There was an error in this gadget

Wednesday, July 31, 2013

PREȘEDINTELE TIMOFTI ȘI CONFRUNTAREA CELOR DOUĂ PALATE



Editorialistul moldovean Constantin Tănase consideră că vizita președintelui Republicii Moldova la Kiev, unde a participat la celebrarea a 1025 de ani de la creștinarea Rusiei Kievene, este o confirmare indirectă că statul moldovean aparține „spațiului spiritual-cultural pravoslavnic reprezentat și controlat de Federația Rusă”.
Domnul Tănase consideră că președintele moldovean este „copilul de mingi al liderilor coaliției de guvernământ și îndeplinește o funcție butaforică”.

De această dată, domnia sa a geșit. Dincolo de semnificațiile de suprafață observate de editorialistul moldovean, vizita președintelui Timofti la Kiev a avut rezultate concrete. Oficialitățile ucrainene au anunțat că nu sunt dispuse să asigure tranzitul de armamente şi de alte echipamente militare pe teritoriul Ucrainei sau prin spaţiul aerian al Ucrainei, fără consimţământul Republicii Moldova. 

Amintim că postul de televiziune al Ministerului Apărări ruseşti a anunţat, că trupele ruseşti staționate în regiunea transnistreană vor primi elicoptere noi. Prin declarația de răspuns a ministrului moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţa, statul moldovean a exclus cu desăvârşire acest lucru. Împotrivirea oficialităților moldave era nulă dacă nu exista gestul mai mult decât prietenesc al președintelui Ianukovici care a sfidat doleanțele Federației Ruse.   

Cu siguranță, gestul președintelui ucrainean s-a datorat și întâlnirii pe care acesta a avut-o cu președintele moldovean.

Președintele Timoftii nu a făcut nici dovada indeciziei politice ori a faptului că se teme să își afișeze europenismului ori cumpătatul său românism, așa cum s-a afirmat. Importante voci de la București au scos în evidență faptul că președintele moldovean nu l-a întâmpinat pe omologul său român la aeroportul din Chișinău, ci la Reședința de Stat. Corect. Dar de dragul adevărului, subliniem un important aspect care a fost trecut cu vederea de mai toți comentatorii politici, de la Chișinău și de la București. Aflat în Republica Moldova, președintele român, Traian Băsescu, s-a instalat la reședința de stat a președintelui moldovean Nicolae Timofti, și aici i-a primit pe toți liderii moldoveni cu care a avut stabilite întrevederi. Datorită grăitoarei bunăvoințe a președintelui Timoftii, Băsescu, s-a simțit ca la Palatul Cotroceni.

Bunăvoința cu care președintele Nicolae Timoftii și-a luat asupra sa responsabilitatea unui asemenea gest politic ne spune că  domnia sa nu este  „copilul de mingi al liderilor coaliției de guvernământ și că funcția îndeplinită nu e deloc „butaforică”.   

Un atare gest nu are deloc de a face cu interesele Cotrocenilor ori ale Palatului Victoria. Dincolo de aparentul ori nu, sfârșit al coabitării politice de la București, cred că cei doi importanți decidenți politici româniștiu că dosarul Republica Moldova nu poate cădea victima colaterală a confruntării dintre cele două palate.

Sunday, July 28, 2013

DOMNUL P. DEZGROAPĂ SECUREA RĂZBOIULUI ?



Un film cu trei medici care operau mâna unui copil cu o bormaşină industrială şi un cleşte de scos cuie a scandalizat opinia publică din Republica Moldova. Cazul s-a întâmplat la spitalul pentru copii „Valentin Ignatenco".
Știrea a ajuns să fie preluată de mai multe instituții media internaționale.
Instituțiile media moldovenești, oficiali dar și reprezentanți ai societății civile au cerut de îndată demisia ministrului sănătății  Andrei Usatâi .
După o vizită la acest spital, primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a confiscat cele patru bormașini. Nu se știe unde a rămas cleștele.
Într-un final, Fundația Edelweiss a donat spitalului Ignatenco instrumente medicale valoroase. Așa am aflat cu toții, cine este salvatorul medicinii moldovenești.

Unde dai și unde crapă

Toată lumea a spus că vinovatul principal pentru trista situație din medicina moldavă este ministrul liberal democrat Andrei Usatâi.
Președintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, a luat apărarea  ministrului și a spus că am asistat la o provocare.
Concepută pentru a-l discredita pe Usatâi, nefericita întâmplare a depășit spațiul informațional moldovenesc și a ajuns să discrediteze întreaga Moldovă. 
Singurul care a ieșit basma curată din toată această întâmplare a fost patronul Fundației Edelweiss care a stins în mod generos focul viu al dezbaterilor. 

Se cunoaște autorul?

Vlad Filat a declarat că are informații despre autorul acestui atac. Este vorba de un personaj mai special în felul său care nu știu dacă a mai practicat așa ceva, dar care a produs acest scandal. În orice domeniu poate să vină cineva și să facă așa ceva. Și atunci unde ajungem?”, s-a întrebat retoric Filat.
Domnia sa nu a specificat cu claritate despre cine este vorba. Putem doar presupune. Liderul liberal democrat a atenționat însă că situații ca cele întâlnite în spitalul Ignatenco pot fi depistate și în domenii care nu sunt administrate politic de către liberal democrați. Această ultimă afirmație vine să ne întărească  presupunerea avută inițial.

Un spital în minus

La 15 decembrie 2011, publicația Adevărul care apare la Chișinău nota că, începând de la 1 ianuarie 2012,  Spitalul  Clinic Municipal nr.4 inceteaza sa mai functioneze. Luminița Suveică, pe atunci șefa Direcției Sănătate a Primăriei Chișinău, afirma că „spitalul va deveni un Centru pentru îngrijiri paleative și geriatrie". Ceea ce s-a și întâmplat. Se pare că atacul pornit împotriva domnului Ustâi are ca mobil fostul spital clinic municipal. Interesele din jurul acestui spital nu țin de politicile publice de sănătate ori de studierea bolilor bătrâneții, neînțelegerea pare a veni mai degrabă din dorința unora de a privatiza acest Centru și terenul pe care este el amplasat. Odată realizată această dorință, sistemul de sănătate moldovenesc rămâne încă odată, fără o instituție medicală.

Atacurile la adresa lui Usatâi aruncă o umbră de îndoială și încearcă să discrediteze întreaga echipa ministerială a liberal democraților. Am putea presupune că un jucător politic important și-ar dori să strice noul acord de coabitare politică. Doar că, o deterioare mai gravă a noului acord, ar pune sub un real pericol întregul arc guvernamental și nu numai. Să sperăm că până la Vilnius, nimeni nu va risca așa ceva.

Thursday, July 25, 2013

IAȘI - UNGHENI GAZODUCTUL PLIN CU VISE



Datele statistice afirmă că statul român nu are capacitatea de a-și asigura necesarul de gaz metan pentru consumul propriu, actualmente 20 la sută din necesarul de consum sunt importați. Recent, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe,  afirma că extracția de gaze din platoul continental al Mării Negre este preconizată pentru sfârșitul deceniului; ceea ce înseamnă că până în 2019, statul român va continua să importe gaze din Federația Rusă prin intermediul Gazprom.

Interconectarea rețelelor de gaz dintre România și Republica Moldova, prin gazoductul Iași – Ungheni, este prezentată ca fiind proiectul de suflet al președintelui Băsescu. Potrivit domniei sale, prin acest gazoduct  vor trece către Republica Moldova 1,5 miliarde de metri cubi pe an, ceea ce înseamnă că va fi acoperit necesarul de gaz al statului moldovean. Metaforic, comentatorii politici afirmă că, „independența energetică a Republicii Moldova va începe la 27 august”, odată cu lucrările de construcție ale gazoductului.  
 
În condițiile în care la București în aceste zile se creează Bursa gazelor și o dată cu liberalizarea pachetului III de energie, e posibil ca prin noua conexiune de gaz metan, Republica Moldova să nu primească doar gaz românesc ci gaz metan achiziționat la cel mai bun preț al bursei. La București, alături de omologul său român, ministrul economiei de la Chișinău, Valeriu Lazăr, a spus că prețul de achiziționare al gazelor nu va fi unul impus de vreo autoritate ci va fi unul creat de piață, iar sursa de achiziționare al acestuia poate fi diferită.    

Nu sunt chițibușar, dar câteva întrebări se impun. Dacă principalul furnizor de gaze naturale de pe piață este Gazprom, vor putea exista la Bursă, prețuri mai mici decât cele deținute de monopolist? Cum va ajunge gazul achiziționat la Bursă în casele moldovenilor, odată ce jumătate din acțiunile companiei moldovenești de transport de gaze, MoldTransGaz, aparțin furnizorului rus, Gazprom? Cât de mult îi va costa pe moldoveanul obișnuit această diversificare a achizițiilor de gaz metan?  

Acestor întrebări, li se adaugă informația potrivit căreia capacitățile tehnice ale acestui gazoduct prevăd nu numai exportul de gaze din România dar și capacitatea acestuia de a importa gaze. Moldova poate ajunge în situația în care nu numai va importa, dar va și livra gaze! 

O declarație a şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie din România, Gabriel Dumitraşcu, lăsa să se înţeleagă că statul român intenţionează încheierea unui acord cu concernul Gazprom prin care să se permită tranzitarea pe infrastructura de conducte existente a gazului din Kazahstan, la un preț mult mai ieftin. Semnarea acestei înţelegeri depinde de încheierea favorabilă a acordului între KazMunaiGaz şi Gazprom pentru livrarea gazelor naturale în Europa, acord care urmează să fie renegociat în curând. Ieftinirea tranzitului de gaze din Kazahstan către Uniunea Europeană  poate fi un semnal care să indice faptul că oficialii de la Gazprom și-au dat acordul pentru construcția gazoductului Ungheni – Iași prin care nu numai că se vor livra gaze către Republica Moldova dar și invers, către România.  

Proiectul gazoductului Iași – Ungheni a fost gândit din start în termeni economici și strict pragmatici, pentru avantajul bilateral al celor două state. Tot mai mulți specialiști consideră că până la sfârșitul deceniului, România, își va crește importul de gaz metan. În condițiile în care protecționismul politic de pe piața energetică românească îndepărtează posibilitățile de a profita de potențialul descoperit in Marea Neagra, (prețul exploatării rezervelor din Marea Neagră este mult mai scump decât cel al gazelor care se extrag de pe uscat) e posibil ca pentru statul român, această nouă interconexiune cu rețeaua Gazprom să fie una necesară. La rândul lui, prin conexiunea la rețelele de transport de gaz din România, statul moldovean are capacitatea de a achiziționa produse de gaz de pe alte piețe.

Actualmente statul român are doar două interconexiuni cu gigantul rus Gazprom: cea mai mare conexiune a fost construită în anul 1979 și  are  un debit de 8,7 miliarde metri cubi pe an, se află la Orlovka – Isaccea, cea de a doua, a fost construită în anul 1989 cu un debit de 4 miliarde de metri cubi pe an și se află la Tekovo – Medieșu Aurit. 

Guvernul rus a cerut autorităților de la Chișinău anul trecut, să renunțe la Tratatul Comunității Energetice Europene și să se dezică de la implementarea reformelor energetice. În schimb, Republica Moldova ar fi putut primi o reducere de 30 % la gazul rusesc (de la 400 dolari la 270 dolari per o mie de metri cubi) și amânarea datoriilor. Oficial, contractul cu „Gazprom” a expirat, însă continuă să fie pus în aplicare. Gazprom deține 50 la sută din acțiunile companiei MoldovaGaz și este posesorul a 50 la sută din acțiunile companiei moldovenești de transport de gaze, MoldTransGaz, Tiraspolul posedă 13.5 la sută din acțiunile MoldovaGaz, dar au fost predate Gazprom- ului pentru gestionare. Guvernul de la Chișinău are în posesie 35 la sută, restul aparținând micilor acționari.

Prezent la Moscova, ministrul român de externe, Titus Corlățean a oferit agenției de presă Interfax, un interviu în care a evocat ”o serie de proiecte concrete care ar putea contribui la dialogul bilateral româno - rus”. Nimeni nu a putut sau nu a dorit să ofere presei române detalii asupra acestor ”proiecte concrete”.  Să facă oare gazoductul de la Ungheni parte din aceste concrete proiecte? Probabil că da.

Conexiunea Iași-Ungheni este exemplul prin care guvernele Ponta și Leancă construiesc un win-win situation, prin care se încearcă diversificarea achizițiilor de gaze naturale pentru  statului moldovean dar care, deocamdată, nu poate afecta monopolul deținut în zonă de către gigantul rus, Gazprom.

Wednesday, July 24, 2013

OMAR ȘI MIȘCAREA POPULARĂ



La București s-a lansat partidul președintelui Băsescu. Mișcarea Populară, care inițial a apărut ca organizație neguvernamentală, s-a transformat rapid în formațiune politică acaparând importanți lideri ai PDL. Marea majoritate a celor care se află în fruntea acestei formațiuni politice au candidat anterior pe listele electorale ale democrat liberalilor români.
 Liderii partidului nou creat au anunțat publicului că sunt partenerii domnului Băsescuși că se doresc a fi o alternativă a USL. Deci un partid de opoziție.  Apariția noii formațiuni politice nu este o surpriză. Mirarea clasei politice românești vine de la numirea lui Eugen Tomac la conducerea partidului. Alții erau cei care, pe vremuri,  aveau potențial de dauphin. La bursa politică, Neamțu sau MRU, aveau o cotă mult mai ridicată decât Tomac. De aceea, pentru comentatorii politici bucureșteni, deputatul de Basarabia rămâne o enigmă iar pentru românul obișnuit, un ilustru necunoscut.

Lucru firesc în condițiile în care mai mult de jumătate din cetățenii României își declarau în 2011 lipsa de interes pentru temele de pe agenda publică legate de Republica Moldova, iar 82% dintre ei îşi recunoșteau ignoranţa în privinţa acestui subiect.    

Potrivit sondajului din 2011,chiar dacă Republica Moldova are o importanţă simbolică specială, numai  şapte la sută dintre români au trecut vreodată Prutul. 

Nu sunt mirat deci că Eugen Tomac nu e puțin cunoscut observatorilor politici de la București. Unii dintre ei nu au fost la Chișinău niciodată. De asta nu au de unde ști că Tomac este un specialist în a atrage voturi.  Numirea domniei sale în fruntea Mișcării Populare, a apărut necesară pentru a acapara voturile românilor din străinătate.  

 Aceste voturi dar și  cele ale românilor din Republica Moldova au decis în 2009 soarta alegerilor prezidențiale din România. Alegerea președintelui Traian Băsescu a fost hotărâtă de diaspora.  Soarta lui Tomac a fost decisă de votul  basarabenilor.  Simpatia românilor din străinătate pentru Băsescu este explicată prin faptul că aceștia nu au suportat dureroasele și nepopularele consecințe ale reformelor implementate de Traian Băsescu și echipa domniei sale. 

Cine este Eugen Tomac? Este cel care a adunat peste 80 la sută din voturile cetățenilor români cu domiciliul în Republica Moldova. Este cel care a avut acces la datele cetățenilor moldoveni care au obținut cetățenia română. Este cel pentru care autoritățile moldovene au permis desfășurarea primei campanii electorale românești pe teritoriul statului moldovean. Dacă cetățenii români cu domiciliul în Republica Moldova ieșeau în număr mai mic la vot, șansele lui de a termina câștigător cursa electorală, scădeau, dar la scrutinul din acest an s-a înregistrat cel mai mare număr de participanți la vot – aproximativ 13 700.  

Mișcarea Populară s-a lansat la câteva zile după aducerea în România a lui Omar Hayssam. Presa română așteaptă senzaționale dezvăluiri din partea acestuia.
Hayssam este singurul cetățean român trimis la închisoare sub acuzația de terorism. În 2007 a fost condamnat la 20 de ani de închisoare în dosarul răpirii celor trei jurnaliști romani în Irak în 2005.  Sirianul a fost unul dintre finanțatorii socialiștilor români, invitat mereu in grupul afaceriștilor care-l însoțeau pe fostul președinte Ion Iliescu în turneele sale externe. Omar Hayssam a fost inculpat aproape imediat după răpirea jurnaliștilor în Irak, cu probe, dar în 2006, când a fost eliberat pentru o operație de cancer, a reușit să fugă în Siria. Aducerea lui în România a durat șapte ani. Potențialele sale destăinuiri pot arunca în aer clasa politică de la București.

După aducerea lui pe teritoriul statului român, se pare că între serviciile inteligente controlate de președintele Băsescu și cele loiale premierului Victor Ponta ar fi început o adevărată competiție. Pentru declarațiile lui Omar. Unele pentru a-l face să tacă, altele pentru a-l face să vorbească. În funcție de câștigător vom afla cui la București, aparține cu adevărat puterea. 

Mișcarea Populară ar putea fi beneficiarul acestei puteri.