Mai cu talent, domnilor, mai cu talent!

„România trebuie să aibă un proiect post aderare care să fie inclusiv legat de Republica Moldova.” Dan Dungaciu, președintele Institutului de Relații Internaționale al Academiei Române


Noul, vechiul, ministru de externe al României, Cristian Diaconescu a făcut prima sa vizită oficială la Chișinău, semn că relațiile bilaterale dintre cele două state, vecine și prietene, pentru Bucureștiul oficial, contează. (De remarcat că ministrul de externe Diaconescu a fost cel care a administrat destinele relației București – Chișinău în perioada 2008-2009.)


Retorica oficială a ministrului român, a conținut promisiunea referitoare la o proximă ședință comună a guvernelor celor două țări dar și la mai vechiul angajament al domniei sale referitor la proiectele energetice transfrontaliere. Şeful diplomaţiei române a declarat că miniştrii celor două executive s-ar putea întâlni la finalul lunii februarie-începutul lui martie. Retorici similare moldovenii au auzit și în urmă cu un an din gura predecesorul său, Teodor Baconski, dar şi a şefului Guvernului de la Bucureşti, Emil Boc. Despre această şedinţă comună se discută de cel puţin doi ani.


Proiectele de interconectare România - Republica Moldova, a conductelor de gaze sau a rețelelor de electricitate, promise de ministrul Diaconescu, în primul său mandat de administrare a politicii externe românești, sunt proiecte mai vechi care vin din anul 1996 atunci când s-a dorit ca România să primească gaz de la Federaţia Rusă. S-a vorbit de o conductă între Iaşi şi Ungheni, cu dublă conexiune. În rapoartele oficioase de la Bucureşti apărea că este o conductă care permite Republicii Moldova să ia gaze din România, iar României să ia gaze din Republica Moldova.


Referitor la acest proiect, profesorul Dungaciu, care cunoaște aspectele en-detail, afirmă că este unul de un diletantism vinovat, pentru că Republica Moldova nu are gaze.
“Din Republica Moldova nu poţi să iei gaze. Atunci de ce faci dubla conexiune, de unde iei gaz şi care vor fi consecinţele? Gazul nu poţi să-l iei decât din Federaţia Rusă. Deci, tu faci o conexiune cu Republica Moldova ca să legi România de spaţiul CSI şi de Federaţia Rusă sau faci o conexiune cu Republica Moldova ca să legi Republica Moldova de România şi de spaţiul Uniunii Europene? Dacă ai dublă conexiune, vei da posibilitatea Rusiei ca, la un moment dat, prin anul 2015, când trebuie să renegociem contractele, să spună: „Nu vă mai trimitem gaz prin conducta care trece pe la Isaccea, ci vă dăm gaz prin conducta - să spunem - de la Ungheni.” http://www.adevarul.ro/la_masa_adevarului/Dan_Dungaciu-presedintele_Institutului_de_Relatii_Internationale_al_Academiei_Romane_0_634137219.html


În ciuda avertismentelor, ministrul de externe al României, la Chișinău continuă să vorbească despre interconectare energetică. „Primul proiect este de interconectare energetică. Dincolo de bunele intenții și exprimarea unor disponibilități politice, de-o parte și de alta, trebuie să avem structura tehnică pentru a realiza acest sprijin în moment de dificultate. Și noi, în România, avem nevoie de o sporire a achizițiilor în ceea ce privește gazele, dar trebuie să avem infrastructura tehnică prin care să ne putem sprijini reciproc", a declarat ministrul român de Externe.


A promova un proiect de interconectare a rețelelor de gaze înseamnă de fapt a călca de două ori pe aceiași greblă. Acest lucru presupune că, din două una, primo dispui de puține informații în domeniu, secundo nu ai ce spune și continui retorica deja cunoscută.


A doua opțiune este una care este mai aproape de adevăr, căci potrivit presei de București,ministrul Diaconescu este mai degrabă curent cu tehnicile de șantaj amoros decât cu informațiile din spațiul Pruto-nistrean. http://www.libertatea.ro/detalii/articol/dezvaluirile-amantei-diaconescu-a-vrut-sa-facem-sex-in-sediul-psd-288807.html


Amplasamentul geografic al statului român îi oferă posibilitatea să gestioneze din punct de vedere geopolitic relația cu Republica Moldova. România este o țară de frontieră euroatlantică, menită să gestioneze frontiera, respectiv o bucată bună a graniţei europene şi a NATO. Din nefericire, România nu a reușit să se impună în această competiție pentru primatul de actor regional important. Polonia dar și Ungaria sunt mult mai vizibile în spațiul public și neguvernamental al Republicii Moldova. România gestionează prost relația cu Chișinăul. Chiar dacă discursurile oficioase ale Bucureștiului încearcă să mai dreagă busuiocul, lucrurile se văd. Și e jenant.


Jenant este și faptul că societatea moldovenească încă nu știe cum s-au cheltuit, dacă s-au cheltuit, cele 100 de milioane oferite de statul român ca ajutor nerambursabil. Expertul IDIS Viitorul, Leonid Litra, afirma că, “ «relația specială» dintre România și Moldova să devină una pragmatică să aflăm cum s-au cheltuit cele 100 de milioane de euro oferite ajutor nerambursabil de România. 7 milioane s-au dat sinistraților, dar nu cunoaştem ce s-a întâmplat cu ceilalți bani”.


În toamna anului 2010, Cristian Ghinea, de la Centrul Român de Politici Europene nota cu mult regret că relațiile bilaterale București –Chișinău, sunt triste.
“Diverse ministere de la Bucureşti au semnat acorduri de cooperare cu omoloagele de la Chişinău, dar nu există nimeni care să urmărească ce se face concret şi nici un plan care să integreze toate aceste eforturi. Unele dintre aceste acorduri nici nu sunt publice, de trebuie să ne certăm cu ei să le obţinem, asta când nu ni le dau cei din Moldova direct. Exemplu tipic de prostie birocratică: nici măcar atunci când facem ceva nu lăsăm informaţia să circule. Că tot vorbeam de o strategie unitară, planul de acţiuni trimis de MAE român ca propunere la Chişinău este foarte slab şi e mai degrabă o listă cu declaraţii de intenţii decât acţiuni concrete. E jenant ca Moldova să aibă o listă de acţiuni pentru integrare europeană mai concretă şi aplicată cu Lituania decât e cea propusă de România. Deci, semnal pentru MAE român: nu mai aşteptaţi feedback de la Chişinău pe propunerea de plan de acţiuni trimisă, pentru că oamenilor de acolo le e jenă să vă spună în faţă că e o prostie, că aşteptau altceva şi că trebuie pornit de la zero cu acest plan. Adică, staţi de vorbă cu ei şi puneţi pe hârtie ceva acţiuni concrete, în funcţie de nevoile lor.

Şi poate ne hotărâm odată ce vrem să facem cu cele 100 milioane de euro pe care le-am promis Moldovei. Preşedintele Băsescu a făcut această promisiune în ianuarie, ne apropiem de finele anului şi nu avem nici măcar o strategie, darămite ceva proiecte de arătat concret publicului moldovean. Cu excepţia celor 8 milioane de euro oferite ca ajutor pentru sinistraţii de la inundaţii, bani scoşi din fondul de rezervă al Guvernului. Doar nu aşteptăm să se întâmple ceva inundaţii anual în Moldova ca să sărim cu banii, pentru că altfel nu ştim şi nu putem să-i cheltuim! Vorba reclamei, ne mişcăm şi noi mai cu talent?”


Sper ca talentul de mișcare al ministrului Diaconescu în relația București – Chișinău să se ridice la nivelul talentelor de care domni sa dă dovadă prin budoare. O știre de ultimă oră îmi confirmă scepticismul. Un portal de știri ne informează că ședința comună a celor două executive, moldovean și român, s-a amânat. De la sfârșitul lui februarie pentru luna lui martie. Și se va amâna pentru o durată nedeterminată.