There was an error in this gadget

Wednesday, May 23, 2012

Exagerări moldave


Premierul moldovean Vladimir Filat a recunoscut că a exagerat. Recunoașterea faptului că pe domnia sa l-a luat gura pe dinainte s-a făcut mai greu. Si doar sugerată. Primul ministru a aruncat cuvintele în balta mediatică moldavă cu gândul ascuns că doritorii de a pleca la cules de căpșune spaniole, îi vor spune mulțumesc, mai târziu, în cabina de vot.

La canalele de televiziune, primul ministru a tot promis că până la finalul acestui an, Republica Moldova, va obține regimul liberalizat de vize. Apoi a spus că suntem în întârziere și că am putea fi amânați.

Anterior, ministrul Afacerilor Externe, Iurie Leancă, se jura cu mâna pe inimă că va demisiona dacă Moldova nu va avea regim liberalizat de vize cu UE până pe 31 decembrie 2012. 

Puțini dintre cetățenii moldoveni cunosc cu adevărat ce înseamnă regim liberalizat de vize. Deși sunt așteptați de Vladimir Filat, să-i dea un vot de încredere, marea masă a moldovenilor habar nu cunosc despre exagerările premierului.

Șeful delegației Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schubel, a pus punctele pe i. Oficialul european nu a exagerat. El a explicat că moldovenii nu se vor putea angaja la muncă în ţările Uniunii Europene, și acest lucru se va întâmpla chiar dacă va fi semnat Acordul de liberalizare a regimului de vize."Liberalizarea regimului de vize presupune vize de scurtă ședere pe teritoriul zonei Schengen. Odată ce necesitatea vizelor va fi abolită, cetățenii moldoveni vor putea intra și cătători liber în statele membre UE care sunt membre ale zonei Schengen pentru o perioadă de trei luni. Liberalizarea regimului de vize nu presupune nici șederile de lungă durată și nici angajarea", a subliniat Schubel

Ca să-i trezească din somnul lor pe moldoveni, oficialul a aruncat încă o găleată de apă rece, afirmând că nici acei moldoveni care vor dori să rămână pe teritoriul unui stat Schengen pentru o perioadă mai lungă, nu vor avea posibilitate să fie angajați în câmpul muncii. "Angajarea legală în câmpul muncii va continua să depindă de legislația națională a fiecărei țări, ca și în cazul permiselor de muncă", a conchis Șeful delegației Uniunii Europene la Chişinău.

Mai treaz și fără exagerări s-a dovedit a fi președintele Parlamentului, Marian Lupu, care a spus că nu crede deloc în faptul că Republica Moldova va beneficia de regim fără vize cu Uniunea Europeană până la 31 decembrie 2012. „Politicienii trebuie să fie sinceri şi cinstiţi cu cetăţenii. Nu suntem în drept să le creăm nişte aşteptări care nu se vor îndeplini”, a declarat Lupu, adăugând că termenul real de obţinere a unui regim fără vize este de aproximativ trei ani, în funcţie de calitate reformelor implementate.

Anterior liderul Partidului Democrat din Moldova, a declarat de asemenea că nu vede o legătură serioasă între liberalizarea regimului de vize și drepturile minorităților sexuale.
Poate supărat pe sinceritatea și lipsa de exagerare a președintelui Parlamentului, directorul IPP, Arcadie Barbăroșie, declara că Marian Lupu dacă nu vede legătura dintre minorităţi sexuale şi liberalizarea vizelor, ar fi ”greu de cap”.”E greu de cap dl. Lupu, daca nu vede legătura, și chiar riscă să-și piardă prețioasa viață! Chiar nu este legătură între liberalizarea regimului de vize, dar este legătură cu respectarea drepturilor omului, și păcat că șeful parlamentului nu înțelege lucruri elementare”, scria Arcadie Barbăroșie pe profilul său de Facebook.
Tot în acel mesaj analistul politic l-a îndeamnat pe Marian Lupu să ceară sfaturi și ajutor de la un model de sinceritate din politica moldavă - Vladimir Filat ”Iată pentru lichidarea analfabetismului dlui președinte și a colegilor săi de partid și parlament, mai grei de cap. Dacă nu poate accesa netul, să ceară copia de la colegul de Alianță, dl Filat”, scria analistul.

Analfabetismul politic al președintelui Parlamentului este mai greu de văzut. Modelul de sinceritate și moralitate comportamentală al politicii moldovenești, la care făcea trimitere indirectă cunoscutul analist politic acoperă carențele domnului Lupu.  Apropo, domnule Barbăroșie,  va demisiona oare ministrul de externe pe 31 decembrie sau era doar o exagerare?

Thursday, May 17, 2012

Între boanghene şi mitici de Sabin Gherman



Cam o dată pe săptămână mă sfădesc cu un prieten de peste munţi pe chestia asta a transilvănismului. El zice că nu-i bine să spunem tot adevărul, că popoarele au nevoie de minciuni frumoase.

Într-un fel, îl înţeleg – numai că se enervează şi varsă halba de cîte ori îi amintesc cum se plimba Iorga, prim-ministru atunci, cu Lincolnul cumpărat de timişoreni pentru Timişoara. Lui Iorga i-a plăcut maşina şi a luat-o la Bucureşti, pur şi simplu .

Amicul meu îmi spune apoi că “ce-ai bă Ghermane cu Mioriţa şi meşteru' Manole?”, că astea-s mituri fundamentale. Şi vărs şi eu halba, de ciudă că nu-s aşa deştept să-nţeleg cum au ajuns mit fundamental doi români invidioşi care vor să omoare un alt român. Nu înţeleg nici de ce-i aşa fain să zideşti ziua şi să dărâmi noaptea, ca la casa de nebuni.

Eu rîd că în Sud habar n-au să taie porcu', că-l mănâncă-ntr-o săptămână ş-apoi li se lipesc maţele, el contra-atacă pe chestiunea puturoasă a rîntaşului. Uneori îl las să miroase o pălincă – şi devenim supuşi ca nişte iobagi simpatic.

Unii ar numi asta râcă identitară. Alţii, separatism. Pentru analişti, am fi subiect de best-seller, dar noi nu bem niciodată atît de mult. Nevestele noastre, a mea – ardeleancă din Tîrgu Mureş, a lui – olteancă de Gorj, rîd mereu de noi şi ne iau cardurile şi pleacă la shopping – să ne pedepsească.

Noi nu facem decât să ne ironizăm imperfecţiunile; boaghena lui e absolut egală cu miticul meu. A fost nevoie de două decenii să ne descoperim, ca pe dosarele alea pe care scrie “confidenţial” şi la care doar mai-marii din politică au acces. Şi, de aici: un paradox domestic: în timp ce noi glumim pe seama diferenţei, chiar ăia cu acces la dosar, politicienii, încă sunt prinşi în scrobeala identităţii unice şi obligatorii. Ei ar vrea să facă din noi, ăi mai simpli români, rezervoare de valori universale – să ne-mpacheteze în roş-galben-albastru ca pe păstrăvii puşi la cuptor.

Într-o zi am încercat să vorbesc cu un amic politician despre dreptul la diferenţă – şi s-a speriat aproape: ai înnebunit? iară drepturi? Mai avea un pic şi-mi elibera certificat de turmă unitară.

Acuma aştept să vină iar amicii mei de peste Carpaţi, că mi-am luat ciolan de la Mureşan, de-ăla bio, să le ard un gulaş ca să-i complexez definitiv. Pe Ioşka bacsi, vecinu', l-am chemat de martor, ca-n Mioriţa.

Şi m-o-nvăţat aşa – Ioşka bacsi: ştii cînd ne-o fost nouă ăl mai bine în Ardeal?: când or plecat politicienii unguri şi încă nu veniseră ăia români.

Friday, May 11, 2012

Voalatele amenințări ale premierului


Primul ministru Vlad Filat este gata să își sacrifice cariera politică. Afirmația a fost făcută în cadrul unei emisiuni recente a postului public de televiziune. Sacrificiul premierului moldovean va fi făcut din mare dragoste față de noi, cetățeni ai acestei țări căci renunțarea la fotoliul de premier va fi făcută doar dacă oficialii europeni nu vor oferi Republicii Moldova regimul liberalizat de vize. 

Cu alte cuvinte, dacă din diferite pricini, până la sfârșitul acestui an moldovenii nu vor călători fără vize în Uniunea Europeană, Vlad Filat își va da demisia. ”Dacă se va continua cu acest joc de-a integrarea europeană, va trebui și eu să iau decizii. Vreau să vă spun că nu mă țin de funcția de prim-ministru”, a declarat Filat la postul public de televiziune.

Pricinile, pe care primul ministru moldovean le consideră ca fiind niște “jocuri”, ar ține de ceea ce Vlad Filat consideră a fi “o lipsă de susținere guvernamentală”. "Instituţiile europene nu stau şi aşteaptă ca noi să găsim principii şi valori europene, dar moldoveneşti. Ori avem sprijin politic ca să ducem la bun sfârşit programul respectiv,ori nu avem. Mai mult jocul de-a guvernarea nu se acceptă", a declarat primul ministru la Moldova 1. 

Piatra aruncată de liderul liberal democrat în grădina alianței de guvernare are o țintă directă și face trimitere la reticentele declarații ale unor înalți oficiali ai Partidului Democrat vis-a-vis de legea antidiscriminare dar și la pertinenta afirmație a președintelui Parlamentului moldovean despre euro-realism. Filat s-a arătat nemulţumit de faptul că proiectul Legii Anti-discriminare, elaborat de Guvern, nu a fost acceptat cu entuziasm de PL şi PD, formaţiuni care şi-au exprimat rezervele faţă de sintagma ”discriminare sexuală”.Iar recent, Marian Lupu s-a declarat a fi un euro realist care își dorește să vorbească mai mult despre reformele care sunt implementate în Republica Moldova și mai puțin despre circulația liberă a cetățenilor moldoveni în spațiul Uniunii Europene.
Veridicitatea cuvintelor lui Marian Lupu se pare că l-a supărat pe  premierul moldovean, și de aceea domnia sa a ținut să sublinieze  că nimeni nu îl va face eurosceptic”. Anume această explozie a premierului moldovean a culminat cu afirmația referitoare la faptul că nu se ține de funcția de șef al guvernului. 

Enunțurile făcute de primul ministru ascund în ele voalate amenințări.  Acestea se referă la o improbabilă reformare a cabinetului de miniștri dar și la o posibilă nouă confruntare în sânul alianței de guvernare. Analiza afirmațiilor făcute de Vlad Filat ne vorbește despre faptul că domnia sa cere mână liberă pentru reformatarea guvernului AIE 2. O reformatare dureroasă pentru celelalte componente din alianță, iar de la aceste dureri vine și improbabilitatea ca Partidul Liberal și Partidul Democrat să-i ofere primului ministru libertatea solicitată.  De asemenea asistăm și la un transfer de responsabilitate pentru neonoratele promisiunile făcute de către miniștrii liberal democrați pe umerii colegilor lor de altă orientare politică din cabinetul de miniștri. 

Certitudinea faptului că Uniunea Europeană nu va acorda facilitările cerute de ministrul Iurie Leancă la libera circulație a moldovenilor în spațiul european, este considerată de către primul ministru ca fiind o eroare comună a întregului guvern și nu o lacună de comunicare a ministrului liberal democrat. 

Anterior reprezentantul Uniunii Europene la Chișinău a recunoscut că neacceptarea de către legislativul moldav a legii anti discriminare nu este un motiv real pentru încetinirea procesului de apropiere al Moldovei de structurile europene. 

O posibilă reformatare a guvernului nu este în acest moment posibilă. Reformatarea va aduce după ea nedorite certuri în sânul coaliției, certuri care vor da așii necesari opoziției parlamentare pentru a reveni în prim planul atenției publice. O vorbă din bătrâni ne îndeamnă să așteptăm toamna. Că atunci se vor număra bobocii.

Friday, May 4, 2012

Pașnicul Băsescu


Vizita la București a președintelui moldovean Nicolae Timofti a stat sub delicata pecete a schimbării de guvern. Deși reușita ședinței comune a celor două guverne, moldovean și român, ar fi trebuit să convingă majoritatea aleșilor poporului român că premierul Mihai Răzvan Ungureanu ține bine cîrma, lucrurile au scăpat de sub control. La 48 de zile de activitate, guvernul Ungureanu a fost demis de către majoritatea parlamentară, președintele Băsescu numindu-l deja pe liderul PSD, Victor Ponta, să alcătuiască noul guvern al statului român.

Cu un Andrei Marga la Externele românești, cu Titus Corlățean la Justiție, și cu Mircea Diaconu la Ministerul Culturii, prima echipă a guvernării Ponta este una care are ca principală misiune asigurarea victoriei Uniunii Social Liberale, în alegerile locale din iunie. Tot guvernul Ponta este cel care va trebui să asigure buna desfășurare a alegerilor parlamentare din toamna acestui an.
 
În pofida schimbărilor la nivel politic care au loc în această perioadă la Bucureşti, mediile de informare au notat că președintele moldovean s-a dus cu gînduri bune pe malul Dîmboviței. Gînduri bune și speranțe pentru rezolvarea unor probleme dificile.

În contextul amplasării scutului antirachetă, președintele statului român a fost întrebat de jurnaliști, dacă Republica Moldova ar putea deveni o zonă tampon între Rusia şi NATO. Preşedintele Traian Băsescu, a afirmat că statul român își dorește ca Republica Moldova să devină stat de frontieră al Uniunii Europene, şi nu unul tampon. Febrilele întrebări ale jurnaliștilor vin în consonanță cu  frămîntările cetățenilor moldoveni dar și ale noului președinte moldovean. Diplomaticul răspuns al președintelui român a fost însă unul liniștitor doar pentru cetățenii români -  „Cum vă imaginaţi că Republica Moldova poate fi un tampon? Pentru ce? Doar pentru că România are un număr de rachete pe teritoriul său? Nu. Când împreună cu partenerii noştri strategici pe linie de securitate, cu Statele Unite, am stabilit instalarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României, nimeni nu a luat în considerare că Federaţia Rusă ar putea fi un risc la adresa securităţii naţionale a României sau a unor state membre NATO", a declarat Traian Băsescu.

Finalul propoziției rostită de șeful statului român scoate în evidență faptul că, deși riscurile de securitate sunt minime pentru România, riscurile pentru Republica Moldova sunt ridicate. Aceste riscuri la adresa statului moldovean au fost subliniate recent și de către trimisul special al Federației Ruse, Dimitrii Rogozin, care a scos în evidență faptul că o apropiere mai mare a Republicii Moldova față de statul român, pune sub îndoială reîntregirea statului moldovean.

Frămîntările cotidiene pe care le cunoaște la Chișinău președintele Timofti, la București s-au transformat într-o dezarmantă sinceritate, observată cu ochiul liber. Cîteva gafe verbale, și cîteva nedumeriri, au scos în evidență acest lucru. 

Sinceritatea lui Băsescu a fost și ea la fel de dezarmantă, Traian Băsescu l-a anunţat pe președintele moldovean că-i dăruieşte o biserică de lemn în stil maramureşean care va fi amplasată unde va decide Preşedinţia de la Chişinău.  Băsescu a anunţat şi despre o donaţie de un milion de cărţi în limba română pentru Guvernul moldovean. 

Iulian Ciocan, de la Europa Liberă nota că milionul de cărți urmat vizitei lui Timofti la București ar putea fi cel mai frumos rezultat. Proaspătul preşedinte reuşeşte, iată, din a doua călătorie, să aducă ţării ceva palpabil – un milion de cărţi!, scrie entuziasmat jurnalistul. Probabil Timofti vroia altceva mai palpabil. Probabil întrebările la care președintele moldovean a așteptat cu înfrigurare un răspuns au ținut de plasamentul geopolitic al Republicii Moldova. Poate tema federalizării Moldovei a fost una la care Nicolaie Timofti și-ar fi dorit un sfat. Și poate tematicile care țin de continuarea proiectelor de interconectare energetică dintre România și Republica Moldova să fi fost pe lista de interese a șefului statului moldovean. 

E posibil ca la nivelul discuțiilor particulare, președintele moldovean să fi primit un răspuns la aceste problematici, însă la nivelul simbolic răspunsul lui Băsescu la voalatele amenințări ale lui Rogozin a fost unul pașnic și a ținut de biserică și de carte.

O biserică și cărți – un răspuns pacifist iată răspunsul lui Băsescu pentru Rogozin. Ceea ce ar putea fi tradus pe moldovenește -  doar prin voia lui D-zeu și prin cultură vă mai puteți salva din fața federalizării!