Pașnicul Băsescu

Vizita la București a președintelui moldovean Nicolae Timofti a stat sub delicata pecete a schimbării de guvern. Deși reușita ședinței comune a celor două guverne, moldovean și român, ar fi trebuit să convingă majoritatea aleșilor poporului român că premierul Mihai Răzvan Ungureanu ține bine cîrma, lucrurile au scăpat de sub control. La 48 de zile de activitate, guvernul Ungureanu a fost demis de către majoritatea parlamentară, președintele Băsescu numindu-l deja pe liderul PSD, Victor Ponta, să alcătuiască noul guvern al statului român.

Cu un Andrei Marga la Externele românești, cu Titus Corlățean la Justiție, și cu Mircea Diaconu la Ministerul Culturii, prima echipă a guvernării Ponta este una care are ca principală misiune asigurarea victoriei Uniunii Social Liberale, în alegerile locale din iunie. Tot guvernul Ponta este cel care va trebui să asigure buna desfășurare a alegerilor parlamentare din toamna acestui an.

 

În pofida schimbărilor la nivel politic care au loc în această perioadă la Bucureşti, mediile de informare au notat că președintele moldovean s-a dus cu gînduri bune pe malul Dîmboviței. Gînduri bune și speranțe pentru rezolvarea unor probleme dificile.

În contextul amplasării scutului antirachetă, președintele statului român a fost întrebat de jurnaliști, dacă Republica Moldova ar putea deveni o zonă tampon între Rusia şi NATO. Preşedintele Traian Băsescu, a afirmat că statul român își dorește ca Republica Moldova să devină stat de frontieră al Uniunii Europene, şi nu unul tampon. Febrilele întrebări ale jurnaliștilor vin în consonanță cu  frămîntările cetățenilor moldoveni dar și ale noului președinte moldovean. Diplomaticul răspuns al președintelui român a fost însă unul liniștitor doar pentru cetățenii români -  „Cum vă imaginaţi că Republica Moldova poate fi un tampon? Pentru ce? Doar pentru că România are un număr de rachete pe teritoriul său? Nu. Când împreună cu partenerii noştri strategici pe linie de securitate, cu Statele Unite, am stabilit instalarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României, nimeni nu a luat în considerare că Federaţia Rusă ar putea fi un risc la adresa securităţii naţionale a României sau a unor state membre NATO", a declarat Traian Băsescu.

Finalul propoziției rostită de șeful statului român scoate în evidență faptul că, deși riscurile de securitate sunt minime pentru România, riscurile pentru Republica Moldova sunt ridicate. Aceste riscuri la adresa statului moldovean au fost subliniate recent și de către trimisul special al Federației Ruse, Dimitrii Rogozin, care a scos în evidență faptul că o apropiere mai mare a Republicii Moldova față de statul român, pune sub îndoială reîntregirea statului moldovean.

Frămîntările cotidiene pe care le cunoaște la Chișinău președintele Timofti, la București s-au transformat într-o dezarmantă sinceritate, observată cu ochiul liber. Cîteva gafe verbale, și cîteva nedumeriri, au scos în evidență acest lucru. 

Sinceritatea lui Băsescu a fost și ea la fel de dezarmantă, Traian Băsescu l-a anunţat pe președintele moldovean că-i dăruieşte o biserică de lemn în stil maramureşean care va fi amplasată unde va decide Preşedinţia de la Chişinău.  Băsescu a anunţat şi despre o donaţie de un milion de cărţi în limba română pentru Guvernul moldovean. 

Iulian Ciocan, de la Europa Liberă nota că milionul de cărți urmat vizitei lui Timofti la București ar putea fi cel mai frumos rezultat. “Proaspătul preşedinte reuşeşte, iată, din a doua călătorie, să aducă ţării ceva palpabil – un milion de cărţi!”, scrie entuziasmat jurnalistul. Probabil Timofti vroia altceva mai palpabil. Probabil întrebările la care președintele moldovean a așteptat cu înfrigurare un răspuns au ținut de plasamentul geopolitic al Republicii Moldova. Poate tema federalizării Moldovei a fost una la care Nicolaie Timofti și-ar fi dorit un sfat. Și poate tematicile care țin de continuarea proiectelor de interconectare energetică dintre România și Republica Moldova să fi fost pe lista de interese a șefului statului moldovean. 

E posibil ca la nivelul discuțiilor particulare, președintele moldovean să fi primit un răspuns la aceste problematici, însă la nivelul simbolic răspunsul lui Băsescu la voalatele amenințări ale lui Rogozin a fost unul pașnic și a ținut de biserică și de carte.

O biserică și cărți – un răspuns pacifist iată răspunsul lui Băsescu pentru Rogozin. Ceea ce ar putea fi tradus pe moldovenește -  doar prin voia lui D-zeu și prin cultură vă mai puteți salva din fața federalizării!