În discursul domniei sale din Parlamentul RM, șeful cabinetului de miniștrii, Vladimir Filat a cerut demisia șefului Procuraturii Generale, a șefului Serviciului de Informații și Securitate și a șefului Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Motivul a ținut de ceea ce șeful cabinetului de miniștrii a numit a fi o anumită lentoare în luarea deciziilor referitoare la combaterea acțiunilor de tip raider îndreptate împotriva unor bănci din Moldova.
Primul Ministru, a recunoscut, în faţa Parlamentului, că a greşit atunci când la formarea AIE2 a acceptat ca cele mai importante instituţii de forţă ale statului să ajungă în mâna unui singur partid. Primul ministru Filat nu a nominalizat în mod clar numele formațiunii politice care potrivit domniei sale ar deține controlul acestor instituții de forță. Ceea ce mi se pare a fi de trist augur.
Premierul Vladimir Filat a afirmat că demisia șefilor acestor instituții reprezintă citez - începutul unei curăţenii în instituţiile statului, este începutul procesului de depolitizare a acestor instituţii strategice, pentru a le scoate din zona grupurilor de interese şi pentru a le reda cetăţenilor.
Și pentru a sublinia importanța doleanțelor sale premierul a spus răspicat că - Nu păstrarea cu orice preţ a Alianţei pentru Integrare Europeană este scopul guvernării noastre ci îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de cetăţeni.
Spusele din Parlament ale domnului prim – ministru au sunat însă ca o voalată amenințare la adresa unității alianței de guvernământ. Unii dintre deputați alianței de guvernare din Moldova, au sesizat că cerințele formulate de primul ministru par a fi solidare cu dorințele enunțate de către fracțiunea parlamentară a comuniștilor moldoveni, care anterior au cerut, ca o precondiție pentru a demara procedura de votare a Președintelui RM, demisia acelorași funcționari. În aprigele dezbateri parlamentare atât deputații liberali cât și cei ai partidului democrat , au constatat că este vorba o sincronizare a pozițiilor PLDM și PCRM.
Sincronizarea a fost atât de perfectă încât amenințarea făcută de către premierul moldovean, pe culoarele Parlamentului pentru urechile jurnaliștilor - Dacă Lupu nu este de acord, ne trebuie un alt speaker, a fost auzită rapid de către deputatul comunist Eduard Mușuc care a și propus în plenul Parlamentului demiterea lui Marian Lupu.
Potențiala amenințare la adresa Partidului Democrat și implicit la adresa Alianței pentru Integrare Europeană, odată ce, prin forța propunerii făcute de deputatul comunist Mușuc a căpătat voința cuvântului, a alimentat mai vechi supoziții referitoare la o posibilă creare a unei coaliții dintre comuniștii moldoveni și liberal democrați.
Coaliție care a căpătat valoare juridică prin inițierea unui proiect de hotărâre care a fost elaborat și înregistrat chiar în timpul ședinței Parlamentului. Potrivit acestui proiect, Marian Lupu va iniția în termen de 7 zile procedura de demitere a președintelui CNPF și Procurorului General, iar directorul SIS se eliberează prin votul deputaților. De asemenea, proiectul prevede ca în termen de 14 zile premierul va informa Parlamentul despre remanierile care vor fi operate în Guvern. Proiectula fost înaintat de deputații PCRM: Zinaida Chistruga, Vladimir Vitiuc, Iurie Muntean, Anatolii Zagorognîi; și PLDM: Veaceslav Ioniță, Angel Agache, Lilian Zaporojan.
Peste câteva ore prin votul comun al celor două formațiuni politice șeful Serviciului de informații și Securitate al Republicii Moldova, Gheorghe Mihai, a fost demis.
Mihai Ghimpu a fost cel care a caracterizat cel mai bine situația creată. Liderul liberal i-a felicitat pe comuniști că au reușit să distrugă alianța - Vreau să felicit opoziția parlamentară pentru faptul că le-a reușit să dezbine alianța.
Într-adevăr , votul comun al celor două formațiuni politice are valoarea volitivă și potentă a unei acțiuni deja concretizate cu un rezultat – demiterea șefului unei instituții care potrivit acordului de constituirea al AIE revenea unei formațiuni politice constituente a alianței de guvernare. Iar această acțiune aduce prejudicii vechii alianțe parlamentare.
Susținătorii acțiunilor domnului prim-ministru vor aduce argumente referitoare la faptul că demisul director al Serviciului de Informații și Securitate, Gheorghe Mihai, este un cadru vechi și depășit al serviciului inteligent moldovean, și că și-ar fi meritat soarta. Unii dintre colegii jurnaliști au încercat deja să demonizeze Serviciul de Informații afirmând că serviciul ar fi urmașul direct al KGB.
Pentru a nuanța, putem afirma doar că actualul SIS este de fapt urmașul direct al Ministerului Securității, minister care a avut la cârma o serie de profesioniști care au reușit să cearnă printr-o densă sită cadrele depășite de istorie. Această tăcută reformă internă despre care toate conducerile politice ale statului moldav au cunoscut, au făcut posibilă prezența unui număr relativ limitat de cadre care să fi avut un contact direct cu modul de funcționarea al serviciului inteligent sovietic. Adăugăm la aceste scurte note constatarea că deputații din Comisia parlamentară pentru securitate și ordine publică exercită direct controlul parlamentar asupra principalei instituții inteligente a Republicii Moldova și că la ultima ședință la care a participat atât directorul SIS cât și procurorul general nici un reprezentat al formațiunilor politice parlamentare, membru al acestei comisii parlamentare nu a avut ce le reproșa.
Liderul liberal-democrat a vorbit despre începutul unui procesul de depolitizare a acestor instituţii strategice, un început necesar pe care observatorii vieții politice din Republica Moldova îl așteaptă. Îl așteaptă pentru a constata dacă într-adevăr aceste instituții vor fi redate cu adevărat cetățenilor sau au intrat doar în zona de interese a liberal-democraților.
Până la proba contrarie, conform minimei logici, nu admit declarațiile emotive ale unor politicieni, ci doar potența juridică a semnăturilor deputaților liberal-democrați și a celor comuniști care au făcut posibilă inițierea unui vot ce a demis un funcționar care intra în sfera de interese a Partidului Liberal, partid component al Alianței pentru Integrare Europeană . Iar acest act juridic a lovit în justețea unui alt act, cel de fondare al Alianței pentru Integrare Europeană . Putem afirma că deși încă o nouă alianță politică parlamentară, nu s-a constituit, cea veche abia de răsuflă.
No comments:
Post a Comment