Una din cele mai
lungi ședințe Parlamentului de la Chișinău, aproape 12 ore, a avut loc pe data
de 3 octombrie - aleșii moldovenilor au dezbătut subiecte care țineau de
tranzacţia de la Banca de Economii şi de concesionarea Aeroportului Chişinău.
Atunci, opoziția comuniștilor moldoveni a înaintat un proiect de hotărâre în
care afirma că, Guvernul a gestionat cu
rea-credință activele statului și că s-a mers intenționat pe calea
„înstrăinării” acestor bunuri. Comuniștii au cerut ca Guvernului să-i fie acordat vot de neîncredere,
iar responsabilii să fie atrași la răspundere penală. Nimeni nu s-a gândit că, poate, pentru bunul mers al statului moldovean către UE, partidele parlamentare ar putea să își facă reciproc o serie de concesii. Trebuie să recunoaștem că, în pragul semnării
acordului de la Vilnius, destituirea Cabinetului
de Miniștri ar fi arătat ca naiba!
Bazându-se pe faptul
că judecătorii de la Curtea Constituțională au suspendat procedura de
concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, strategii opoziției
comuniste au presupus că, pe data de 8 octombrie, magistrații vor declara actul
de concesionare ca fiind unul neconstituțional. Sesizând capcana în care ar fi putut
intra, judecătorii Înaltei Curți au declarat că în problema concesionării Aeroportului trebuie să se
pronunţe o instanţă de drept comun şi nu una constituţională.
Prezent la ședința Înaltei Curți,
parlamentarul opoziției comuniste, Igor Vremea, a declarat că PCRM va respecta
decizia magistraților și „că este regretabil faptul că CC a luat o astfel de poziție.” Un alt verdict, ar fi oferit credibilitate tuturor acțiunilor
viitoare ale PCRM.
În fața ultimelor acțiuni ale
comuniștilor moldoveni, care au exploatat corect nemulțumirile locale ale
populației, democrații și liberal democrații moldoveni au început să reproducă copii locale ale coaliției de guvernământ. Prima replică locală a Coaliţiei Pro-Europene
a fost formată, pe 3 octombrie, la Orhei. În prezența liderilor Partidului
Democrat și ai Partidului Liberal Democrat, nouă consilieri democraţi şi unsprezece aleşi liberal-democraţi şi-au
pus semnătura pe acordul care confirmă conlucrarea celor
două formațiuni politice în raionul Orhei. A fost prima apariție comună, a liderului liberal
democrat și a liderului democrat, după demisia celor doi din funcțiile deținute.
Semn că reticențele personale au trecut, iar interesul, atât al statului, cât
și al propriului partid, a reușit să fie conjugat împreună.
Cea de-a doua, a avut loc în Consiliul Raional
Ialoveni, unde s-a constituit iarăși o majoritate formată din consilierii
democraţi şi liberal-democraţi. Noul preşedinte al raionului Ialoveni, Lilian Popescu, a părăsit fracțiunea
Partidului Liberal și a aderat la fracțiunea
Partidului Democrat. Și acest acord a fost semnat în prezența celor doi lideri de
partid. Ambii au spus că astfel de coaliţii trebuiau constituite după alegerile
locale din 2011.
Se pare că politicienilor moldoveni le-a venit, vorba proverbului, mintea cea de
pe urmă! În consonanță cu zicerea bătrânească, liderul democraților moldoveni,
Marian Lupu, a pus punctele pe i și a vorbit despre compormis politic. Domnia sa a spus că
"ceea ce se întâmplă la Ialoveni, nu este un sfârşit. Este
începutul unei etape mai importante, cea a realizărilior și a rezultatelor.
Este firesc ca în cadrul oricărei guvernări de coaliţie să fie viziuni
diferite, accente diferite, dar contează cel mai mult capacitatea acestei
construcţii de a genera compromisuri."
Compromisul politic obținut în capitala moldavă e mult mai
greu de găsit în provincie, acolo, ranchiunile sunt vechi și aproape fără
de sfârșit. Salutabila tendință de a genera stabilitate în provincie, vine să-i descurajeze pe cei care vor să oprească Moldova din drumul ei
european.
Prezent la Chișinău în prima zi
de lucru a Parlamentului de la Chișinău, secretarul român de stat, Bogdan
Aurescu, a lansat ideea necesității unui moment Snagov în politica
moldovenească. Domnul Aurescu se referea la acel moment din 1995 cînd liderii
tuturor partidelor parlamentare din România au semnat o declaraţie de susţinere
a orientării statului român către UE şi NATO.
Are Chișinăul şanse pentru
semnarea unui asemenea acord? Unii spun că nu, în ciuda tuturor eforturilor depuse,
nu ai avea cu cine obţine un asemenea consens. Nu aș fi atât de categoric. Într-o republică parlamentară, președintele Parlamentului, în cazul Republicii Moldova, domnul Igor Corman, are puterea și de ce nu, obligația, de a iniția consultări parlamentare pentru a obține un consens național pe marginea acestui subiect.
Doar un refuz tranșant al
opoziției moldave, ne-ar da dreptul moral de a-i arăta cu degetul.
No comments:
Post a Comment