat ca din start să puncteze faptul că discuțiile s-au purtat de pe picior de egalitate.

"Am semnat acest document prin care am marcat aspectele ulterioarei activităţi în vederea soluţionării mai multor probleme, atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru Transnistria. Dacă vrei cu adevărat să soluţionezi o problemă, este nevoie de comunicare pe picior de egalitate, lucru specificat în primul punct al declaraţiei", a declarat liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov.

Întâlnirea de dintre Vladimir Filat și liderul de la Tiraspol are loc cu doar 20 de zile înainte ca în regiunea de est a Moldovei să aibă loc așa zisele alegeri prezidențiale. Potrivit unor sondaje de opinie, actualul lider de la Tiraspol, Igor Smirnov, va pierde alegerile din decembrie. Agenția „Vâmpel” notează că numai 19 la sută din respondenți sunt gata să-l realeagă pe Igor Smirnov. Pe de altă parte, liderul partidului „Obnovlenie”, Anatoli Kaminski, care este și favoritul Kremlinului, ar acumula aproape 37 la sută din voturi.

De fapt între Filat și Smirnov există o mai mare încredere decât există în Alianța pentru Integrare Europeană. Un reprezentat al OSCE, ieri, a informat jurnaliștii prezenți la întâlnirea de la Bender, că mai bine de 20 de minute Vlad Filat și Igor Smirnov au rămas singuri și au continuat discuțiile tete-a-tete. Ceilalți membri ai celor două delegații au stat într-o încăpere alăturată. Apoi cei doi au ieșit de la întrevedere, s-au urcat în mașinile lor și au plecat. Potrivit reprezentanților OSCE, Smirnov și Filat au ieșit în oraș pentru a lua masa, iar peste o oră vor reveni la sediul misiunii. Era o abatere de la strictul program alcătuit de către oficialii OSCE, program care din motive de neîncredere și securitate, nu se încalcă prea ușor. Programul nu a prevăzut un prânz, doar discuții. O abatere în care s-a putut discuta pe îndelete, feriți de ochii și urechile curioșilor. Și pentru ca alături de pâine, să fie și spectacol, cei doi au făcut un popas la intrarea în oraș. Ei au coborât din mașini și au admirat împreună un monument - vulturul, emblema orașului Bender. Dacă nu exista încredere, oare mai admirau cei doi vulturul împreună? Dacă nu exista încredere, oare mai avea loc această operațiunea de susținere reciprocă a celor doi?

Mai puțină încredere există între ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, care vine la Chișinău, într-o vizită de lucru și șeful guvernului de la Chișinău. Iar asta se vede cu ochiul liber după ce partea moldavă și-a exprimat dezacordul referitor la deschiderea unor secții de votare în stânga Nistrului. La 4 decembrie, Federaţia Rusă ar fi vrut să deschidă în stânga Nistrului 23 de secţii de votare.

Greu de spus ce va spune șeful diplomației ruse referitor la încrederea pe care o au unul într-altul Filat și Smirnov. Șeful oficiului ITAR-TASS în Moldova, Valeriu Demideţchi, crede că

în urma acestei vizite dialogul moldo-rus va cunoaşte negreşit o dezvoltare simţitoare. Dimidețchi afirma pentru postul de radio Europa Liberă că “în timpul apropiat pe
problematica transnistreană ne aşteaptă evoluţii interesante.”

Anneli Ute Gabanyi cercetătoare la Institutul german pentru studii de securitate pune punctul pe i. Ea considera că întâlnirea dintre Filat și Smirnov, din Germania, a contribuit atât la întărirea încrederii dintre cele două maluri cât și la întărirea imaginii publice a celor doi.

„Este absolut sigur că Smirnov are mare nevoie pentru a-şi clădi o imagine cât mai bună înaintea alegerilor care îi stau în faţă. Cred că şi primul ministru al Moldovei desigur că nu ar refuza ca să iasă din această convorbire cu o imagine îmbunătăţită. Este important pentru Guvernul Republicii Moldova să pară deschis unor negocieri, să pară deschis unor măsuri, care îmbunătăţesc climatul între Moldova şi Transnistria. Imaginea pe care o va primi domnul prim-ministru Filat va fi aceea a unui om, care este interesat şi de îmbunătăţirea sorții oamenilor din Transnistria.”

Întâlnirea lui Filat cu Smirnov, cât și vizita lui Lavrov la Chișinău, evenimente care au loc cu două săptămâni înainte de alegerile din regiunea transnistreană pare a face parte din procesul ruso-german de reglementare a conflictului prin federalizarea Republicii Moldova. Un proces periculos care se desfășoară departe de ochii opiniei publice. Susținerea necondiționată pe care o oferă premierul moldovean lui Igor Smirnov ne face să credem că Vladimir Filat, încearcă să joace cartea rusească.

PS O știre de ultimă oră vine să confirme faptul că Moldova și Rusia spun într-un glas că regiunea transnistreană are nevoie de statut special.Ceea ce înseamnă că viitorul federal al Republicii Moldova este unul bătut în cuie.

Rusia îşi reiterează poziţia şi spune că trebuie elaborat un statut special pentru regiunea transnistreană. Aflat într-o vizită la Chişinău, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că la baza acestui statut trebuie să stea principiul de integritate teritorială a Moldovei.

"Pentru noi este important să reluăm procesul de negocieri după o pauză de câţiva ani. Aş vrea să menţionez că acest lucru este posibil datorită sprijinului din partea Federaţiei Ruse. Sperăm că anul viitor vom putea avea un proces amplu de negocieri. Scopul nostru este elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană. a declarat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă.

Şi omologul său rus, Serghei Lavrov, a accentuat necesitatea de a rezolva conflictul transnistrean, cu respectarea strictă a suveranităţii Republicii Moldova.

"Considerăm că este important pentru toţi să contribuim la dezgheţarea acestei situaţii şi să ne concentrăm pe căutarea soluţiilor, care ar asigura o reglementare politică concretă. Transnistria are nevoie de un statut special, dar cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova", a menţionat Lavrov.

Ieșirea din labirint

Vrem sau nu, în Moldova, politica stă în capul mesei iar cetățeanul așteptă firmiturile democrației. O ultimă cercetare sociologică spune că din zece moldoveni, aproape 9, cred că viața lor este direct afectată de faptul că deputații nu au reușit să aleagă șeful statului. Barometrul de Opinie Publică arată că 87% dintre moldoveni consideră că viaţa lor este afectată de faptul că ţara nu are un preşedinte.

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, este gata să propună Alianței pentru Integrare Europeană, înaintarea candidaturii lui Igor Munteanu, ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii la funcția de șef al statului.

Domnul Ghimpu a spus că Munteanu vine din afara politicii și este o candidatură cît se poate de bună.Candidatura propusă de domnul Ghimpu se înscrie în corul propunerilor care vin în ultima vreme din partea societății civile, care încearcă să găsească o soluție pentru impasul în care clasa politică se află.

Referindu-se la impasul în care se află clasa politică moldovenească, sociologul Lilian Negură scria : „Problema politicienilor din RM, dar și a întregii societăți, nu este că lipsesc bunele intenții, ci că lipsește cu desăvârșire încrederea reciprocă. Atunci când nu există încredere între parteneri, nici un fel de bună intenție nu mai ajută, căci toată lumea îl suspectează pe celălalt de intenții rele.”

Vrem sau nu, neîncrederea politicienilor moldoveni unul într-altul, ni se transmite și nouă. Nervozitatea și nemulțumirea politicienilor unul față de altul, certurile dintre ei, ca și acuzele reciproce au făcut posibilă creșterea tensiunilor din societate. Iar aceste tensiuni au fost captate de Barometrul de Opinie Publică.
„81 % nu cred în Guvernul condus de Vladimir Filat; 78 % cred că Moldova nu este guvernată conform voinţei poporului;71% s-au declarat nemulţumiţi de situaţia economică a ţării;60% doresc ca ţara să fie condusă de un singur partid”, sînt date prezente în cercetarea efectuată la sfîrșitul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie.

Dacă, așa cum vedem, nervozitatea și neîncrederea politicienilor s-a transmis societății, atunci ieșirea din impas ar fi aceea ca politicienii să propună candidaturi care să nu trezească suspiciuni. Odată ce Marian Lupu a declarat că poate renunța la candidatura sa la funcția de șef al statului, suspiciunile politicienilor vis-a-vis de domnia sa ar trebui să dispară.

Candidatura propusă de Mihai Ghimpu se înscrie în condițiile față de candidat propuse de grupul Dodon. Despre candidatul apolitic, Negură scria că acesta „ nu trebuie să fie și nici să fi fost membru de partid, nu trebuie să fi fost sau cu atât mai puțin să fie participant activ la viața politică, dar trebuie să cunoască bine realitățile sociale și politice din această țară și să fie respectat.” exact ceea ce afirma sub alte cuvinte și Igor Dodon.

Puțin probabil ca liderii fracțiunilor parlamentare prezente în Parlament să cadă de acord asupra candidaturii propuse de dl. Ghimpu. Se vor găsi nenumărate voci care vor vorbi despre închipuitele deficiențe ale actualului ambasador moldovean în America. Iar aceste voci vor găsi susținere în suspiciunile politice ale liderilor din Parlament care pînă la urmă vor torpila și această idee.

Dincolo de eșecul anunțat al acesteia, contează însă noblețea faptului că un politician experimentat a făcut apel la societatea civilă ca o posibilitate de găsire a unei ieșiri din labirintul politic în care se află Republica Moldova.

Semn că întreaga clasă politică moldavă este la curent cu faptul că firul Ariadnei se află în mâinile noastre.

Sfârșitul nu – i acum

Magia zilei a 11-a, a celei de a 11-a luni a anului, nu i-a molipsit pe liderii politici adunați la ședința Consiliului Alianței pentru Integrare Europeană. Liderii din Alianță au început mai devreme discuția cu Igor Dodon referitoare la alegerea șefului statului. Fostul ministru al economiei a spus la finalul convorbirilor că a propus la ședința de astăzi candidatura Zinaida Greceanîi pentru a fi votată la funcția de președinte al țării. dacă e să spunem lucrurile până la capăt, candidatura aceasteia trebuia să vină din partea dl.Filat, cel care împreună cu Ștefan Fule, la Belgrad, au avut discuții îndelungate pentru a convinge pe fostul șef de cabinet să părăsească PCRM.

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat însă că deputații fracțiunii liberale din Parlamentul moldovean vor susține doar candidatura inițială propusă de Alianță. Adică pe a lui Marian Lupu.

Pe de altă parte președintele liberal democrat, Vladimir Filat afirmă însă că întrucât există numărul suficient de deputați care vor vota alegerea președintelui, el rămâne a fi optimist dar nu exclude nici faptul ca Moldova să intre în alegeri anticipate. “Până luni, candidatul sau candidaţii trebuie să fie înregistraţi pentru alegerea şefului statului. În caz contrar Republica Moldova va trebui să se pregătească pentru alegeri anticipate, ceea ce nu este de dorit. Orice candidatură trebuie discutată şi dacă întruneşte numărul necesar de voturi urmează să fie înregistrată. Hazardul unora de a arunca ţara în alegeri anticipate pune multiple semne de întrebare. PLDM va vota pentru candidatul care va întruni cele 61 de voturi. PCRM încă nu a răspuns invitaţiei la dialog din partea AIE. Să nu discut niciodată cu Voronin ar însemna să ţinem ţara în stagnare.”

Deși aruncă pisica moartă în curtea liderului liberal, prin ultima propoziție, liderul liberal democrat a dat de înțeles că sfârșitul încă nu-i acum.

Ieri presa de la Chișinău a rămas surprinsă de neașteptata susținere în sprijinul candidaturii Zinaidei Greceanâi la funcția de președinte a Republicii Moldova care a parvenit din partea șefului delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău Dirk Schuebel.

După ce Dirk Schuebel, a afirmat ca Zinaida Greceanâi ar fi un bun președinte, despre experiențele de colaborare cu Zinaida Greceanâi și-a adus însă aminte și un alt reprezentant al Uniunii Europene. Este vorba de ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurcă, care a declarat că experiența de colaborare a statului român cu guvernul Greceanâi a fost una, mai puțin plăcută. Marius Lazurcă a spus pentru portalul inprofunzime.com că “Toată lumea la Chișinău știe că experiența noastră din ultima perioadă a guvernului Greceanâi nu a fost tocmai fericită: acuzații, până astăzi nedovedite, de instigare la revoltă și uzurpare a puterii pe 7 aprilie, expulzarea ambasadorului Teodorescu, închiderea frontierei de pe Prut”.

Ca un ultim cui bătut în capacul unei alergări nefericite, declarația deputatului neafiliat Mihai Godea, vine să ne spună că totul nu este altceva decât un târg. Un târg optuz și fals. El susține că nu va vota în nici un caz alegerea Zinaidei Greceanâi la funcția de președinte al statului moldovean." După declarația din 7 aprilie în care a spus că e gata să scoată armele împotriva copiilor noștri, nu vad cum am putea să o votăm pe doamna Greceanâi la funcția de șef de stat"

Dacă semnificaţia magică a zilei de astăzi nu i-a influențat pe politicieni, mai mulţi tineri din Moldova au decis să-şi unească destinele anume pe data de 11 noiembrie 2011. La oficiile stării civile din Capitală, în această zi, vor fi înregistrate 137 de cupluri.

De fapt, fascinanta combinație de cifre a zilei de astăzi se întâmplă o dată la o sută de ani. Oamenii asociază în ultimul timp asemenea coincidențe cu sfârșitul lumii. Însă în Moldova, doar un singur politician știe că sfârșitul sau începutul ar urma doar după ultime discuții cu liderul comuniștilor moldoveni. Doar atunci liderul liberal democrat ar putea pune punct. Discuții care ar urma să se întîmple undeva departe, feriți de ochii presei, în timpul week-end-ului. Până luni, ultima data când în Parlament mai poate fi înregistrat un candidat la funcția de președinte, mai sunt trei zile. trei zile în care dl.Filat are timp să se întîlnească cu dl.Voronin.