PÂNĂ ÎN MARTIE POLITICIENII MOLDOVENI SUNT ÎN STAND BY

Tușele prezente în actualul tablou politic din Republica Moldova vin să descopere modul în care actorii politici moldoveni se pregătesc pentru competiția electorală. Motiv suficient pentru unii comentatori politici să tragă concluzia că a început campania electorală. 

În prim planul acestui tablou stă vizita la Chișinău a secretarului Comisiei de la Veneția, Thomas Markert; ea ar fi trebuit să aducă un răspuns inițiativei Partidului Democrat din Moldova de modificare a Codului Electoral. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman, a trimis Comisiei de la Veneția un  proiect neînregistrat încă în Parlament, care prevede introducerea votului uninominal și micșorarea pragului electoral de la 6% la 4%.  Prezent în capitala moldavă, secretarul Comisiei de la Veneția nu a dat un răspuns concret democraților moldoveni. El a spus doar că opinia oficialilor europeni va fi expusă către finele lunii martie. „Este prematur să dau aprecieri mai devreme de această dată”, a spus Markert. În schimb, Igor Corman, președintel Parlamentului moldovean, a precizat că, pentru modificarea până la alegeri a Codului Electoral e nevoie de consens politic și de avizul pozitiv al Comisiei de la Veneția. „Nu vreau să anticipez anumite lucruri. Evoluția la acest subiect va depinde de consens în cadrul majorității parlamentare. Ca să fie operate astfel de modificări este nevoie de sprijinul majorității parlamentare și de avizul Comisiei de la Veneția”, a subliniat speakerul moldovean.

Prin vocea liderului lor, Partidul Liberal și-a expus deja opinia față de inițiativa democraților moldoveni. El a declarat că nu este împotriva implementării unui sistem electoral mixt, dar că, pentru Republica Moldova este prea devreme. „Alegerile mixte sunt bine venite într-o țară unde democrația este în capul mesei și acolo unde nu este sărăcie și corupție”, a spus  Mihai Ghimpu. Vocea domniei sale se alătură celei a opoziției comuniste. Reprezentanții Partidul Comuniștilor din Republica Moldova au afirmat anterior că sunt împotriva modificărilor la Codul Electoral. Opoziția moldavă pledează pentru menținerea sistemului electoral proporțional pentru că acesta, potrivit observatorilor vieții politice de la Chișinău, îi ajută să adune toate voturile celor care îi susțin.

Liberal-democrații au evitat însă să se expună pe marginea conceptului Partidului Democrat de modificare a legislației electorale și afimă că vor avea mână liberă pentru asta doar după ce documentul va fi înregistrat în Parlament. Liderul fracțiunii parlamentare a liberal democraților, Valeriu Streleț, a spus că, dacă documentul referitor la modificarea regulilor electorale va fi înregistrat și introdus pe ordinea de zi a Parlamentului, formațiunea din care face parte se va expune pe marginea acestuia. Politicianul liberal democrat a subliniat că, „reieșind din normele bunelor practici în materie electorală, elaborate de către Consiliul Europei, cât și din experiența națională, e scris că legile electorale nu pot fi modificate cu jumătate de an înainte de alegeri”.

O importantă tușă de culoare la portretul politic moldovenesc a fost trasată la începutul săptămânii și de liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat. În cadrul unui brifing de presă, el a subliniat că anul 2014 nu va fi unul ușor. Liderul liberal democrat a spus că anul 2014 va fi anul în care politicienii moldoveni vor trebui să facă față multiplelor provocări și dificultăți. „2014 va fi anul în care va trebui să dăm dovadă de maximă seriozitate și maturitate politică. Sînt convins că vom ști și vom reuși să facem față tuturor problemelor, astfel ca să ne bucurăm împreună de rezultatele la capătul unui drum lung, anevoios, dar foarte responsabil pe care trebuie să-l parcurgem împreună”, a spus președintele liberal democrat.

Folosirea unui adverb care vine să simbolizeze concomitența și simultanietatea actului politic din Republica Moldova, adverbul împreună, este semnul prin care domnul Filat își arată disponibilitatea unui dialog pe teme mai puțin prioritare partidului pe care îl conduce. Deși modificările la Codului Electoral nu s-au numărat printre temele anunțate ca fiind importante pentru Partidul Liberal Democrat, mulțumirile aduse colegilor din alianță vin să sublinieze importanța pe care acesta o acordă colegilor lor de guvernare și a ideilor politice lansate de aceștia.

Liderii liberal democrați au subliniat însă că acordă o importanță deosebită reformelor din justiția moldavă, în special a Procuraturii. Ei au afirmat că pentru o reformă din temelii a Procuraturii este nevoie de modificarea Constituției. Modul în care decidenții Partidului Democrat vor reacționa la această idee ar putea fi liantul necesar pentru demararea unor eventuale convorbiri referitoare la o posibilă modificare a regulilor de joc electorale. Un lucru este însă sigur, atunci când a trimis Comisiei de la Veneția proiectul referitor la modificarea codului electoral, Partidul Democrat nu s-a consultat cu partenerii lor din coaliția de guvernare.

Președintele Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că, pentru a reuși introducerea sistemului electoral mixt este necesară amânarea alegerilor electorale până în luna martie a anului 2015.  Liderul fracțiunii liberal-democraților din Parlament, Valeriu Streleț afirmă însă că, de dragul adoptării eventualelor modificări la Codul Electoral, data scrutinului parlamentar nu va fi modificată. 

Campania electorală nu a început. Până în luna martie, secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert, a pus clasa politică moldavă în stand by.

ÎN PRAG DE VILNIUS PARTIDELE PARLAMENTARE AU NEVOIE DE COMPROMIS

Una din cele mai lungi ședințe Parlamentului de la Chișinău, aproape 12 ore, a avut loc pe data de 3 octombrie - aleșii moldovenilor au dezbătut subiecte care țineau de tranzacţia de la Banca de Economii şi de concesionarea Aeroportului Chişinău. Atunci, opoziția comuniștilor moldoveni a înaintat un proiect de hotărâre în care afirma că,  Guvernul a gestionat cu rea-credință activele statului și că s-a mers intenționat pe calea „înstrăinării” acestor bunuri. Comuniștii au cerut ca Guvernului să-i fie acordat vot de neîncredere, iar responsabilii să fie atrași la răspundere penală. Nimeni nu s-a gândit că, poate, pentru bunul mers al statului moldovean către UE, partidele parlamentare ar putea să își facă reciproc o serie de concesii. Trebuie să recunoaștem că, în pragul semnării acordului de la Vilnius, destituirea Cabinetului de Miniștri ar fi arătat ca naiba!

Bazându-se pe faptul că judecătorii de la Curtea Constituțională au suspendat procedura de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, strategii opoziției comuniste au presupus că, pe data de 8 octombrie, magistrații vor declara actul de concesionare ca fiind unul neconstituțional. Sesizând capcana în care ar fi putut intra, judecătorii Înaltei Curți au declarat că în problema concesionării Aeroportului trebuie să se pronunţe o instanţă de drept comun şi nu una constituţională.

Prezent la ședința Înaltei Curți, parlamentarul opoziției comuniste, Igor Vremea, a declarat că PCRM va respecta decizia magistraților și „că este regretabil faptul că CC a luat o astfel de poziție.” Un alt verdict, ar fi oferit credibilitate tuturor acțiunilor viitoare ale PCRM. 

În fața ultimelor acțiuni ale comuniștilor moldoveni, care au exploatat corect nemulțumirile locale ale populației, democrații și liberal democrații moldoveni au început să reproducă copii locale ale coaliției de guvernământ. Prima replică locală a Coaliţiei Pro-Europene a fost formată, pe 3 octombrie, la Orhei. În prezența liderilor Partidului Democrat și ai Partidului Liberal Democrat, nouă consilieri democraţi şi unsprezece aleşi liberal-democraţi şi-au pus semnătura pe acordul care confirmă conlucrarea celor două formațiuni politice în raionul Orhei. A fost prima apariție comună, a liderului liberal democrat și a liderului democrat, după demisia celor doi din funcțiile deținute. Semn că reticențele personale au trecut, iar interesul, atât al statului, cât și al propriului partid, a reușit să fie conjugat împreună. 

Cea de-a doua, a avut loc  în Consiliul Raional Ialoveni, unde s-a constituit iarăși o majoritate formată din consilierii democraţi şi liberal-democraţi. Noul preşedinte al raionului Ialoveni, Lilian Popescu, a părăsit fracțiunea Partidului Liberal și a aderat la fracțiunea  Partidului Democrat. Și acest acord a fost  semnat în prezența celor doi lideri de partid. Ambii au spus că astfel de coaliţii trebuiau constituite după alegerile locale din 2011. 

Se pare că politicienilor  moldoveni le-a venit, vorba proverbului, mintea cea de pe urmă! În consonanță cu zicerea bătrânească, liderul democraților moldoveni, Marian Lupu, a pus punctele pe i și a  vorbit despre compormis politic. Domnia sa a spus că  "ceea ce se întâmplă la Ialoveni, nu este un sfârşit. Este începutul unei etape mai importante, cea a realizărilior și a rezultatelor. Este firesc ca în cadrul oricărei guvernări de coaliţie să fie viziuni diferite, accente diferite, dar contează cel mai mult capacitatea acestei construcţii de a genera compromisuri."

Compromisul politic obținut în capitala moldavă e mult mai greu de găsit în provincie, acolo, ranchiunile sunt vechi și aproape fără de sfârșit. Salutabila tendință de a genera stabilitate în provincie, vine să-i descurajeze pe cei care vor să oprească Moldova din drumul ei european. 

Prezent la Chișinău în prima zi de lucru a Parlamentului de la Chișinău, secretarul român de stat, Bogdan Aurescu, a lansat ideea necesității unui moment Snagov în politica moldovenească. Domnul Aurescu se referea la acel moment din 1995 cînd liderii tuturor partidelor parlamentare din România au semnat o declaraţie de susţinere a orientării statului român către UE şi NATO.

Are Chișinăul şanse pentru semnarea unui asemenea acord? Unii spun că nu, în ciuda tuturor eforturilor depuse, nu ai avea cu cine obţine un asemenea consens. Nu aș fi atât de categoric. Într-o republică parlamentară, președintele Parlamentului, în cazul Republicii Moldova, domnul Igor Corman, are puterea și de ce nu, obligația, de a iniția consultări parlamentare pentru a obține un consens național pe marginea acestui subiect.

Doar un refuz tranșant al opoziției moldave, ne-ar da dreptul moral de a-i arăta cu degetul. 

SIS-UL SE TRANSFORMĂ ÎN KGB?

Pe data de zece septembrie, premierul în exercițiu, Iurie Leancă a participat la ceremonia de inaugurare a noului an academic şi de depunere a jurământului de către ofițerii Institutului Național de Informații și Securitate „Bogdan, Întemeietorul Moldovei”. Leancă a felicitat angajații Serviciului de Informații și Securitate cu prilejul aniversării a XXII-a de la crearea organelor securității statului și a zilei lor profesionale. „Avem nevoie de un Serviciu de Informații și Securitate care să conlucreze cu alte instituții ale statului pentru a asigura dezvoltarea europeană. Apăraţi Patria cu cinste şi demnitate!” i-a îndemnat pe ofițeri Iurie Leancă.

Până în momentul în care ofițerii Serviciului de Informații și Securitate vor apăra Moldova, cu cinste și demnitate, va mai trece ceva timp. Așa arată declarația directorului SIS, Mihai Balan, făcută cu ocazia prezentării în Comisia parlamentară pentru securitate și ordine publică, a strategiei de reformare a insituţiei. Domnia sa afirmă că, serviciul inteligent al statului moldovean ar fi avut mai multe succese dacă pârghiile aflate în competența sa, ar fi fost mai suficiente. Posibil.

Potrivit portalului de știri omg.md, SIS-ul își dorește dreptul de a reține orice persoană fără sancțiunea prealabilă a Procuraturii ori a unei instanțe de judecată. Dincolo de extinderea atribuțiilor de serviciu, strategia de reformare a SIS, presupune modificarea a zeci de legi din domeniu. Membrii Comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică au dat un aviz negativ proiectului de strategie. Dacă au făcut bine ori nu, urmează să vedem.

Este însă pentru a doua oară cînd Mihai Balan nu a putut să obțină un vot de încredere în comisia de profil. Amintim că domnia sa a fost primul director al principalului serviciu inteligent al statului moldovean care, la numirea domniei sale în funcție, nu a obținut votul comisiei de profil.

Deși candidatura domniei sale la şefia SIS aparține Partidului Liberal, domnia sa a fost asumat de către Partidul Democrat. La începutul lui iunie, prima vizită de lucru a noului șef al Parlamentului moldovean, Igor Corman, a fost la sediul SIS.

Pe 9 septembrie 2013, preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a fost prezent la marcarea celor XXII de ani de existență a principalei instituții secrete a statului moldovean. Domnia sa i-a asigurat pe ofiţerii acestui serviciu că, în sesiunea de toamnă, Parlamentul Republicii Moldova va acorda atenţie prioritară Strategiei de reformare a SIS, precum şi Planului de acţiuni privind implementarea acestei strategii. Declarația făcută de exponentul Partidului Democrat, reprezintă un important angajament pe care democrații moldoveni și-l iau asupra lor și este o susținere indirectă a solicitărilor de extindere a atribuțiilor de serviciu a SIS.

Nu știm dacă acest lucru a fost discutat în interiorul arcului de guvernământ al țării. 

Știm că, reducerea, în anul 1999, atribuțiilor Ministerului Securității și transformarea acestuia în serviciu, a micșorat capacitățile de apărare informațională a statului moldovean. 

Știm că, în condițiile în care, din punct de vedere politic, președinția Comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică este deținută de către Partidul Democrat, șefia serviciului inteligent al statului moldovean ar trebui să fie una apolitică. 

Mai știm însă că, reținerea unei persoane fără sancțiunea instituției procuraturii ori a unei hotărâri judecătorești era o atribuție a poliției secrete sovietice. Posibil acesta este și motivul pentru care președintele subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate, deputatul Mihai Godea, a acordat un vot negativ strategiei de reformare.   

Și mai știm că, în sânul Partidului Democrat se vorbește de existența unor clare tendințe de centralizare a puterii şi despre supravegherea constantă a membrilor marcanți pentru asigurarea deplinei lor loialități; se vorbește de apariția unui stil de conducere hipercentralizat, de tip managerial, cu un control extrem de strict al acestor membri, la limita intervenţiei în viaţa privată. 

Să înțelegem oare că prin implementarea reformelor cerute de Balan, democrații vor ca toții moldoveni să trăiască într-o cazarmă? Să înțelegem că serviciul de securitate al moldovenilor se transformă în KGB?