O privire de peste gard,
aruncată din curtea vecinului poate vedea mult mai clar stadiul în care îți
este gospodăria. Un bulgar, copreşedinte al Adunării Parlamentare a
Parteneriatului Estic, afirmă că Moldova
are mai degrabă probleme cu dezvoltarea economică decât cu democrația –
corect.
Tot Kristian Vigenin, zice că dacă
este acceptată de Chişinău şi Tiraspol modelul federal de dezvoltare al unei Moldove reîntregite ar putea fi o soluţie pentru rezolvarea conflictului de pe Nistru.
Co-președintele Euronest aduce pe agenda mediilor de la
Chișinău chestiunea federalizării. Idea refuzată inițial de către cel de al treilea
președinte în exercițiu al Republicii Moldova, după întâlnirea de la Mesenberg din 5 iunie 2010 a cancelarului german Angela
Merkel cu președintele rus Dimitrii Medvedev, este una care apare din ce în ce
mai des în spațiul public moldovenesc.
Memorandumul de la Mesenberg, este considerat de către
marea majoritate a experților ca fiind pentru Federația Rusă un test de
sinceritate. Punctul patru al acestuia
se referă în mod direct la regiunea transnistreană.
“Respectând
eforturile aflate în desfășurare (Declarația Rusiei și Ucrainei din 17 mai 2010
si Declarația Înaltului Reprezentant C. Ashton din 17 mai 2010) UE si Rusia vor
colabora în special pentru o rezolvare a conflictului din Transnistria având in
vedere să obțină un progres tangibil in cadrul formatului stabilit 5+2 (Rusia,
Ucraina, Moldova, Transnistria, OSCE, UE, SUA). Aceasta colaborare ar putea
include și un angajament comun UE-Rusia, care ar garanta o tranziție lină a situației
actuale către o soluție finală.”
Pornind de la faptul că cele două mari puteri sunt țări
care au o tradiție federală, este firesc ca soluția finală obținută de Comitetul
politic și de securitate UE-Rusia pentru reglementarea diferendului transnistrean
să fie una federală.
Portalul Romanian Global News a
scris recent, cu referinţă la surse de la Chişinău şi Berlin care au participat
la întâlnirile de la Rottach-Egern ale premierului Vlad Filat şi liderului
separatist, Evgheni Şevciuk, că Germania și Federația Rusă insistă asupra unei
formule de federalizare a Republicii Moldova. Potrivit surselor, în cadrul
discuţiilor a fost invocată inclusiv Găgăuzia care ar putea fi parte a
procesului de federalizare.
Aflat într-o vizită în
Federaţia Rusă, la rândul său deputatul neafiliat Igor Dodon, cere clasei
politice de la Chişinău să promoveze ideea federalizării ţării. „Consider că
actuala clasă politică moldovenească şi mediul de experţi, comentatorii
politici trebuie să înceapă să discute public, deschis, sincer şi obiectiv
despre opţiunea federalizării pentru rezolvarea definitivă a problemei
transnistrene”, spune liderul socialist.
În aceste condiții, președintele
Parlamentului, Marian Lupu, este singurul care are un punct diferit de vedere.
Într-un interviu recent, liderul legislativului moldovean recunoștea că vocile
care vorbesc despre federalizarea Republicii Moldova sunt voci care se aud atât
de la Moscova cât și de la Berlin. “Asemenea voci care
vizează federalizarea Republicii Moldova se aud nu doar de la Moscova, sunt
voci și din Europa şi voci destul de puternice. Acestea nu ţin cont de faptul
că în înţelesul moldovenilor, cuvântul
federalizare, reieşind din situaţia actuală, din istoria din ultimii 20 de ani,
este unul echivalent cu definiţia de fragilizare a ţării. Noi şi aşa suntem un
proiect statal în proces de dezvoltare, în proces de afirmare şi atunci dacă
acest proiect se mai fragilizează, se creează foarte mari probleme.”, a declarat
Marian Lupu.
Responsabila pentru de Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrala din Ministerul de Externe al Germaniei, Patricia Flor, menţiona într-o notă diplomatică adresată ambasadorului moldovean la Berlin că înţelege reacţia „dureroasă” a reprezentanţilor Chişinăului la orice amintire a conceptului de „federalizare”, dar explică reacţia respectivă prin cunoaşterea slabă de către politicienii moldoveni a noţiunii. Potrivit responsabilului german, este puţin probabil să se identifice o soluţie a ghemului transnistrean în condiţiile continuării unor insistenţe ale Republicii Moldova pentru menținerea principiului statului unitar în rezolvarea diferendului.
Responsabila pentru de Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrala din Ministerul de Externe al Germaniei, Patricia Flor, menţiona într-o notă diplomatică adresată ambasadorului moldovean la Berlin că înţelege reacţia „dureroasă” a reprezentanţilor Chişinăului la orice amintire a conceptului de „federalizare”, dar explică reacţia respectivă prin cunoaşterea slabă de către politicienii moldoveni a noţiunii. Potrivit responsabilului german, este puţin probabil să se identifice o soluţie a ghemului transnistrean în condiţiile continuării unor insistenţe ale Republicii Moldova pentru menținerea principiului statului unitar în rezolvarea diferendului.
Marea majoritate a presei moldave
se ferește în a scrie cuvântul federalizare alături de premierul Filat. În același timp
datorită deselor întâlniri ale premierului cu liderul de la Tiraspol,
subiectele mediatice care țin de reglementarea conflictului transnistrean încep
să apară din ce în ce mai des. Și tot mai des apar și dezbaterile care au ca
subiect principiul federal de guvernare al unui stat.
Semn clar că nota înaltului
reprezentant al Ministerului de Externe german, prin care se cerea în mod
imperativ ca Republica Moldova să se debaraseze de fobia federalismului, la
Chișinău a fost recepționată și se îndeplinește.
Vizitele de documentare în
Germania, pentru experţii în dreptul constituţional de pe ambele maluri ale
Nistrului, deja au avut loc. Mai urmează acum ca pe site-ul Ambasadei Germaniei
la Chișinău să apară anunțuri pentru organizarea unor vizite de documentare ale
experților și jurnaliștilor autohtoni prin care aceștia să fie specializați
federalism. Abia atunci vom ști cu siguranță
că finanțarea versiunii finale este garantată. De Germania Federală.
No comments:
Post a Comment