Timp pentru Moldova

Gesturile premierului moldovean Vlad Filat, efectuate în preajma deplasării la Moscova, vin să confirme faptul că primul ministru își dorește o relație pragmatică și avantajoasă cu Federația Rusă.

Relațiile reciproc avantajoase dintre cele două țări se pare că sunt dorite și de către autoritățile Federației Ruse care într-un comunicat de presă al Kremlinului  vin să anunțe de faptul că pe 12 septembrie, Vlad Filat va avea o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin. Iar Serviciul de Presă al Kremlinului subliniază faptul că „Prioritatea incontestabilă în relațiile bilaterale dintre cele două țări este cooperarea economico-comercială. Asta deoarece, Rusia rămâne unul dintre partenerii principali ai Republicii Moldova - volumul comerțului extern al Republicii Moldova și Federației Ruse se ridică la 22%”.

Presa rusă, scrie că în cadrul întrevederii bilaterale stabilite pentru 11 septembrie curent, cei doi premieri vor aborda chestiuni ce țin de extinderea cooperării bilaterale în domeniile comercial-economic, științific, tehnic, cultural și umanitare. Potrivit celor de la RIA Novosti este anunță semnarea mai multor documente bilaterale.

Într-un interviu pentru agenția de presă ITAR-TASS, premierul Filat a declarat că nu și-a schimbat viziunea cu privire la deschiderea unui consulat rusesc la Tiraspol și că e natural ca la Tiraspol să fie deschis un consulat al Federației Ruse. Primul ministru consideră că odată ce sunt consulate românești la Bălți sau Cahul, “putem să facem acest lucru și la Tiraspol.”

Abordarea premierului moldovean este una corectă și se datorează faptului că în regiunea transnistreană trăiesc aproximativ peste o sută de mii de cetățeni ai Federației Ruse.  Cel de al doilea argument care vine în sprijinul poziției avute de Filat se referă la mai vechea dorință a autorităților transnistrene de deschidere a unui consulat rus în regiune.  Astfel, gestul făcut de primul ministru, vine să creeze un climat favorabil discuțiilor de la Moscova și se înscrie în tonul pașilor făcuți spre stabilirea încrederii între cele două maluri.

Gestul a început deja să fie criticat de presă. Jurnaliștii, comentatorii politici și formatorii de opinie, au sărit în sus și l-au acuzat pe Filat de faptul că una spune și alta fumează. Unii mai acizi ca de obicei, îl acuză pe Filat de trădarea intereselor naționale iar alții, consideră că la Moscova primul ministru moldovean va fi pus în situația de a reduce din turațiile integrării europene a Republicii Moldova.

Nu cred în strigăte, strigătele apar doar din emoție. Iar vizita premierului Filat la Moscova trebuie abordată doar cu mult calm.

Într-un material recent Nicu Popescu, nota faptul că succesul demersului european al Moldovei depinde de  încheierea și implementare acordurilor de asociere și comerț liber cu UE, de reformele interne, de îndeplinirea condițiilor pentru liberalizarea vizelor, de lupta cu corupția, de atragerea investitori străini, de combatere a crimei organizate, etc. Însă pentru ca toate acestea să aibă loc, Republica Moldova trebuie să aibă parte de un climat de pace în regiune.

Exact, Moldova are nevoie de pace.

Lipsa tensiunilor diplomatice dintre Moldova și Rusia, gestionarea corectă a tensiunilor din regiunea transnistreană, stabilirea unui climat de încredere și pragmatism  între Federația Rusă și Republica Moldova sunt cele trei obiective care ar da țării, timpul necesar spre a implementa pașii necesari spre europenizarea țării.

Încurajările europene sunt bune,iar încurajarea făcută de Barroso pentru Moldova e una importantă. Însă timpul de care avem nevoie spre implementarea valorilor europene, ne poate fi oferit doar de către autoritățile de la Moscova. Ele sînt cele care îi pot da Moldovei răgazul atît de necesar pentru a stinge setea arșiței.

  

Deschiderea unui dialog civilizat al autorităților moldave cu autoritățile ruse, dar și stabilirea unor relații bilaterale bazate pe încredere și pragmatism sunt cele două axe ale interesului național moldav în relația cu Federația Rusă, iar gesturile făcute în prezent de Vlad Filat se înscriu perfect în acest cadru.

Sunt gesturile unui om calm care e conștient de valoarea strategică a întâlnirii pe care o va avea cu liderul de la Kremlin. Sunt fapte care se bazează pe realități concrete ale timpului pe care îl trăim, un accentuat timp al crizelor. Semn că timpul nu mai are răbdare. Semn că Moldova are nevoie urgentă de timp dar și pace.

Basarabia – feuda lui Băsescu?

Băsescu s-a întors la Cotroceni. Iar acest lucru se datorează faptului că cei din coaliția social liberală de la București  nu au reușit ca pe 29 iulie să adune suficienți participanți la referendum.

Era evident că în Republica Moldova se aștepta un val de simpatie față de Traian Băsescu. Era firesc și acceptabil. Rezultatul aritmeticii electorale este diferit. Dacă la ultimul scrutin în Republica Moldova au participat la vor aproximativ 12 000 de persoane, consultarea populară din anul acesta a adus la sufragii doar ceva mai mult de 2000 de persoane – dintre care majoritatea au spus „nu” demiterii lui Băsescu. Nu este deranjant faptul că moldovenii îl simpatizează pe Traian Băsescu, deranjează însă numărul mic de participanți la fenomenul politic românesc. Am putea crede, că din Moldova de peste Prut, au plecat aproximativ 10 mii de cetățeni români. La cules căpșune în Portugalia sau în Israel la dragat canalele de irigare! Căci cum altfel am putea interpreta lipsa de implicare politică a românilor din Republica Moldova față de evenimentele politice petrecute la București?

Ori poate, la mijloc e altceva?

O scurtă analiză a mediilor de informare moldovenești ne arată că subiectul care ține de referendumul românesc a lipsit din agenda presei de peste Prut. Agenţia oficială de ştiri din Republica Moldova, Moldpres, a boicotat referendumul din România, ca apoi să se poziționeze de partea PDL şi a lui Traian Băsescu. Holdingul de presă Jurnal, prin vocile comentatorilor Petru Bogatu și Nicolae Negru, s-au poziționat în același mod.  Arena.md și Radio Chișinău au avut de asemenea o poziție care l-a avantajat în mod deosebit pe Traian Băsescu. Mai cumpătat s-a dovedit a fi maestrul peniței moldave C-tin Tănase, care a păstrat o poziție relativ neutră față de criza politică românească.

Beneficiind de un sprijin financiar puternic, simpatizanții basarabeni ai PDL-ului au reușit să-i convingă pe majoritatea bloggerilor moldoveni să participe la o întâlnire cu președintele suspendat, o întâlnire care, întâmplător s-a desfășurat în ajunul vizitei premierului român Victor Ponta la Chișinău. Tot în contextul fericitelor întâmplări putem nota și prezența în capitala moldovenească, a ex-consilierului prezidențial Eugen Tomac, care de la pupitrul unor diferite instituții media îndemna cetățenii români din Basarabia să nu participe la vot. 

Băsescu s-a întors la Cotroceni. Și pentru asta trebuie să le spună mulțumesc moldovenilor. Și desigur în mod personal Excelenței Sale Ambasadorului statului român la Chișinău,  Marius Lazurcă. Domnia sa, într-un mod la fel de întâmplător a decis ca pe teritoriul Ambasadei României din Republica Moldova să nu fie deschisă o secție de votare. Amplasată în centrul capitalei moldave, clădirea  este un reper mult mai cunoscut și la îndemâna cetățenilor români decât secția consulară unde la 29 iulie a fost deschis un punct de vot. Neimplicare domnului Lazurcă în crearea de comodități cetățenilor români cu drept de vot  a contribuit de asemenea la reducerea numărului de participanți la referendum. Referitor la comportamentul ambasadorului statului român la Chișinău, Fundația pentru educație din Republica Moldova nota într-o scrisoare adresată Ministerului de Externe de la București  faptul că “în condiţiile în care o parte a presei de limbă română din Republica Moldova, sprijinită financiar de către Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a abdicat de la principiile independenţei şi neutralităţii politice, angajându-se partizan în favoarea preşedintelui suspendat şi prezentând într-o lumină defavorabilă conducerea Parlamentului şi Guvernului României, recurgând la dezinformare şi manipulare evidentă şi chemând la boicotarea Referendumului de către cetăţenii români, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României, a făcut dovada lipsei oricărei reacţii adecvate. Era firesc să ne aşteptăm, ca cetăţeni români, la exprimarea publică de către ambasadorul Marius Gabriel Lazurcă a unui punct de vedere oficial faţă de campania virulentă  derulată de unele publicaţii sprijinite de Guvernul României, campanie având drept scop nemotivarea concetăţenilor noştri de a participa activ la consultarea populară din 29 iulie 2012 şi obstrucţionarea Referendumului Naţional.”

Băsescu s-a întors la Cotroceni. Iar pentru asta trebuie să spună mulțumesc domnului Tomac. Domnia sa a știut să orchestreze în Republica Moldova o virulentă campanie media care a avut drept scop reducerea sentimentului de democrație participativă din partea cetățenilor români cu domiciliu în Republica Moldova. O campanie mediatică care în mod cinic s-a desfășurat pe banii românilor plătitori de impozite, care la Bacău, Craiova sau Reșița, au spus da demiterii lui Traian Băsescu - campanie care s-a desfășurat la instituții media basarabene ce beneficiază de sprijin din partea Guvernului de la București, guvern condus de premierul Victor Ponta.

Băsescu s-a întors la Cotroceni. Pentru că cei din coaliția social liberală de la București nu au reușit ca pe 29 iulie să adune suficienți participanți la referendum, și asta și datorită faptului că liberal democrații români au știut să facă din Republica Moldova fiefului lui Băsescu, fief în care nu a călcat nici un deputat PSD sau PL. Să vedem dacă Traian Băsescu va păstra sau nu acest fief personal. 

Domnule Ponta, care va fi planul de campanie electorală pentru Republica Moldova?

Disperarea lui Traian. Băsescu evident

Încleștarea politică de la București ajunge și la Chișinău. Cu o zi înaintea venirii lui Ponta în capitala Republicii Moldova, președintele suspendat, Traian Băsescu, s-a întâlnit cu un grup de jurnaliști și bloggeri din Republica Moldova care au fost în mod special duși la București.

Grupul, organizat discret, a cuprins în el doar jurnaliști care de mai multe ori și-au exprimat public simpatia pentru Băsescu. Lucru firesc căci mesajul suspendatului către basarabeni a fost unul de denigrare a premierului român, Victor Ponta.

„Să aveţi grijă să nu vă mintă!", le-a spus Traian Băsescu în ajunul vizitei premierului român Victor Ponta la Chişinău.„Este un om care minte foarte mult, şi-a plagiat toată biografia, nu ştiu dacă nu şi-a plagiat şi data naşterii. Omul ăsta poate fi chiar el însuşi plagiat", a explicat Băsescu. Băsescu l-a comparat pe Victor Ponta cu fostul preşedinte al Republicii Moldova, comunistul Vladimir Voronin. „Voronin şi Ponta, totuna", a spus Traian Băsescu. 

A-l compara pe Ponta, primul premier român care nu a fost membru al Partidului Comunist Român, cu președintele comuniștilor moldoveni este o clară lipsă de tact. E semn că vinurile băute odată împreună cu Voronin la Mileștii Mici au fost uitate, e semn că cele 16 mii de sticle de vin dăruite de comunistul  Vladimir Voronin pentru fostul membru al comuniștilor români s-au dus pe apa sâmbetei și că lui Crin Antonescu nu i-a mai rămas nici una.

Președintele suspendat a recunoscut imposibilitatea unui câștig la referendumul din 29 iulie. „Este un moment nepotrivit, sunt un preşedinte cu popularitatea erodată de 8 ani de mandat şi de 3 ani de criză, dar asta nu înseamnă că n-o să încerc să câştig. Este o misiune imposibilă, dar şi eu sunt un politician imposibil. Nu mă las până nu văd că am pierdut", a spus Băsescu.

Domnia sa speră ca prin intermediul jurnaliștilor și bloggerilor moldoveni, sentimentalii moldoveni să fie convinși întru a mai vota, la referendum, încă odată în favoarea-i. Această disponibilitate de a sta de vorbă cu niște jurnaliști provinciali și cu niște bloggeri necunoscuți vine să demonstreze că suspendatul președinte e disperat. 

Mult mai puțină disperare are în acțiunile sale preşedintele interimar Crin Antonescu – acesta ar vrea ca românii din diasporă să voteze la referendumul din 29 iulie doar dacă plătesc cel puţin un impozit în Romania. Dorința vine din cunoașterea faptului că în exterior imaginea lui Băsescu este mai bună.  „Plec de la exemplul din 2009, când alegerea lui Băsescu a fost decisă cu voturile celor din străinătate, dar consecinţele nu le suportă aceştia, ci românii din ţară. Ceea ce nu mi se pare corect", a motivat liderul PNL.

Până la urmă Ministerul Afacerilor Externe al României a decis deschiderea a două secții electorale în Chișinău și câte una la Ungheni, Bălți și Cahul. Românii din Republica Moldova vor putea vota la referendumul de pe 29 iulie, la doar cinci secții amenajate pe teritoriul țării: două la Chișinău, una la Ungheni, una la Bălți și o secție de votare la Cahul. 

Gestul externelor de la București vine să reducă din pofta lui Antonescu de a-i pune la respect pe românii din diasporă, semn că deocamdată nimeni nu e mai presus de lege, iar asta înseamnă că cetățenii români indiferent de locul în care se află rămân încă cu dreptul de a își exprima sufragiile. Fie ele că plac sau nu plac oficialilor bucureșteni. De aia și încleștarea pentru voturile noastre!

Basarabeanul Băsescu

Evenimentele politice de la București au luat clasa politică de la Chișinău prin surprindere. 

Pe culoarele Parlamentului moldav, deputații sunau pe malul Dâmboviței pentru a se convinge de faptul că Adrian Năstase a încercat să se sinucidă ori pentru ca, retoric, să întrebe siderați dacă nu cumva eforturile justiției românești în a combate corupția au depășit anumite… bariere!

Puțini jurnaliști chișinăuieni au îndrăznit să prindă în agenda zilei teme în care să se dezbată dedesubturile suspendării lui Băsescu, ori din care să se înțeleagă drama prin care trece fostul premier al României – o jenă a bântuit prin redacțiile de pe malul Bâcului, cea în a spune că regele e gol! 

Bucureștiul rămăsese a fi o adevărată Mecca a democrației. Evoluțiile proceselor democratice de la București au fost copiate, reproduse și aplicate de către clasa politică moldavă. Bucureștiul, care și-a asumat rolul de avocat dar uneori și rolul de procuror, a fost exemplul urmat de către elitele politice de la Chișinău. 

 

Dimineața, la cafea, exact ca și pe terasele bucureștene, unii consideră că USL-ul are dreptate și că Băsescu și-a depășit atribuțiile, alții spun că ba pe a mă-tii, Crin de-aia a luat puterea să îl grațieze pe Năstase!

Elitele intelectualității moldovenești argumentează fierbinte, cu țigara și cafeaua în mână – mulțimea, trage coada sapei pe dealurile toride înjurând metodic seceta. Au timp să înțeleagă doar că, acolo la București, dacă pe acela l-au pus la dubală, înseamnă că e mai bine – vezi la noi așa ceva nu se întâmplă!

 

În discuții semi oficiale, președintele legislativului moldovean afirma că politicienii moldoveni ar trebui să urmărească cu multă atenție luptele politice din România. Domnia sa nu a specificat, dacă e vorba de a copia rapida brutalitate cu care s-au schimbat atribuțiile unor instituții publice românești ori de a învăța prin greșelile altora cum să eviți derapajele de la democrație.

Alți politicieni tac. Nici un oficial nu s-a expus clar asupra evenimentelor petrecute la București. Primul ministru moldovean, Vlad Filat, deși a așteptat o oră pentru a avea o discuție video cu premierul Victor Ponta, a considerat că e mai bine să nu comenteze sensibilele tematici bucureștene. Domnia sa s-a arătat doar bucuros că premierul român va veni la Chișinău.

Posibil. Victor Ponta are nevoie acum de o schimbare a atenției publice, scandalurile politice încep în mod vizibil să-i șifoneze imaginea iar președintele suspendat ar putea culege simpatia dar și mila electoratului.

Românii, care au fost doar martori tăcuți ai jocului de putere, vor trebui ca pe 29 iulie să își spună cuvântul. La București, unii vorbesc despre faptul că cetățenii români cu domiciliul în străinătate nu ar trebui să participe la vot, vezi Doamne, ei nu știu ce se întâmplă acasă! 

În Republica Moldova, pe lângă ambasadă, statul român are deschise încă trei consulate. 

Domnule Ponta, pe 29 iulie, în spațiul dintre Prut și Nistru câte puncte de votare vor fi deschise?

Băsescu a câștigat în fața lui Mircea Geoană doar datorită voturilor din Republica Moldova. De aia e basarabean.

O Moldovă Federală pe banii lui Merkel?

O privire de peste gard, aruncată din curtea vecinului poate vedea mult mai clar stadiul în care îți este gospodăria. Un bulgar, copreşedinte al Adunării Parlamentare a Parteneriatului Estic, afirmă că Moldova are mai degrabă probleme cu dezvoltarea economică decât cu democrația – corect.

Tot Kristian Vigenin, zice că dacă este acceptată de Chişinău şi Tiraspol modelul federal  de dezvoltare al unei Moldove reîntregite ar putea fi o soluţie pentru rezolvarea conflictului de pe Nistru.

Co-președintele Euronest aduce pe agenda mediilor de la Chișinău chestiunea federalizării. Idea refuzată inițial de către cel de al treilea președinte în exercițiu al Republicii Moldova, după întâlnirea de la Mesenberg  din 5 iunie 2010 a cancelarului german Angela Merkel cu președintele rus Dimitrii Medvedev, este una care apare din ce în ce mai des în  spațiul public moldovenesc.

Memorandumul de la Mesenberg, este considerat de către marea majoritate a experților ca fiind pentru Federația Rusă un test de sinceritate.  Punctul patru al acestuia se referă în mod direct la regiunea transnistreană. 

“Respectând eforturile aflate în desfășurare (Declarația Rusiei și Ucrainei din 17 mai 2010 si Declarația Înaltului Reprezentant C. Ashton din 17 mai 2010) UE si Rusia vor colabora în special pentru o rezolvare a conflictului din Transnistria având in vedere să obțină un progres tangibil in cadrul formatului stabilit 5+2 (Rusia, Ucraina, Moldova, Transnistria, OSCE, UE, SUA). Aceasta colaborare ar putea include și un angajament comun UE-Rusia, care ar garanta o tranziție lină a situației actuale către o soluție finală.”

Pornind de la faptul că cele două mari puteri sunt țări care au o tradiție federală, este firesc ca soluția finală obținută de Comitetul politic și de securitate UE-Rusia pentru reglementarea diferendului transnistrean să fie una federală.

Portalul Romanian Global News a scris recent, cu referinţă la surse de la Chişinău şi Berlin care au participat la întâlnirile de la Rottach-Egern ale premierului Vlad Filat şi liderului separatist, Evgheni Şevciuk, că Germania și Federația Rusă insistă asupra unei formule de federalizare a Republicii Moldova. Potrivit surselor, în cadrul discuţiilor a fost invocată inclusiv Găgăuzia care ar putea fi parte a procesului de federalizare. 

Aflat într-o vizită în Federaţia Rusă, la rândul său deputatul neafiliat Igor Dodon, cere clasei politice de la Chişinău să promoveze ideea federalizării ţării. „Consider că actuala clasă politică moldovenească şi mediul de experţi, comentatorii politici trebuie să înceapă să discute public, deschis, sincer şi obiectiv despre opţiunea federalizării pentru rezolvarea definitivă a problemei transnistrene”, spune liderul socialist.

În aceste condiții, președintele Parlamentului, Marian Lupu, este singurul care are un punct diferit de vedere. Într-un interviu recent, liderul legislativului moldovean recunoștea că vocile care vorbesc despre federalizarea Republicii Moldova sunt voci care se aud atât de la Moscova cât și de la Berlin.  “Asemenea voci care vizează federalizarea Republicii Moldova se aud nu doar de la Moscova, sunt voci și din Europa şi voci destul de puternice. Acestea nu ţin cont de faptul că în înţelesul moldovenilor,  cuvântul federalizare, reieşind din situaţia actuală, din istoria din ultimii 20 de ani, este unul echivalent cu definiţia de fragilizare a ţării. Noi şi aşa suntem un proiect statal în proces de dezvoltare, în proces de afirmare şi atunci dacă acest proiect se mai fragilizează, se creează foarte mari probleme.”, a declarat Marian Lupu.

Responsabila pentru de Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrala din Ministerul de Externe al Germaniei, Patricia Flor,  menţiona într-o notă diplomatică adresată ambasadorului moldovean la Berlin că înţelege reacţia „dureroasă” a reprezentanţilor Chişinăului la orice amintire a conceptului de „federalizare”, dar explică reacţia respectivă prin cunoaşterea slabă de către politicienii moldoveni a noţiunii. Potrivit responsabilului german, este puţin probabil să se identifice o soluţie a ghemului transnistrean în condiţiile continuării unor insistenţe ale Republicii Moldova pentru menținerea principiului statului unitar în rezolvarea diferendului.

Marea majoritate a presei moldave se ferește în a scrie cuvântul federalizare  alături de premierul Filat. În același timp datorită deselor întâlniri ale premierului cu liderul de la Tiraspol, subiectele mediatice care țin de reglementarea conflictului transnistrean încep să apară din ce în ce mai des. Și tot mai des apar și dezbaterile care au ca subiect principiul federal de guvernare al unui stat.

Semn clar că nota înaltului reprezentant al Ministerului de Externe german, prin care se cerea în mod imperativ ca Republica Moldova să se debaraseze de fobia federalismului, la Chișinău a fost recepționată și se îndeplinește.

Vizitele de documentare în Germania, pentru experţii în dreptul constituţional de pe ambele maluri ale Nistrului, deja au avut loc. Mai urmează acum ca pe site-ul Ambasadei Germaniei la Chișinău să apară anunțuri pentru organizarea unor vizite de documentare ale experților și jurnaliștilor autohtoni prin care aceștia să fie specializați federalism.  Abia atunci vom ști cu siguranță că finanțarea versiunii finale este garantată. De Germania Federală.