Un moldovean care se ține de cuvînt

Guvernul Ungureanu a primit deja din partea Parlamentului de la București mandatul de administrare a destinelor statului român. Pârghiile administrative au fost predate de către Emil Boc, șefului Serviciului de Informații Externe, Mihai Răzvan Ungureanu. Noul premier român, l-a menținut în cabinetul domniei sale, pentru funcția de ministru de externe, pe Cristian Diaconescu. Menținerea lui Diaconescu la funcția de ministru de externe vine să confirme faptul că premierul Ungureanu, respectă cuvintele de ordine ale șefului statului român, Traian Băsescu. Președintele Băsescu este cel care la începutul anului l-a schimbat pe ministrul Baconski cu Diaconescu.

Președintele Institutului de Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu, declara înaintea destituirii lui Baconski că statul român ar trebui să aibă un proiect post aderare care să fie inclusiv legat de Republica Moldova. Acest condițional optativ, folosit de profesorul Dungaciu, ne sugerează faptul că un atare proiect ori nu există, ori funcționează prost. Ambele opțiuni ne vorbesc despre faptul că rezultatele nu sunt cele scontate.

Colegul Mario Balint, care a cunoscut din plin realitățile existente la Chișinău, nota cu sinceritatea-i caracteristică pe blogul propriu că “eşecul României în Moldova se poate imputa preşedintelui Băsescu şi şefului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, care a adoptat o strategie greşită în acest spaţiu complicat. Accentul pus de SIE pe ACADEMISM nu a dat rezultate într-un spaţiu mai mult al acţiunii directe decât al mesajelor subliminale. Interesant este că în interviul publicat de ADEVĂRUL, în 27 ianuarie 2012, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, fost consilier prezidenţial (!) al lui Mihai Ghimpu, îmi dă dreptate, deşi cu câteva luni în urmă se plasa net pe o poziţie contrară! Astăzi, eminentul cunoscător al spaţiului Estic recunoaşte că politica Românească în Moldova a fost una greşită şi că demnitari ai statului moldav, precum Filat sau Lupu, au stat - vorba Regelui Carol (către Brătianu) - "cu două luntre în cur", sau cu un ochi la făină şi altul la slănină, spre Maica Rusia sau spre Ţara Mamă”. Plastica descriere făcută, ascunde dincolo de ironii ori o jenantă recunoaștere a eșecului ori o discretă redistribuire a responsabilităților.

La cealaltă extremă, domnul Ion Petrescu, aflat și domnia sa printre puținii experți români care urmăresc realitățile moldovenești, se află pe alte poziții și afirmă exact invers. Domnia sa consideră recenta vizită a ministrului Diaconescu în capitala statului moldovean, o deschidere spre colaborare celor două state românești, ba chiar un desant parașutat la Chișinău. Domnia sa face trimitere la cartea lui Ryan, “Un pod prea îndepărtat” și afirmă că prin această vizită s-au pus bazele unui “cap de pod diplomatic, menit a consolida relaţiile speciale dintre cele două state române. O poartă simbolică deschisă europenilor dintre Prut şi Nistru, care doresc să aibă dreptul de merge în România.”

Cunoscutul analist român nota că “prin conduita sa sobră, discursul controlat la nivel de cuvânt, privirea deloc haotică, mesaje lipsite de ambiguitate, onestitate în răspunsurile date jurnaliştilor şi o ţinută impecabilă, evidenţiată de o gestică comparabilă cu tăieturile unui diamant”, ministrul Diaconescu, a impus respect. Subtila metaforă la adresa paraşutiştilor desantaţi pentru misiunile de a creare a capurilor de pod, făcută de domnul Petrescu, îi preconiza ministrului Diaconescu soarta “eroilor căzuţi la datorie.” Ironie sau nu, previziunile nu s-au materializat și iată-ne că am asistat la numirea unuia dintre artizanii administrării proiectului românesc în Republica Moldova la cârma guvernului român.

Nu cred în imputările la adresa șefului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu. Sunt voci care îi reproșează moldoveanului de la Iași o prea mare atașare față de structurile create de Soros, altele voci critice fac trimitere la o prea mare loialitate a domniei sale față de președintele țării, toate aceste note critice sunt însă de acord în a spune că noul premier este un personaj politic mai mult decât informat. Ceea ce înseamnă că premierul României nu numai că știe ce se întâmplă la Chișinău. Dar cunoaște en detail analiza făcută de către Stratfor. Cunoscuta agenție americană, constata că impasul politic, teritorial şi geopolitic al Republicii Moldova, va continua până când o putere externă nu va fi în stare să dea piept cu Federația Rusă, mai degrabă prin "hard power", decât "soft power".

Potrivit specialiștilor americani, "amplasarea geografică a Republicii Moldova o face importantă pentru Federația Rusă. Țara situată între Carpaţi şi Marea Neagră este un traseu tradiţional pentru invazii din sud-vest şi statele balcanice. Moldova se află aproape de portul strategic Odessa și Peninsula Crimeea, unde staționează Flota Rusă a Mării Negre şi serveşte drept un segment al reţelei de tranzit al resurselor energetice către Europa şi Turcia".

În același timp amplasamentul geografic al statului român îi oferă posibilitatea să gestioneze din punct de vedere geopolitic relația cu Republica Moldova. România este o țară de frontieră euroatlantică, menită să gestioneze frontiera, respectiv o bucată bună a graniţei europene şi a NATO. Dincolo de aceste realități, România și Republica Moldova au legături etnice şi lingvistice comune, căci așa cum afirmă și specialiștii americani “teritoriul Republicii Moldova şi Transnistriei, dar şi unele regiuni de vest ale Ucrainei, au aparţinut regiunii istorice românești Moldova înainte ca Rusia să anexeze Basarabia”.

Avantajul etnic, cultural și mintal deținut de autoritățile române, poate fi valorificat o dată în plus prin ținerea promisiunilor făcute de oficialii români la Chișinău. Este vorba de promisiunea referitoare la o proximă ședință comună a guvernelor celor două țări. Şeful diplomaţiei române a declarat că miniştrii celor două executive s-ar putea întâlni la finalul lunii februarie-începutul lui martie. Discursuri similare s-au făcut auzite și în urmă cu un an din gura predecesorul său, Teodor Baconski, dar şi a fostul premier Emil Boc. Despre această şedinţă comună se discută de cel puţin doi ani.

Odată cu venirea unui ieșean în fruntea guvernului de la București, am convingere că ședința comună a celor două guverne va avea loc.