There was an error in this gadget

Wednesday, February 26, 2014

BORȘUL UCRAINEAN, IAURTUL MOLDOVENESC ȘI VIROZA SEPARATIST TRANSMISIBILĂ



În jurul Chișinăului furtunile politice se întețesc. 

La București neînțelegerile din coaliția de guvernare au dus la distrugerea de facto a USL-ului. PNL care împreună cu PSD formau Uniunea Social Liberală a decis, prin vot, marți, 25 februarie, să iasă de la guvernare, acuzându-l pe premierul român Victor Ponta că a refuzat să îl numească pe Klaus Iohannis în funcția de vicepremier. Miniștrii liberali și-au depus deja demisiile.  În acest moment mai bine de jumătate din membrii Cabinetului de Miniștrii ai statului român, nouă din 17 sunt interimari. Destrămarea USL a trimis România în instabilitate politică. Pentru a evita demisia guvernului pe care îl conduce, Victor Ponta a început negocierile cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). UDMR este formațiunea politică română care a participat atât la guvernările de stânga cât și la cele de dreapta. Mai pragmatici dintre toți cei care au fost la guvernare în România, UDMR-ul este balamaua de care se ține orice guvernare cât de cât stabilă. 

La Kiev, vărsările de sânge i-au făcut pe analiștii politici ai publicației  Global Post să aibă temeri cu privire la izbucnirea unui război civil în Ucraina. La ora când scriu aceste note, tensiunile din Parlamentul Crimeei încep să atingă cele mai înalte cote. După războaiele din Balcani din ani '90 ne aflăm acum în fața celui mai înalt vârf de risc de izbucnire a unei conflagrații. Un conflict armat în Ucraina nu convine însă nimănui, nici președintelui rus, Vladimir Putin care a spus în repetate rânduri că Ucraina este vitală pentru interesele ruse și nici Uniunii Europene care ar fi pusă în fața unei crize energetice de proporții. Europa occidentală depinde de gazele naturale rusești care ajung în UE prin gazoductele care traversează Ucraina.  Aproape o treime din importurile de petrol, gaze naturale și cărbune necesare statelor membre ale UE vin din Federația  Rusă. Țări precum Finlanda, Slovacia și Bulgaria sunt complet dependente de importurile de gaze naturale. Economia rusă, depinde la rândul ei de cantitatea de gaze exportate. Așadar, nici unei părți nu i-ar conveni o stare de conflict.

Pe acest frământat fundal, Republica Moldova devine țara care poate fi împachetată în staniol și dată exemplu de successful story. Pe 27 februarie, Parlamentul European va vota  regulamentul care va permite eliminarea vizelor de intrare pe teritoriul Uniunii Europene pentru cetățenii Republicii Moldova. Raportorul grupului Partidului Popular European, Marian Jean Marinescu, afirmă că acest document ar putea intra în vigoare până la sfârșitul lunii mai 2014. Potrivit lui Marinescu, cetățenii moldoveni care sunt posesori de pașaport biometric, vor putea călători liber, oriunde în statele membre Schengen, timp de 90 de zile. 

Republica Moldova devine prima ţară din vecinătatea estică a Uniunii Europene care nu va mai avea nevoie de vize pentru a intra în țările din UE. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că, vor unii ori nu, principala realizare a Uniunii Europene la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius a fost parafarea acordului de asociere cu Moldova. Așteptat de stategii europeni să fie unul apoteotic, summit-ul de la Vilnius nu a fost deloc triumfal. Ucrainenii simt urmările lui pe propria piele. Fripți cu borșul ucrinean, birocrații europeni suflă acum și în iaurtul moldovenesc. Datorită acestui context extern, (suntem cinici și spunem - propice), dar și unei administrații care a știut să facă față tuturor presiunilor, de la cele economice la cele politice, Chișinăul a devenit un preferat al Bruxelles-ului. Recompensa pentru buna guvernarea a domnului Leancă se vede - renunţarea la vize. 

Aflată la frontiera civilizațiilor, Republica Moldova a reușit să iasă din faza fierbinte a ciocnirilor civilizaționale. Deși există suficienți politicieni moldoveni care încearcă să atingă strunele naționalismului român, rus ori găgăuz, s-a demonstrat că am reușit să pășim peste așa provocări. Ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate a fost una care a trasat sarcini directe fiecărei instituții de menținere a ordinii publice – neadmiterea nici unei instigări la nesupunere civică și contracararea tuturor posibilelor tentative de acțiuni dușmănoase la adresa guvernului. Semn că nu doar la Bruxelles s-au înțeles beneficiile oferite de campaniile de prevenire a virozelor separatist transmisibile ci și la Chișinău.


Sunday, February 23, 2014

CHIȘINĂUL NU E KIEV



Observatorii vieții politice din Ucraina afirmă că statul vecin este încă amenințat de separatism. Is it time for Ukraine to split up ? , titlul unui material apărut în publicația „The Atlantic”, exprimă pe față îngrijorările față de o posibilă explozie a statului ucrainean.  Desigur fuga lui Ianukovici, eliberarea Iuliei Timoșenko, dărâmarea simbolurilor sovietice duc spre ceea ce se poate numi victoria poporului ucrainean în fața Kremlinului - strategii ruși nu a reușit să impună întregii Ucraine un regim de tipul celui din Belarus. Deocamdată, avem doua Ucraine - una condusa de Radă, care l-a demis pe Ianukovici și o alta care se pare că e condusă de Congresul de la Harkov, care îl recunoaște pe Ianukovici și este sprijinită de Kremlin. În aceste condiții orice escaladare a conflictului ucrainean este posibilă.

Evoluțiile politice din Ucraina influențează și situația din Republica Moldova. Ucraina nu este numai o țară vecină Republicii Moldova ci este și țara de care pe moldoveni îi leagă foarte multe lucruri, începând de la economie, relații interumane până la un parcurs aproape comun de integrare europeană. Cu mai bine de 15 ani în umră, cardinalul din umbră al politicii externe americane, Zbigniew Brzezinski, afirma că soarta Republicii Moldova este strâns legată de evoluțiile politice din Ucraina. În condițiile date, strategii de la Moscova pot cu greu menține Chișinăul în sfera de interese a Federației Ruse, ei pot reactiva doar pericolele vechi – pericolul găgăuz, pe cel transnistrean și pe cel comunist.  

Surse din interiorul Adunării Generale a Coaliției Pro-Europene au confirmat că la ședința din 20 februarie s-a discutat și despre situația din Ucraina. Anunțul liderilor coaliției de guvernământ că în scurt timp partidele din care fac parte vor lansa o campanie de informare comună privind integrarea europeană a fost făcut după această întrevedere. 

Criza de la Kiev i-a făcut pe cei trei lideri de partid să apară împreună la o emisiune de televiziune și să afirme în comun acord că diferențele de opinie au fost depășite. Lansarea unei campanii de informare europeană comună însemnă de fapt un pact de neagresiune electorală  între PLDM și PD. Euroscepticii din PCRM, care și-ar fi dorit reeditarea scenariului din Maidanul de la Kiev în Piața Marii Adunări Naționale sunt puși într-o situație dificilă – campania de informare pro-europeană reduce considerabil numărul adepților integrării în Uniunea Vamală, deci și o prezență masivă la potențialele demonstrații de protest ale PCRM-ului.

Comisarul european pentru justiție, Viviane Reding afirma recent că "prezenţa Iuliei Timoşenko în Maidan este o mişcare europeană puternică, pentru democraţie şi pentru statul de drept din Ucraina”, un comunicat al Casei Albe saluta "acţiunea constructivă a Parlamentului ucrainean". Felicitările primite de către deputații ucraineni demonstrează că că sprijinul primit de domniile lor a contat. Doar un singur politician moldovean a fost prezent pe scena Euromaidanului – liderul PLDM Vlad Filat. El s-a numărat printre cei care au îndrăznit să sfideze istoria și să acorde sprijin moral atunci când nimeni nu credea că poporul ucrainean va avea sorți de izbândă. Contactele pe care le are în familia politică a popularilor europeni l-au făcut să fie un politician informat. Pe fundalul incert al evoluțiilor furtunii politice din vecinătate, accesul la informații ar trebui să întărească coaliția pro-europeană. Filat și echipa liberal democrată este obligat însă să depună cele mai mari eforturi pentru atingerea unui scor electoral cât mai ridicat. Soliditatea câștigului alegerilor parlamentare de către partida pro-europeană depinde așadar de capacitatea de disiminare a acestor informații dar și de modul în care ceilalți lideri doresc să le asculte.

Observăm că la Chişinău se face mai multă geopolitică decât politică, iar pentru parcursul european al Republicii Moldova, contextele, de orice fel, sunt importante. În acest moment contextul ucrainean a făcut posibilă consolidarea unității partidelor democratice și pro-europene. Inamicii apropierii Moldovei de Uniunea Europeană vor face totul pentru a da peste cap toate aceste înțelegeri. Sunt optimist – Filat, Lupu și Hadârcă au înțeles că paza bună trece primejdia rea. Oricât de mult și-ar dori, comuniștii moldoveni nu vor reuși să transforme PMAN într-un sîngeros Maidan. Chișinăul nu e Kiev!







Thursday, February 20, 2014

PONTA LA NEVOIE SE CUNOAȘTE



Presa din Republica Moldova a semnalat că în dimineața zilei de 20 februarie a avut loc Adunarea Generală a Coaliției Pro-Europene. La sfârșitul întâlnirii, liderii coaliției au declarat că principalul obiectiv al întrevederii a fost axat pe subiectul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Ei au anunțat că în scurt timp partidele din coaliția de guvernare vor lansa o campanie de informare comună privind integrarea europeană.

Bineînțeles că s-a discutat și despre integrarea europeană a statului moldovean. Dar gradul ridicat de importanță pe care îl deține Adunarea Generală îmi sugerează că la întrunire s-au mai discutat și alte teme. Acordul politic al coaliției de guvernare spune că Adunarea Generală a Coaliţiei este forul care întruneşte toţi deputaţii şi miniştrii Coaliţiei și conducerea partidelor-membre. Așadar Adunarea Generală a Coaliției este organul deliberativ de conducere care se convoacă în caz de nevoie dar în mod obligatoriu o dată în semenstru. Întrevederea din 20 februarie, prima din acest an, a fost una necesară și importantă. 

Repet, dincolo de lansarea campaniei de informare pro-europeană, în cadrul ședinței au fost prezente și teme care nu au fost făcute publice. Prezența întreg cabinetului de miniștri la această adunare vorbește de la sine. De ce liderii coaliției de guvernare nu au făcut cunoscut publicului și celelalte subiecte discutate? Probabil s-a vorbit despre tentativa de constituire a unei noi fracţiuni parlamentare, despre situația din Ucraina și despre întreruperea negocierilor cu FMI. Cu siguranță numele celui care a avut ideea licitării deputaților este cunoscut, la fel cum este cunoscut faptul că dezvoltarea situației de conflict din Ucraina este importantă pentru Republica Moldova. Factorilor decidenți de la Chișinău le sunt cunoscute și consecințele care decurg din plecarea misiunii FMI  din Moldova fără a ajunge la o înțelegere cu autoritățile pentru o nouă tranșă de finanțare. Subiectele conțin un grad înalt de potențial de amenințare la adresa securității statului moldovean, netratate corect ele ar îngrijora și isteriza societatea.

Despre gravitatea situației în care se află Republica Moldova a vorbit recent și președintele statului român Traian Băsescu. Reluând subiectul basarabean, Băsescu a precizat că îl îngrijorează evoluția evenimentelor recente. "Nu pot să nu observ evoluțiile din R. Moldova .. Realitatea e că Transnistria e un focar de provocări, votul dat în 2 februarie în Găgăuzia fixează opțiunea euroasiatică pentru această autonomie - aceste elemente ne fac să privim cu îngrijorare la stabilitatea Republicii Moldova, iar vecinătatea cu o Ucraină instabilă devine un risc major și pentru cei de la Chișinău", a adăugat Basescu.

Așadar sunt suficiente motive pentru care liderii coaliției pro-europene de la Chișinău evită să ne spună că trăim timpuri delicate și că de ajutor, Moldova are o permanentă nevoie. Un proverb românesc spune că prietenul, la nevoie se cunoaște. Declarațiile premierul român, Victor Ponta făcute vin să confirme această spusă. Ponta a declarat că pe data de 21 februarie va veni la Chișinău cu 90 de milioane de euro. „Mergem la Chişinău şi nu mergem cu mâna goală, mergem cu cei 90 de milioane pe care i-am alocat încă de anul trecut, cu toate programele pe care le-am desfăşurat, fie că e vorba de SMURD, de educaţie, de toate celelalte lucruri pe care le avem, în aşa fel încât să dovedim că România poate să ajute cu adevărat ca Moldova să-şi continue drumul european, cu atât mai mult cu cât la graniţa noastră de nord este o situaţie politică şi socială extrem de gravă”, a spus Ponta, la începutul şedinţei de guvernului de la București.

Aflată la periferia unui epicentru important de confruntare geopolitică, Republica Moldova devine acum factorul coagulant al politicilor externe emante de Cotroceni și Palatul Victoria. Cei doi decidenți au înțeles că reușita proiectului românesc dedicat Republicii Moldova se află în afara competiției politice de pe malul Dâmboviței. Lucru care în sfârșit, bucură!
La fel de mult bucură faptul că viitoarea campanie de informare pro-europeană va fi un efort comun al partidelor din coaliție. Dar despre asta cu altă ocazie. 

Monday, February 17, 2014

FURTUNA POLITICĂ DE LA BUCUREȘTI LECȚIE GRATIS PENTRU CHIȘINĂU



Chișinăul e departe de furtuna politică care are loc la București. Privitori ca la spectacolul din agora lui Iocan, basarabenii încearcă să înțeleagă dacă Uniunea Social Liberală aflată la guvernare peste Prut se va destrăma. De fapt despre ce e vorba?

Curtea Constituțională a României a respins săptămâna trecută, proiectul Uniunii Social Liberale de revizuire a Constituției. Înalții judecători au declarat ca fiind neconstituționale 25 de articole și alineate. Revizuirea Constituției statului român a fost unul dintre marile obiective ale guvernarii social liberale. Atunci când a transmis public faptul că revizuirea Constituției României este atributul liderului Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, premierul Victor Ponta s-a delimitat de acest eșec și a avut motivul necesar pentru a își pune nițel la respect colegii de coaliție. 

Criza din sînul coaliției de guvernare de la București nu este de azi ori de ieri. Contractul politic încheiat de cele două formațiuni politice a fost semnat în februarie 2011. În cei trei ani de coabitare politică au existat destule momente în care s-au făcut auzite reproșuri : PNL-ul s-a plâns că ministerele care i-au fost alocate au fost lipsite de resurse financiare auxiliare, PSD-ul a făcut publice temerile unui pact secret al liberalilor cu președintele Băsescu. Pentru prima oară însă auzim voci care pun problema ruperii acestei căsătorii politice.
Neînțelegerile coaliției de guvernare de la București au început săptămâna trecută, după eșecul revizuirii Constituției.  PSD-ul a pus problema schimbării structurii de guvern și introducerii a patru posturi de vicepremier, PNL-ul a dorit să-l numească pe domnul Klaus Iohanis în funcția de ministru de interne, negocierile dintre cele două partide au eșuat iar în presa de la București au apărut replici fierbinți. Colac peste pupăză, la 10 februarie, social democrații români, împreună cu Uniunea Națională pentru Progresul României și Partidul Conservator au găsit de cuviință să formeze Uniunea Social Democrată - gestul a fost interpretat de liberalii români ca fiind o pregătire de separare politică. Ideologii social democrați au susținut însă că, noua alianță a fost creată în scopul participării  coaliției social democrate la alegerile europarlamentare din 25 mai.

Furtunile din politica dâmbovițeană sunt în strânsă legătură cu procesele electorale din acest an, europarlamentarele dar și alegerile prezidențiale. Majoritatea observatorilor vieții politice românești au căzut de comun acord cu postulatul care afirmă că nici o formațiune politică nu are un candidat important pentru prezidențialele din toamna acestui an. După retragerea suportului politic acordat de către președintele Băsescu, dreapta românească este profund fărămițată și incapabilă să își găsească un candidat pentru Cotroceni. Stânga social democrată e forțată prin Protocolul USL, să cedeze acest fotoliu către liderul liberal, Crin Antonescu. Pozițiile domnului  Antonescu sunt însă șifonate destul de rău. 

Pe malul Dâmboviței, ca pretutindeni, pregătirile partizane pentru alegerile de orice fel, fie ele europarlamentare ori prezidențiale, nu au nimic în comun cu valorile, morala ori principiile democrației – percepută ca un joc cu și pentru putere, politica  devine egoistă. De aici și apriția tentațiilor de divorț politic.
Într-o excelentă notă de blog semnată de domnul profesor Horia Pană, Prin cenusa politicii-4-amoralpolitik sunt scoase în evidență fluctuațiile moralei politice de pe malul Dâmboviței. Domnia sa dă exemplul noului partid creat de domnul Băsescu, Mișcarea Populară , care „după ce şi-a trâmbiţat pe toate uliţele moralitatea ca „politică altfel”, se clădeşte cu căzăturile din alte partid”, scrie fostul profesor al SNSPA.

Evoluția partidului condus de domnul Eugen Tomac ( Partidul Mișcarea Populară) este în strânsă legătură cu procesele electorale care vor avea loc în România. Retragerea vicepreședintelui acestei formațiuni politice , Adrian Papahagi din viața politică după ce conducerea formațiunii din care face parte a decis că deputatul Marin Anton, proaspăt plecat din PNL poate fie acceptat în PMP ține de principii și valori. Conducerea PMP a decis că resursele financiare ale domnului Marin Anton sunt mai importante decât capacitățile intelectuale ale domnului Papahagi. Dar e posibil să fie vorba și de relațiile apropiate pe care fostul administrator al RAFO Onești, care are o avere de zece milioane de euro, le are cu doamna Elena Udrea, recent demisionată din PDL și noua membră a Partidului Mișcarea Populară.

Observatorii politici de pe blogosfera românească afirmă că limita dintre compromis si ticalosia grosiera este foarte subțire. Desigur „politica nu ar exista fără compromis. E nevoie de negocieri, de pași înapoi, eventual, într-un joc pe termen lung și cu mize mari. Dar și compromisurile au limite după care totul  este oportunism grețos, este tradare, este ticăloșie grosieră”. 

Miza compromisurilor și cedărilor politice pe care le fac acum liberalii domnului Antonescu e importantă – păstrarea candidaturii domnului Antonescu pentru prezidențialele din toamnă. Domnia sa este până în prezent aproape singura candidatură viabilă pe care o au formațiunile politice ale dreptei românești. La sfârșitul lunii martie, formațiunile politice din Republica Moldova vor vedea mai clar cu cine ar trebui să facă echipă pentru europarlamentare. Până atunci observatorii politici din România vor ști dacă echipa condusă de domnul Vasile Blaga a supraviețuit ori nu plecării domnului Boc spre merele arătate de domnul Băsescu și domnul Tomac.  La congresul din 22 martie,  atunci când Partidul Mișcarea Populară își va alege conducerea și va vota lista candidaților la europarlamentare vom vedea care e miza președintelui Băsescu pentru prezidențiale. 

Până la europarlamentare furtunile din politica de pe malul Dâmboviței sunt simple repetiții - USL-ul nu se va rupe. Nimeni nu are nevoie de asta, nici măcar domnul Băsescu.