40% din respondenţii sondajului „Monitorul Euro-asiatic”, efectuat de casa de sondaje „CBS-AXA” de la Chişinău au declarat că şi-ar dori ca Republica Moldova să se unească cu Rusia şi doar 5% - cu România.
28 la sută şi-ar dori unirea cu Uniunea Europeană, alţi 28% nu-şi doresc ca Moldova să se unească cu vreo ţară. 7% optează pentru unirea cu Ucraina; 4% cu Bielarus şi 2 la sută cu Kazahstan. Câte un procent din persoanele chestionate au spus că doresc unirea Moldovei cu Azerbaigeanul, Kârgâzstanul, Tajikistanul, Uzbekistanul, Turcia, Georgia şi cu Armenia.
Întrebaţi dacă ar avea posbilitatea să alegă o altă ţară, 29,3% dintre respondenţi au declarat că ar dori să trăiască în UE; 19,5% - în grupul de ţări Rusia, Ucraina, Balarus şi Kazahstan. 8,4 la sută au spus că îşi doresc să trăiască în URSS, iar 28,1% au declarat că nu doresc să-şi schimbe ţara.
Sondajul („Monitorul Euro-asiatic”) a fost efectuat pe un eşantion de 1030 persoane, cu o marjă de eroare de ±3%. Cercetarea a fost efectuată în perioada 28 ianuarie-8 februarie în 64 de localităţi.
(Aia de sus e ştirea. Seacă şi relevantă. Acum vine un pic de preambul) Casa de sondaje CBS-AXA este recunoscută în spaţiul moldav pentru obiectivitatea şi relevanţa sondajelor effectuate în decursul anilor dar şi pentru colaborarea îndelungată cu Gallup. Directorul executiv al acestei instituţii, Ion Jigău a avut afilieri politice cu social-liberalismul moldovenesc, curent politic adus în spaţiul moldav de Oleg Serebrian, dar convingerile politice domniei sale s-au aflat mult mai la dreapta scenei politice decît academismul domnului Serebrian, Jigău fiind membru marcant al Partidului Forţelor Democrate din Moldova condus în anii 90 de poetul Valeriu Matei.
Am trecut în revistă background-ul conducătorului acestei instituţii de cercetări sociologice din Republica Moldova pentru a scoate în evidenţă faptul că datele culese de pe lunecosul teren basarabean arată exact aşa.
Pe un site de socializare, un exponent al elitelor bucureştene, profesor universitar la una din prestigioasele instituţii de învătamînt superior ale spaţiului românesc, întreba cu mîhnită retorică cît a plătit preşedintele comuniştilor moldoveni pentru această ştire.
(Din acest moment vin comentariile. Cine nu are nici un păcat să arunce primul piatra.) Ştirea de mai sus vine ca un duş rece peste capetele înfierbântate ale celor care mai cred în relevanţa discursului unionist impus opiniei publice româneşti la începutul deceniului nouă de Corneliu Vadim Tudor. Pentru personalităţile politice liberale din Republica Moldova, care au confiscat în ultimii doi ani tradiţionalul mesaj unionist al creştin democraţilor moldoveni, ştirea incomodează. Căci nu dă bine pentru publicul larg. Atît din interiorul cît şi din exteriorul Republicii Moldova.
28 la sută şi-ar dori unirea cu Uniunea Europeană, alţi 28% nu-şi doresc ca Moldova să se unească cu vreo ţară. Afirmaţia poate fi tradusă ca fiind modul de percepţie al patriotismului în comparaţie cu percepţia faţă de Uniunea Europeană. Procentajul mare al respondenţilor care îşi doresc menţinerea acestui status quo poate fi rezultatul cuantificat al activităţii de construcţie al statului moldav, activitate desfăşurată de către PCRM. Acest rezultat ascunde în el o potenţială atitudine negativă faţă de alte valori, fie ele şi europene.
(Alte priviri. Alte unghiuri.) Deputatul PCRM, Igor Dodon crede că unele componente din AIE deja pregătesc opinia publică pentru posibile falsificări în alegerile locale din acest an, şi încearcă să pregătească societatea moldavă pentru perspectiva unor eventuale noi alegeri parlamentare anticipate, sugerându-se că în cadrul acestora AIE ar câştiga detaşat..
Deputatul PCRM a menţionat că Centrului de Investigaţii Sociologice şi Marketing, care a făcut public sondajul, este apropiat Partidului Democrat şi are scopul de a înşirui nişte date conform cărora, dacă în curând ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, AIE ar obţine o majoritate confortabilă, care i-ar permite să aleagă şeful statului.
Dodon afirmă că aluzia transmisă de PD prin intermediul acestui sondaj ar fi următoarea – “ decât să se accepte acum soluţia votului ethnic inaintata de PCRM, ar fi mai raţionale alegerile anticipate, de pe urma cărora Marian Lupu să-şi încerce iarăşi norocul la funcţia de preşedinte.” Potrivit lui Dodon rezultatele sondajului, încurajează electoratul de dreapta să accepte anticipatele, iar pe de altă parte, rezultatele acestuia s-ar constitui într-un element suplimentar de presing asupra comuniştilor, cărora li se explică prin cifre: „Dacă nu votaţi candidatul impus de AIE, noi suntem gata să mergem la anticipate făcându-vă pe voi, comuniştii, vinovaţi de noua criză politică şi pregătim de pe acum cetăţenii că PCRM ar putea fi perdantul categoric al acestor anticipate”.
Dodon spune că un alt obiectiv care s-a urmărit prin prezentarea datelor acestui sondaj a fost de a crea o impresie generală favorabilă Alianţei pentru Integrare Europeană în ajunul alegerilor locale. "Datele prezentate vor să demonstreze că partidele din AIE sunt în creştere de popularitate, în timp ce PCRM e în scădere, deci oamenii din teritoriu, candidaţii serioşi la funcţia de primar şi consilieri, ar trebui să facă concluziile de rigoare, în baza datelor sondajului, şi să candideze pe lista formaţiunilor de la guvernare, cu şanse reale", a mai precizat Igor Dodon.
Potrivit Centrului de Investigaţii Sociologice şi Marketing "CBS-AXA", potrivit căruia, dacă duminica viitoare ar fi organizate noi alegeri anticipate, 29% din populaţia Republicii Moldova afirmă că ar vota PCRM. Pentru PLDM ar vota 24 %, pentru PD-12 %, iar pentru PL-6%. AMN nu ar trece pragul electoral, întrucât ar acumula doar 1 % din voturile cetăţenilor.
(Postfaţă. Emotivă.)
Umila opinia a semnatarului acestor rînduri spune că în momentul în care numai 5% din respondenţii acestei cercetări sociologice ar prefera o potenţială unire cu statul român, cineva ar trebui să fie tare incomodat. Mă refer la o serie de decidenţi politici de pe la niscaiva departamente guvernamentale bucureştene. După 20 de ani de intense eforturi financiare făcute de statul român pentru implementarea unor politici de deşteptare spirituală a populaţiei dintre Prut şi Nistru, politici care ar fi trebuit să construiască în societatea moldavă percepţii culturale şi identitare româneşti, cercetările sociologice efectuate ne arată că doar 5% din respondenţi îşi doresc unirea cu România. E deranjant. Jenant şi trist. Nu sunt deranjat de faptul că banii mei sau ai părinţilor mei sau ai altor cetăţeni români au fost viraţi prin intermediul unor departamente ale Guvernului, unor asociaţii culturale din Republica Moldova. Nu sunt deranjat, căci şi alte state europene practică astfel de politici culturale pe teritoriile suverane ale altor state. Sunt deranjat însă de eficacitatea scăzută a acestor politici. Sunt deranjat de potenţialitatea ridicată a faptului ca acei bani sa fi cunoscut alte destinaţii decît cele iniţiale. Sunt deranjat de faptul că icoane ale culturii româneşti din Basarabia, beneficiare ale susţinerii financiare venite şi din buzunarul meu, continuă să fie amorţite în aceste proiecte. Amorţit dormitoare. Deranjează incapacitatea şi impertinenţa acestor beneficiari. Deranjează absurdul decidenţilor în a insista pe implementarea unor proiecte ameţite care nu dau nici un efect. Asta deranjează. Şi e jenant de trist.
No comments:
Post a Comment