Monday, December 31, 2012

TURNESOLUL LUI DUNGACIU A DAT ROADE SAU JOHN KERRY ȘI NOUA PARADIGMĂ AMERICANĂ



La sfârșit de an pe Băsescu l-a apucat tristețea. 

Tristețea președintelui român e strâns legată de spitalizarea doamnei de fier. Hillary Clinton a fost spitalizată din cauza unei tromboze, ca urmare a comoţiei cerebrale suferite acum două săptămâni. Informaţia a fost confirmată de unul dintre consilieri. La mijlocul acestei luni, oficialul şi-a pierdut cunoştinţa din cauza deshidratării provocate de un virus stomacal. Șeful diplomației americane a lipsit de la audierile în faţa Congresului, de pe 20 decembrie. Ea urma să dea explicaţii în privinţa atacului de pe 11 septembrie produs la Benghazi, în urma căruia consulul american în Libia şi-a pierdut viaţa.
 
Motivațiile  ce se bazează pe viruși ce provoacă comoții cerebrale sunt bune pentru povestea de seară.  Barack Obama şi-a început noul mandat printr-o epurare a administraţiei prezidenţiale, a serviciilor secrete şi a Pentagonului. „Doamna de fier” a diplomaţiei americane, a fost dată afară. Iar alți „duri” de la conducerea armatei americane a căzut în dizgraţie şi au fost înlocuiți.

Se pare că la Bucureşti existau mici speranţe că noul secretar de stat va fi Susan Rice, una dintre speranţele Partidului Republican și ale new establishment-ului american.
Unii dintre consilierii domnului Băsescu mizau pe ideea că Rice va fi continuatoarea strategiilor politice inițiate de doamna Clinton. De curând mediile de informare americane au notat despre faptul că noul şef al diplomaţiei americane ar putea fi senatorul John Kerry.  ( http://edition.cnn.com/2012/12/21/politics/kerry-nomination/index.html )

La mijlocul lunii decembrie profesorul Dan Dungaciu lansa afirmația precum că blocul militar nord atlantic ar trebui să fie implicat în negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean. Într-un material scris pe marginea acestui subiect notam că modificarea formatului de negocieri ar avea efectul gazului lampant turnat pe focul delicatelor relații existente între Chișinău și Tiraspol.  Prin intermediul mecanismelor de implementare ale IPAP NATO – Moldova  dar și prin participarea statului moldav la măsurile întreprinse de OSCE pentru întărirea securității, experții militari NATO cunosc foarte bine realitățile din zonă. O implicare a acestora în procesul de reglementare ar fi însă refuzată categoric de partea transnistreană, dar și de alte părți care nu își doresc o schimbare a formatului de negocieri. Teoretic, propunerea, ar putea fi acceptată. Venite din mediul academic și al comunităților  de experți, reacțiile la aceasta ar avea efectul unei hârtii de turnesol. (http://victornichitus.blogspot.com/2012/12/turnesolul-lui-dungaciu.html )

Într-un comentariu dedicat Republicii Moldova comentatorul politic Valentin Mândrășescu de la Vocea Rusiei nota despre faptul că după douăzeci de ani de independenţă formală, Moldova s-a pomenit într-un impas geopolitic.
Mândrășescu este sceptic în ceea ce privește posibilitatea reunirii Moldovei cu Țara și afirmă că în pofida scenariilor politice şi campaniilor mass media constante a susţinătorilor unirii cu România, acest scenariu este, practic, irealizabil. Bucureştiul nu ia decizii în mod independent, iar Bruxelles nu vrea ca în limitele graniţelor Uniunii Europene să existe un focar de tensiune interetnică. Orice modificare a graniţelor va deschide o adevărată Cutie a Pandorei şi va crea un precedent de care vor profita alte ţări.”

Nici scenariul referitor la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu îi pare unul optimist. Domnia sa afirmă că „integrarea europeană a Republicii Moldova este imposibilă căci în contextul crizei economice, preţul politic al aderării la UE a celei mai sărace ţări din Europa de Est va fi prea mare, iar avantajul strategic-zero.”
Referitor la o posibilă aderare a Republicii Moldova la Uniunea Vamală, Valentin Mândrășescu spune că scenariul integrării în Uniunea Vamală este greu de realizat în contextul conjuncturii politice actuale. Partidul Comunist, în pofida retoricii pro-ruse, şi-a distrus pentru întotdeauna relaţiile cu Moscova atunci când a sabotat în mod conştient planul Kozak privind reglementarea conflictului din Transnistria şi nimeni nu poate garanta că revenirea comuniştilor la putere nu va însemna o nouă trădare a intereselor populaţiei vorbitoare de limba rusă şi un nou flirt cu Uniunea Europeană„ (http://romanian.ruvr.ru/2012_12_24/Republica-Moldova-Impas-national/ )

Turnesolul folosit de Dungaciu a dat roadele scontate. 

Numirea noului șef al Departamentului de Stat, John Kerry, este una interpretată pozitiv de către oficialii de la Moscova. Adevărată porta voce a statului rus, Vocea Rusiei că pentru prima dată în ultimele trei decenii SUA va fi nevoită să negocieze cu concurenţii geopolitici, să îngheţe anumite conflicte şi să-şi reducă sfera de influenţă.”
Dacă descifrăm corect mesajele transmise în spațiul public de către importanții jucători din spațiul geopolitic pe care teritorial îl ocupă Republica Moldova, putem observa că anul viitor va fi unul liniștit. Situația internațională le-a acordat oficialilor moldoveni o șansă în plus – cea a liniștei. Dacă vor ști să găsească o soluție amiabilă de a termina intrigile autohtone,  vor avea timpul și capacitățile necesare pentru a ne apropia și mai mult de spațiul și valorile europene. Chiar dacă prețul este unul prea mare pentru a face parte din Uniunea Europeană există suficiente posibilități pentru ca Moldova să fie ancorată la acest spațiu al valorilor. Impasul pe care unii îl văd, este unul care ne dă posibilitatea să tragem de timp pentru ca în cele din urmă să găsim soluții convenabile la această ciocnire de civilizații care se dă între Prut și Nistru.

Monday, December 24, 2012

AȘTEPTĂRILE LUI FILAT




În cadrul emisiunii „Replica” de la PrimeTV, cea mai înaltă figură politică a țării, Marian Lupu, afirmă că  Vlad Filat ar trebui să-și concentreze eforturile asupra reformelor din cadrul Fiscului și Serviciului Vamal.  După o trimitere la cazul Dräxlmaier, președintele Parlamentului moldav punctează - „ne-am concentrat atenția asupra reformei organelor de drept și a sistemul judecătoresc, procuratură, poliție, etc., însă ne-au scăpat însă două instituții Vama și Fiscul.” Subtil, liderul Partidului Democrat, nu are fermitatea de a spune că nu este mulțumit de activitatea celor două instituții ci doar lasă ca acest lucru să se înțeleagă.
Imediat după aserțiunea făcută, Marian Lupu vine cu un cuvânt de laudă către reprezentanții domniei sale din guvern. „Eu am încredere în exponenții echipei mele din cadrul Cabinetului de miniștri. Ei sunt cei care fac tehnocrația, cei care vin cu foi de parcurs - cel puțin pe blocul economic-social”.

La sfârșitul lunii septembrie comentatorul politic Bogdan Târdea, într-un material intitulat 3 ani ai guvernului Filat: între eşec şi performanţă”, făcea o analiză a activității guvernului. Analiza foilor de parcurs ale blocului economic și social, bloc care aparține echipei de miniștri ai Partidului Democrat, arăta în felul următor:   
„Ministerul economiei (PDM).  În 2009, PIB a scăzut cu 7%, deficitul bugetar a atins suma de 8 mlrd lei (PCRM afirmă că 3 mlrd). Deja în 2010, am avut o creștere de 7%, în 2011 – 6%. Dar,  în 2012,  creșterea e de doar 1%. Totodată, doar în primele 4 luni ale lui 2012 au fost lichidate 1071 de firme. (http://www.basa.md/ru/economics/5590).  Ministerul Economiei, în ciuda unor anumite realizări, nu a demarat reforme structurale, nu a ieşit cu o viziune clară de reformă, fiind suspectată şi de administrare defectuoasă a întreprinderilor de stat. 
Ministerul Protecției sociale (PDM). În ultimii trei ani, s-a reușit extinderea sistemului de ajutor social de la 30,000 la 100,000 familii beneficiare. Adică, de trei ori mai mulţi oameni au acces la ajutor social în 2012 decât în 2009. Deşi a mărit ajutorul social alocat la naşterea copilului, a resetat mecanismul acordării ajutoarelor sociale, percepţia generală a acestei structuri este una negativă.  Ministerul a propus anularea de la 1 iulie a compensațiilor nominative pentru 12 categorii sociale (e vorba de 241 mii persoane, și sume de 350 milioane lei). Motivația este pe cât de cinică, pe atât de impertinentă. Astfel, în viziunea ministerului, familiile care au venit de 849 lei, nu au nevoie de compensaţii! Demersul a pus la pământ zeci de mii de invalizi şi familii nevoiaşe.”

După înlocuirea miniştrilor Educaţiei şi Afacerilor Interne, premierul Vlad Filat a declarat că aşteaptă ca şi celelalte două componente ale AIE să își schimbe pe unii miniştri din partea lor.“Aştept ca aceste partide să-şi finalizeze evaluările proprii. Sigur, eu am o evaluare proprie şi voi veni şi cu punctul meu de vedere. Acest lucru sper să se întâmple cât mai curând posibil. Este important să intrăm în toamnă cu toate lucrurile clarificate în acest sens”, a declarat premierul Vlad Filat. Declarația premierului era făcută după ședința de guvern din 25 iulie 2012.

Întrebat de reprezentanții mass media despre eventualitatea unor remanieri guvernamentale preşedintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov, spunea la 24 iulie că formaţiunea sa examinează posibilitatea schimbării unor miniştri. Mai reticent s-a dovedit a fi atunci liderul grupului, Ion Hadârcă care a evitat să spună dacă Partidul Liberal va da curs sugestiei premierului, mai mult domnia sa, s-a arătat deranjat de faptul că remanierile guvernamentale “nu au fost discutate în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană”.

Tot în plină vară, în cadrul emisiunii „Studio deschis” de la postul de televiziune TV7, premierul Filat afirma că remanierile de guvern și reforma de la ministere trebuie să meargă la pachet cu cele de la Procuratura Generală și din justiție. În caz contrar, vor fi inutile. „Degeaba noi facem reforme la MAI, dacă nu facem reformă și la PG și în justiție. Efectul va fi zero. Reformele nu sunt așa ușoare precum par”, a subliniat Filat. Primul ministru accentua atunci faptul că celelalte partide trebuie să și finalizeze analiza internă și să dea o apreciere miniștrilor propuși de dânșii. Potrivit lui Filat auditul politic trebuia să se întâmple până în toamnă. „Eu am și propria apreciere, sper să ajungem la un consens și să operăm modificări”, accentua în acel moment Filat.

Necesitatea observațiilor făcute de Marian Lupu la adresa instituțiilor vamale și fiscale și lauda adusă miniștrilor democrați membri ai guvernului se datorează faptului că cele trei componente ale AIE nu au găsit consensul necesar remanierilor guvernamentale. Ingratul mod prin care liderul democrat și-a lăudat colegii (pe ai săi i-a strâns la piept iar pe ceilalți i-a criticat) ne face să credem că îngustele interese de partid ale Partidului Democrat primează mult mai mult decât interesele statale. Deși a sesizat somnolența de care cei doi colegi de alianță dau dovadă atunci când e vorba de remanierile guvernamentale, deși e conștient de rezistența depusă de miniștrii liberali și democrați în implementarea reformelor, primul ministru continuă să se stăruie cu multă îndârjire pentru a găsi un minimum de înțelegere în cadrul echipei pe care o conduce – e semn că Vlad Filat a înțeles deja că bate în van la porțile unor partide care nu sunt pregătite să lucreze în echipă și că trebuie să guverneze doar cu motoarele de care dispune.  

Politologul mexican José Ramón Calderón afirma că o guvernare care nu poate face curățenie în ministerele de care dispune e o guvernare de alianță – guvernele de alianță sunt guvernări care nu funcționează cu toate motoarele la putere maximă. Nimic mai adevărat. Lipsa unei puteri maxime întru implementarea reformelor poate face ca perspectivele de liberă circulație promise de prietenii europeni ai Moldovei să se îndepărteze. Fuga de responsabilitate politică a liberalilor, plasarea permanentă a democraților moldoveni în tranșeele unor iluzorii confruntări politice și somnolența în care se complace președintele țării, ne face să credem că anul viitor nu va fi anul maximelor eforturi comune pentru apropierea perspectivelor europene ci anul în care tăcutele bătălii care se dau acum pe culoarele politicii vor ieși zgomotoase în public, va fi anul în care partidele din alianță se vor înarma pentru o sângeroasă confruntare electorală. Anul 2013 va fi anul  vicleniilor, al trădărilor și al ispitelor politice, va fi anul șarpelui.


Friday, December 21, 2012

CAZUL COJOCARU SAU GHIMPU ÎMPOTRIVA LUI LUPU ?



Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului „CreDO”, Sergiu Ostaf, a declarat recent că este îngrijorat de faptul că în procesul de numire a vice directorilor Centrului Național Anticorupție ar putea interveni interese politice. 

Declarația lui Ostaf s-a făcut auzită după ce la ultima ședință a Biroului Permanent al Parlamentului, șeful Centrului Național Anticorupție(CNA), Viorel Chetraru a solicitat  ca în agenda de lucru a deputaților moldoveni să fie inclus proiectul referitor desemnarea în funcție a adjuncților săi. Potrivit agențiilor de presă, directorul CNA a insistat ca subiectul să fie examinat până la sfârșitul anului 2012. Potrivit proiectului de hotărâre propus de Chetraru, pentru funcțiile de director-adjunct sunt propuși Viorel Mihăilă și Cristina Cojocaru. 

După ședința Biroului permanent al Parlamentului, Marian Lupu, a mărturisit presei că în cadrul alianței de guvernare nu există un consens pe acest subiect, dar a asigurat că Partidul Democrat este gata să susțină candidaturile înaintate de Chetraru. „Nu există încă o viziune de compromis în acest sens și de aceea nu pot să ofer garanții că solicitarea va fi îndeplinită de către Parlament”, a adăugat liderul democraților.

Cei care au stricat înțelegerile din sânul alianței au fost reprezentanții Partidului Liberal. Mihai Ghimpu a fost cel care a aruncat pisica neagră în curtea democraților moldoveni. Pe 19 decembrie domnia sa a declarat că până nu află cine sunt, de unde vin şi cât costă vice directorii propuși de Viorel Chetraru deputații liberali nu vor vota pentru Viorel Mihăilă şi Cristina Cojocaru. „Trebuie să văd cine sunt ei, cât costă, pentru ce vin să ocupe această funcție? Vin să combată corupția sau să folosească de funcție? Oameni diferiți sunt la noi. Dacă a fost ales directorul prin concurs, trebuia să alegem și vice directorii prin concurs. A fost o greșeală”, a declarat Mihai Ghimpu, în cadrul emisiunii „Moldova în direct”, de la postul național de televiziune.

La o zi distanță, observatorii vieții politice moldovenești au văzut că pisica neagră aruncată de liberalii moldoveni și-a atins ținta. Liderul democrat Marian Lupu, la 20 decembrie, i-a dat replica îndărătnicului său coleg. Foarte ferm, Lupu a spus că din partea Partidului Democrat, vice directorii înaintaţi de Viorel Chetraru au asigurate 15 voturi. A mai spus că va insista pentru votarea candidaţilor înaintaţi la funcţiile de vice directori și a menţionat că va încerca să convingă membrii alianţei să nu implice politicul în acest proces, asta doar pentru a nu pierde credibilitatea societăţii în această instituţie reformată. Politicul nu trebuie să se implice în funcţionarea Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). Asupra lui Chetraru, se simte că există o presiune, a spus Marian Lupu.
Publicele asigurări făcute de înalții lideri democrați dar și atenția pe care aceștia o acordă subiectelor legate de CNA reprezintă un mod subtil și destul de delicat de a transmite colegilor de alianță că instituția a intrat în siajul lor politic și că presiunile care se simt nu sunt dorite.  

Tot Sergiu Ostaf este cel care dă amănuntele de rigoare . „Parlamentul reţine votarea adjuncţilor. Unele fracţiuni parlamentare condiţionează votarea adjuncţilor având ca obiectiv obţinerea unor influenţe în procesul de numire a conducătorilor unor subdiviziuni teritoriale sau specializate”, spunea directorul „CreDO”.  Subtila trimitere a directorului CreDo la condiționările unor fracțiuni parlamentare era ca o săgeată a democraților moldoveni aruncată către liberalii conduși de Mihai Ghimpu. Liderul liberal era cel care anterior afirmase că partajarea politică a funcțiilor CNA nu ar fi în sine un proces negativ și că activitatea ulterioară a instituției nu ar fi afectată de acest lucru.

Observabila suprapunere a mesajelor lui Sergiu Ostaf cu cele ale lui Marian Lupu, insistența cu care domnia sa propune Parlamentului să purceadă la adoptarea vice-directorilor CNA, conform propunerii făcute de directorul Viorel Chetraru, ne face să credem că între cei doi există o comunicare mai mult decât bună.
Mesajul liderului Partidului Democrat prin care își îndemna colegii de alianță să nu implice politicul în procesul de alegere al vice directorilor CNA, pentru că acest lucru dăunează credibilitatea instituţiei, este o aserțiune pe care liderul CreDO a susținut-o de mai multă vreme. 

De fapt Ostaf bătea șaua ca să priceapă iapa : dorința domnului Ghimpu de a nu o vedea pe Cristina Cojocaru lângă Chetraru, poate fi calificată ca o tentativă de hărţuire şi imixtiune a politicului în activitatea CNA. 

În discursul prezentat de reprezentantul societății civile a existat un amănunt interesant - Ostaf a spus că propunerile făcute de Chetraru  au plecat spre aprobarea liderilor alianței de guvernare în urmă cu două luni. Ceea ce înseamnă că Mihai Ghimpu cunoștea că Viorel Mihăilă și Cristina Cojocaru sunt înaintați la aceste înalte funcții încă de la sfîrșitul lunii octombrie atunci cînd Cristina Cojocaru și-a dat demisia din funcția pe care o avea în cadrul CNI. Faptul că liderul liberal și-a manifestat în public nemulțumirea față de aceste numiri să aibă legătură cu presiunile făcute asupra președintelui CNI, Anatolie Donciu, protejat de liberali ori e vorba de faptul că înțelegerile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg iar nemulțumirile liberalilor față de democrați au depășit limita suportabilului? Pe când domnule Ghimpu veți da presei alte picante amănunte de la turnirul liberalii versus democrați?