PLAHOTNIUC VREA SĂ IA LOCUL LUI LUPU?

Nu iese fum fără foc. Proverbul vine să ne confirme teoria potrivit căreia informația care are doar o singură sursă poate fi veridică - orice zvon merită a fi luat în considerație, orice bârfă poate să ascundă în ea un grăunte de adevăr. Despre bârfele care circulă pe culoarele mediilor de informare din Moldova s-a mai vorbit. Puțini au fost cei care s-au referit la marii proprietari autohtoni de media și la faptul că în ultima vreme se cunoaște o concentrare de instituții media în mâinile unui singur patron mediatic.

Lipsa datelor despre proprietarii instituţiilor mass-media din Republica Moldova a fost cea care a generat la sfârșitul ultimelor lunii de toamnă două evenimente mediatice care au avut ca temă acest subiect. Asociaţia Presei Independente a organizat o conferinţă de presă dedicată „Transparenţa proprietăţii mass-media: realităţi moldoveneşti versus practici europene”, unde s-a menționat faptul că  legislaţia naţională din domeniul media ar trebui completată. Experții solicitau includerea unor prevederi speciale ce ar asigura transparenţa proprietăţii şi ar limita concentrarea a mai multor instituții media în jurul unui singur proprietar.

 

Petru Macovei, directorul executiv al API, declara că „nu se cunoaşte cine sunt proprietarii televiziunilor, ai multor site-uri informaţionale şi publicaţii periodice din ţară. Lipsa accesului liber la informaţia despre proprietarii instituţiilor mass-media îi privează pe cetăţeni de posibilitatea de a-şi forma o părere cu privire la valoarea ideilor şi a opiniilor transmise de mass-media, astfel, publicul este expus manipulării informaţionale”. Directoarea săptămânalului „Ziarul de Gardă”, Alina Radu, afirma la acel eveniment că „la acest subiectul proprietății media, pe cale oficială nu s-a putut obţine multă informaţie, pe alte căi însă s-a descoperit că unii proprietari de media sunt din Noua Zeelandă, există multe ramificaţii de la o instituţie la alta, de la un proprietar la altul...”. Solicitând informaţii din surse deschise despre proprietarii unor televiziuni, posturi de radio şi ziare din Moldova, precum şi date din surse neoficiale, jurnalişti de investigaţie au aflat că există proprietăţi încrucişate, ascunse în zone off-shore.

Tot la umbrele care sunt proprietare de instituții media s-a oprit și studiul lansat pe 20 noiembrie de Centrul pentru Jurnalism Independent. Concluzia principală a acestuia a fost că legislaţia actuală a Republicii Moldova abordează în mod superficială transparenţei proprietăţii mass-media iar asta duce la necunoaşterea de către consumatori a adevăraţilor proprietari ai instituţiilor mass-media. Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, a fost cel mai tranșant și a afirmat că nu trebuie să ne ascundem după deget şi să acuzăm lipsa de transparenţă, «pentru că noi cunoaştem ce şi cui aparţine în ţara asta. Se creează impresia că noi ne aflăm la etapa de a căuta şi nu facem referire la multiplele interviuri şi articole în care proprietarii au recunoscut că sunt proprietari».

Zgomotul presei făcut în jurul proprietarilor instituțiilor mediatice moldovenești a fost explicat de către jurnalistul Ion Bunduchi. «Dacă nu ştim cine sunt proprietarii adevăraţi ai mass-mediei, atunci am putea ca în timp să avem un singur proprietar, care să dicteze politica editorială fără ca privitorul să îşi dea seama de acest lucru. Fiţi de acord că astăzi marea majoritate privesc televizorul şi înghit ceea ce li se dă fără ca să treacă prin sita critică a gândirii lor» a spus cunoscutul ziarist.

Revenind la cuvintele lui Chiril Lucinschi, nu ne mai ascundem după deget și afirmăm că democrații moldoveni au avut un mare noroc atunci când l-au convins pe omul de afaceri Vlad Plahotniuc să facă parte din rândurile lor. Agenția de presă Omega, afirma recent că domnia sa este magnatul media care controlează și deține cele mai multe instituții media din Republica Moldova. Ciudata coincidență a politicilor editoriale observate la posturile de televiziune 2 plus și Prime, este remarcată și la postul de televiziune Publika. Voci care își doresc a își păstra anonimatul afirmă că nevoia imperioasă de a controla cât mai multe instituții media, vice președintele Partidului Democrat, o are din momentul în care a conștientizat că trebuie să preia întreg controlul asupra formațiunii politice din care face parte. 

Lungul proces de acapararea puterii în PDM, și-a avut începutul pe data de 11 mai 2012 când s-a desfășurat Consiliul Naţional Politic al PDM. Atunci s-a lansat ideea reformării partidului,  reformă care a dus la plasarea în funcția de secretar general a domnului Constantin Botnari, un apropiat al domnului Plahotniuc. Reforma internă a PDM a continuat cu organizarea celui de al VII-lea Congres al PDM și numirea în funcție de prim vice președinte a lui Vlad Plahotniuc. După Congres Plahotniuc a declarat că modernizarea imaginii partidului este un obiectiv al reformei PDM: “Vom marca printr-o nouă faţă — nou slogan şi o nouă siglă. «PDM priveşte în viitor», este sloganul Partidului Democrat, iar viitorul începe acum, la acest Congres”. Reforma democraților continuă și va avea ca efect plasarea unei noi fețe în fruntea partidului, cea a domniei sale.  

LA 9 DECEMBRIE EU CU CINE VOTEZ ?

“Și ce să caute un român 

în Republica Moldova?

Cele 4 capitale ale principatului Moldova se află în România. Toate ctitoriile lui Stefan cel Mare si Sfânt ( cu o singura excepție ) se află în România. Însuși marele Stefan s-a născut, a copilărit, a domnit, a murit si a fost înmormântat în localități care se afla pe teritoriul României. 

60% din marile personalități ale istoriei politice și culturale ale României si 90% dintre aceleași personalități raportate la Moldova s-au născut, au activat si eventual și-au găsit obștescul sfârșit pe teritoriul actualei Românii. 

Ce să caute un cetățean român in Republica Moldova? Casa memoriala a lui Pușkin de la Chișinău? Și apoi, la ce sa vina? Sa fie umiliți, făcuți țigani și fasciști de către 56% din populația statului moldovean de peste Prut?

Eu cred ca nu realizați in ce tara va duceți traiul. Acest procent restrâns de cetățeni români care au avut un contact cu elemente ale statului moldovean, au rămas decepționați de experiența lor, pe care nu au recomandat-o celor din jur. 

Din instinct de conservare și pentru a nu-și crea singuri momente de disconfort, românii au preferat să-și caute alte direcții de loisir. Pentru cineva din orice altă țară, Republica Moldova este o țară ca oricare, deși îmi imaginez că nu prea se înghesuie să viziteze o țară despre care au auzit că este cea mai săracă din Europa și cu cel mai ridicat consum de alcool pe cap de locuitor din lume.

Pentru români însa este chiar de-a dreptul insuportabil să fie insultați în propria lor limba iar istoria și cultura proprie să fie maculată într-o manieră de-a dreptul revoltătoare. Documentați-vă, domnule Nichituș despre cazul Grigore Petrenco, deputat comunist din Parlamentul moldovean și delegat la Consiliul Europei în calitate de vice președinte al grupului comunist european, care a dat statul român în judecata în instanțele Europene pentru motivul că Romania refuză să recunoască pe teritoriul său existența unei etnii și limbi moldovenești.

Si din păcate nu este un caz izolat. Au fost destule exemple in istorie când cel mai mic gest de apropiere a statului român față de statul pruto-nistrean a fost interpretat cu rea credința și de fiecare dată consecințele au fost extrem de periculoase. Când românofobia din Republica Moldova are în spate sprijinul interesat al unui stat despre care istoricul american Larry Watts afirma în cartea sa “Ferește-mă, Doamne, de prieteni!” că fost mereu, este și va fi cel mai mare dușman neîmpăcat al poporului român,  (se referă, bineînțeles la statul rus ), pentru că existența acestei entități latine i-au împiedecat să-și realizeze visul creării unui continuum slav în estul Europei, repet întrebarea: La ce sa vină românii în Republica Moldova?

In Republica Moldoveneasca Transnistreană, deși moldovenii reprezintă 38% din totalul populației ( cei mai mulți ) iar rușii se situează pe locul al treilea, limba oficiala este… limba rusa. Să vă fie de bine. Dar pe mine pe acolo nu mă prindeți. Și îi rog foarte mult pe militanții pro români sa nu mai vorbească despre unirea cu Romania, pentru că în gura lor acest cuvânt sună a blasfemie. În numele cui clamați acea unire? Maxim maximorum 10% din populație… Vedeți-vă deci de treburile domniilor voastre și lăsați România în pace cu problemele ei. Nu mai zgândăriți inutil trecutul istoric. Cui folosește? Așa cum sunteți acum, rusificați și mancurtizați până în cuget și-n simțiri, ați aduce numai deservicii statului roman. La ce bun?”

Mesajul pe care l-ați lecturat nu îmi aparține – este semnat de unul dintre foștii ascultătorii on-line ai postului de radio Nova, acolo unde am activat mai mult timp. Un ascultător interesat de politică și de spațiul cultural românesc, un român din Brașov dezamăgit de clasa politică moldovenească și de risipa de bani făcută de statul român întru susținerea românismului din spațiul situat între Prut și Nistru.  Poate cea mai îndrăzneață și sinceră opinie despre basarabeni care mi-a fost dat să o citesc vreodată.

  

În urmă cu un an, Fundaţia Soros România comanda un studiu sociologic din care instituțiile media românești aflau cu stupoare că peste 57%  dintre cetățenii statului român îşi declarau lipsa de interes pentru temele de pe agenda publică legate de Republica Moldova, iar 82% dintre ei îşi recunoșteau ignoranţa în privinţa acestui subiect.  

Potrivit sondajului, Republica Moldova are pentru români o importanţă simbolică specială,  însă numai  şapte la sută dintre ei au declarat că au trecut Prutul. Coordonatorul proiectului, Cristian Ghinea declara cu această ocazie că "noi tot vorbim aşa, de unificare, pare că batem câmpii la Bucureşti, în condiţiile în care singurul partid care, la Chişinău, a propus în alegeri unificarea cu România, a câştigat sub 1%". 
 

Iată de ce mesajul primit din partea ascultătorului meu din România nu mă miră prea mult. Miră și provoacă un trist zâmbet emfaza discursurilor electorale ale unor concurenți deja bucureșteni ce își cerșesc în Basarabia biletul de intrare în Parlamentul de pe malul Dâmboviței.  

  

Recent politicianul moldovean Victor Stepaniuc, se întreba retoric pe un site de socializare: „Mai mulți candidați pentru Parlamentul României au făcut fără impedimente campanie electorala în Republica Moldova, pledând pentru unirea Republicii Moldova cu România. E logic să ne întrebam : De ce Procuratura, Ministerul De Externe, Parlamentul, Guvernul nostru nu au reacționat împotriva acestui comportament ilegal și anticonstituțional al unor cetățeni străini pe teritoriul Republicii Moldova? În care țară suverană se mai întâmpla asemenea campanii electorale? Cum va reacționa Guvernul și justiția României dacă candidații pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova ar face o campanie electorala pentru UNIREA MOLDOVEI ISTORICE de la Nistru la Carpați (în granițele de pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare) pe la Iași , Suceava , Vaslui, etc. ?”

Votul românilor din străinătate și  în special al celor din Republica Moldova a fost cel care în 2009 a decis soarta alegerilor prezidențiale din România.  Alegerea președintelui Traian Băsescu  a fost decisă de diaspora însă cei aflați în străinătate nu au suportat consecințele reformelor implementate de democrat liberalii români. Anul acesta, Crin Antonescu, în calitatea domniei sale de președinte interimar, afirma că statul român ar trebui să găsească forme prin care participarea emigrației românești la procesul electoral să fie condiționată de plata unei taxe. Pragmaticul spirit al liberalului român ar putea fi preluat și de către autoritățile moldave. Taxarea beneficilor politice electorale obținute de politicienii de la București pe teritoriul statului moldovean ar reduce la zero numărul lamentărilor de genul de mai sus.

Pe 9 decembrie cetățenii români cu domiciliul în Republica Moldova pot vota gratis la una din următoarele secții de vot.

1. Chişinău 1 – Secţia Consulară, str. Grigore Ureche nr. 2
2. Chişinău 2 – Secţia Consulară, str. Grigore Ureche nr. 2
3. Chişinău 3 – Liceul „Gheorghe Asachi”, str. Bucureşti 64 (Puşkin)
4. Chişinău 4 – Liceul „Gaudeamus”, str. Petru Zadnipru nr. 14/4, sectorul Ciocana
5. Ialoveni – Casa Raională de Cultură, str. Alexandru cel Bun nr. 89
6. Orhei – Şcoala de Muzică, str. Chişinăului nr. 9
7. Nisporeni – Şcoala Muzicală, str. Ion Vodă nr. 8
8. Căuşeni – Casa Limbii Române, str. Mihai Eminescu nr. 29
9. Hânceşti, Primăria Hânceşti, str. Mihalcea Hâncu nr. 132
10. Călăraşi, Primăria Călăraşi, str. Mihai Eminescu nr. 19
11. Bălţi – Consulatul General, str. Sf. Nicolae nr. 51
12. Ungheni – Biroul Consular Ungheni, str. Mihai Eminescu nr. 35
13. Soroca – Palatul Culturii, str. Independenţei nr. 74
14. Cahul – Consulatul General, str. B.P. Hasdeu nr. 11
15. Cimişlia – Casa de Cultură, str. Ion Popuşoi nr. 2
16. Cantemir, sediul Casei de Cultură, str. Ştefan Vodă nr.1
17. Teleneşti, sediul Consiliului Raional Telenesti, str. 31 August nr. 9
18. Drochia, sediul Consiliului Raional Drochia
19. Ştefan Vodă, sediul Liceului teoretic Ştevan Vodă, str. Libertăţii

Acte necesare pentru votul din 9 decembrie.

1. Cu paşaport românesc cu domiciliul în Republica Moldova;
2. Cu paşaport românesc cu domiciliul în România, însoţit de buletinul de identitate moldovenesc şi anexa care atestă domiciliul în R. Moldova.
3. Cu paşaportul românesc cu domiciliul în România, însoţit de permisul de şedere în Republica Moldova. 

Se votează pe două Buletine de vot:

- Buletinul de vot – “Circumscripţia electorală nr. 43, Colegiul nr. 1” – în care sunt înscrişi candidaţii pentru Senat şi buletinul de vot pentru Colegiul nr. 2 – în care sunt înscrişi candidaţii pentru Camera Deputaţilor.

Pentru orice alte neclarităţi telefonaţi la: 022.855.003 unde cetăţenii români pot afla informaţii privind alegerile. Programul de funcţionare al centrului de informații este între orele 08.30 – 16.00 în toate zilele lucrătoare. În ziua alegerilor, 09.12.2012, programul va fi prelungit pe toată durata procesului electoral.

UN VOT SEPARATIST LA COMRAT - O NOUĂ AMENINȚARE PENTRU MOLDOVA

Barometrul de Opinie Publică, realizat de curând la comanda IPP, dă de înțeles că majoritatea moldovenilor vor integrarea în spațiul răsăritean iar puterea duce Republica Moldova către occident. La întrebarea dacă ar vota la un eventual referendum pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală dintre Rusia, Belarus și Kazahstan, majoritatea cetățenilor ar vota cu ambele mâni pentru acest lucru – sociologii afirmă că motivația, ar fi de natură pragmatică, gazul mai ieftin, locuri de muncă mai multe și mai multe avantaje comerciale pe piața din est.

Eforturile făcute de clasa politică moldavă, de a menține spațiul dintre Prut și Nistru pe drumul european, au fost răsplătite de vizitele la Chișinău ale lui Barroso și a lui Komorowski, vizite care au făcut posibilă semnarea unor acorduri potrivit cărora statul moldav va avea posibilitatea să acceseze importante fonduri financiare. 

Remarcăm însă că în provincie, exact în ziua de 30 noiembrie, deputații Adunării Populare a Gagauz Eri, votau pentru inițierea unui referendum pe problema aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală.  Coincidență sau nu votul oficialilor găgăuzi avea loc în același timp în care la Palatului Național, premierul Filat îl asigura pe înaltul oficial european Jose Manuel Barroso, că Republica Moldova își va menține viteza de apropiere către structurile europene.

Potrivit înregistrărilor video de pe site-ul Gagauzinfo.md, deputații Adunării Populare a Gagauz Eri au votat în primă lectură proiectul de lege ce prevede desfășurarea referendumului de aderare la Uniunea Vamală. Potrivit instituțiilor media, referendumul local ar trebui să se desfăşoare în data de 3 februarie 2013. Alegătorii din Găgăuzia vor fi întrebaţi dacă sunt de acord ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia, Belarus, Kazahstan. Deputații din Adunarea Populară susţin că intenţionează să aducă la cunoştinţa autorităţilor poziţia poporului găgăuz.

Remarcăm că deputaţii Adunării Populare a Gagauz Eri au votat unanim data desfăşurării plebiscitului și au decis de asemenea crearea unei comisii care să analizeze impactul direct al rezultatului referendumului. Fracţiunea PCRM din Parlamentul autonomiei, afirmă că  "referendumul nu poate avea impact juridic asupra Parlamentului ţării.  Suntem siguri, însă, de rezultatele finale, lucru care va da un imbold pozitiv pentru soluţionarea acestei probleme", a declarat pentru Publika TV, deputatul Adunării Populare Găgăuzia, Gheorghi Leciu.

Desfășurarea unui referendum local în regiunea autonomă, cu un rezultat pozitiv referitor la aderarea statului moldav la Uniunea Vamală, ar putea duce la apariția unui semnificativ potențial separatist în regiune. Unanimitatea votului din Adunarea Populară, unde împreună cu grupul puțin numeros al comuniștilor găgăuzi au votat și majoritatea deputaților independenți tutelați de Președintele Adunării Populare de la Comrat, Dumitru Constantinov, ne face să credem că vechile idei ale lui Stepan Topal nu au dispărut și că adepții din Gagauz Halkî („poporul găgăuz”) deși sunt prezenți în diferite formațiuni politice, se pot regrupa.

Amintim că în decembrie 1990 mișcarea separatistă  Gagauz Halkî cu sprijinul tacit al autorităților sovietice centrale din Moscova, au proclamat în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita Republica Găgăuză.  Peste patru ani  Parlamentul Republicii Moldova cu susținerea Consiliului Europei a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995, ca urmare a unui referendum zonal, au fost stabilite hotarele noii regiuni autonome.

Autonomia Găgăuziei este garantată de Constituția Republicii Moldova și reglementată de către Actul găgăuzilor de autonomie din 1994. În cazul în care Republica Moldova va decide să se unească cu România, Găgăuzia ar avea dreptul la auto-determinare. 

Apariția unui potențial separatist în regiunea găgăuză, vine să torpileze toate eforturile guvernării AIE făcute pentru semnarea unui posibil Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Afirmațiile făcute de Barroso la Chișinău referitoare la faptul că pe termen lung diferendul transnistrean nu pune sub semnul întrebării apropierea Republicii Moldova de structurile europene au dat speranțe și celor mai pesimiști adepți ai integrării europene. Uniunea Europeană nu va tolera însă o nouă provocare la adresa integrității teritoriale a Republicii Moldova. Reapariția unui diferend găgăuz dă apă la moara celor care nu își doresc o integrare a Moldovei în marea familie europeană și vine să permanentizeze prezența statului moldav în Comunitatea Statelor Independente și în sfera de influență a Federației Ruse. 

Ședința legislativului moldovean astăzi a adus cu ea parlamentara discordie pe marginea referedumului local din Gagauz Eri. Deputatul fracțiunii PCRM, Irina Vlah, care este o bună cunoscătoare a realităților din regiunea autonomă, s-a arătat nemulțumită de acuzațiile care se aduc în ultima vreme conducerii de la Comrat. Vlah a făcut trimitere la liderul liberal Mihai Ghimpu care într-o intervenție publică l-a numit pe bașcanul Găgauz Eri, Mihail Furmuzal - păduche în pădure. Deputatul comunist a declarat în plennul Parlamentului de la Chișinău că autoritățile centrale fac presiuni asupra unor deputați din Adunarea Populară a Gagauz Eri, aceștia fiind impuși să nu voteze susținerea unui referendum pe problema aderării Moldovei la Uniunea Vamală. Vlah a sugerat deputațților de la Chișinău că nu ar fi corect să se implice în problemele interne ale administrației de la Comrat.  

În replică, președintele Parlamentului, Marian Lupu a spus: „Îmi pare rău că, pe calea ingerinței în afacerile interne ale autonomiei, pe calea încălcării prevederilor și normelor Constituției, unii deputați încearcă să-și promoveze propria agendă politică. Mă refer aici la ideea acestui referendum, care a fost lansată de PCRM în Adunarea Populară”.

Sunt oare conștienți noii aleși ai Adunării Populare a Gagauz Eri că inițiativa domniilor lor este una care face posibil un demaraj al statului moldovean de pe drumul său european? A fost oare coordonat votul deputaților democrați din Adunarea Populară  a Gagauz Eri, de către președinte democrat al Adunării, Dumitru Constantinov, cu liderii Partidului Democrat de la Chișinău ori, ca de obicei, deputații nou aleși acționează în orb și doar li se pare că știu pentru cine lucrează?

KOMOROWSKI, FILAT ȘI ROABA MEDIATICĂ MOLDOVENEASCĂ

Preşedintele polonez, Bronisław Komorowski, este astăzi într-o vizită de lucru în Moldova. La data apariției acestui material, oficialul polonez va fi avut deja mai multe întrevederi cu demnitarii de la Chişinău. Timofti şi Komorowski vor asista la semnarea Programului dintre Guvernele ambelor state în domeniul culturii, educaţiei şi ştiinţei pentru anii 2012-2014 şi a Protocolului celei de-a 3-a Şedinţe a Comisiei mixte moldo-poloneze în cooperare economică, după care cei doi oficiali vor susţine o conferinţă de presă. E absolut sigur că președintele polonez va spune presei moldave că suntem pe drumul cel bun, că reformele trebuie făcute și că statul polon va acorda banii promiși Chișinăului. 

Dar spusele lui Komorowski ar putea să nu fie cele mai importante. Pentru că ele, pur și simplu, ar putea să nu ajungă către cetățeanul moldovean. Așa cum nu au ajuns către cetățean nici cuvintele din discursul ținut de premierului Filat în fața lui Barroso. Un post privat de televiziune a considerat că discursul de la Palatul Național al premierului moldovean nu este unul important și nu l-a transmis pe post. Unii comentatorii ai vieții politice autohtone afirmă că postul de televiziune Publika  “s-ar fi dat în spectacol chiar la întâmpinarea lui Barroso de la aeroport. Când operatorii de acolo făceau tot posibilul ca în imaginile transmise de această televiziune să apară doar Barroso, nu și Filat – cel ce l-a întâmpinat.” 

Nu mă amestec în politica editorială a instituțiilor media. Pentru asemenea ingerințe există CCA, CIJ, API, CO și alte comisii și comitete, care poate au observat o suprapunere a politicilor editoriale a patru mari  televiziuni moldave ce au acoperire națională: Prime, 2 Plus, Canal 3 și Publika.

Am constat că întreaga săptămână care a precedat venirii lui Barroso în Republica Moldova, majoritatea buletinelor informaționale ale acestor patru instituții media au acordat o atenție mărită unei știri potrivit căreia grupul german Draexlmaier anunța că renunţă la o investiţie de 15 milioane de euro în Republica Moldova din cauza unor controale repetate efectuate de către oficialii de la Fisc.

După întâlnirea primului ministru Filat cu investitorii germani am putut constata că deși s-a vehiculat în mod expres de către presă, companiile nu au plecat, iar potențialele investiții nu au fost afectate. Punctele de vedere ale primului ministru din timpul acestei întrevederi spun că domnia sa nu va permite plecarea investitorilor ci, dimpotrivă îi va atrage. Filat a lăsat să se înțeleagă că sunt purtate negocieri cu multe companii străine, dar că mersul negocierilor este ţinut confidenţial. Premierul moldovean a mai spus că “problemele investitorilor trebuie rezolvate la masa de discuţii, în şedinţe şi în nici un caz prin intermediul presei”. Lucru firesc, având în vedere faptul că imaginea investitorilor străini, unii din ei fiind cotaţi la bursele  internaţionale, este una foarte sensibilă la ştiri. Odată ce investitorii au devenit subiect de știri, consider că a crescut și probabilitatea ca cei de la Ministerul Economiei să le fi făcut un deserviciu prezenţilor ori potenţiali investitori străini aflați în Republica Moldova .

Referitor la compania Lear, surse din interior spun că aceasta nu a renunțat complet la ideea de a reinvesti în Republica Moldova. Inspectoratul Fiscal și Vama nu reprezintă motivele pentru care deschiderea unei noi fabrici a fost amânată. Această amânare se explică prin faptul că autoritățile din Strășeni nu obținuseră în acea perioadă statutul de Zonă Economică Liberă. Ulterior decizia de a oferi statut de Zonă Liberă a fost luată, publicată în Monitorul Oficial din luna Octombrie, fapt ce oferă noi oportunități de investiții tuturor, inclusiv pentru compania Lear.

În Global Competitiveness Report (World Economic Forum)  Republica Moldova se află pe locul loc 87 din 144, iar cei mai problematici factori enunțați pentru “doing business” sunt corupția și instabilitatea politică.

La Chișinău, Barroso a spus că procesul de integrare europeană depinde de succesul reformelor.  În acest sens capacitatea statului de a colecta taxele este una de bază - taxele formează salariile, pensiile, drumurile. Datele statistice ne vorbesc despre faptul că în raport cu perioada similară a anului trecut, încasările  veniturilor de către Inspectoratul Fiscal a crescut cu 18%, ceea ce demonstrează o îmbunătățire. Aceștia sunt banii pentru pensii, salarii, proiecte de care Moldova are maximă nevoie. Se pare că aceste date îi deranjează pe mulți. Altfel nu putem explica strania isterie politică a unor colegi ai primului ministru Filat precum și nefireasca  campanie de denigrare a instituțiilor care adună bani la buget exact atunci când acestea înregistrează creșteri de încasări.

Campania de denigrarea a oficialilor de la Fisc, începută în ajunul vizitei lui Barroso în Republica Moldova, a avut un scop bine definit – acela de a estompa importanța personală a premierului Filat în realizarea acestei istorice vizite.

Dar iată că și vizita președintelui polonez la Chișinău se datorează tot lui Filat, este vorba de onorarea unei promisiuni pe care Komorowski i-a făcut-o premierului moldovean la sfârșitul lunii octombrie. După congresul Partidelor Populare Europene, care a avut loc la București, Vlad Filat a plecat în Polonia de unde a primit promisiunea faptului că la 3 decembrie președintele polon va veni la Chișinău. Cu ocazia vizitei lui Filat la Varșovia, premierul polonez Donald Tusk, a spus că Polonia va sprijini Republica Moldova în implementarea agendei de integrare europeană. Primul ministru Tusk a declarat că guvernul Poloniei a decis să menţină şi pentru anul 2013 nivelul asistenţei financiare destinat Republicii Moldova. Tusk a menţionat că Moldova este o ţară prioritară pentru asistenţa poloneză, mai ales că oficialitățile de la Chișinău, ştiu cum să spună de ce au nevoie şi cunosc cum să valorifice ceea ce li se oferă. În anul 2012 statul polon a oferit Republicii Moldova asistenţă financiară în valoare de 1,1 milioane de euro.

( http://www.victornichitus.blogspot.com/2012/11/intre-bucuresti-si-moscova-filat-alege.html )

Pentru a umbrii importanța vizitei lui Komorowski la Chișinău, oare ce se va inventa? Că doar și ea se datorează tot lui Filat!

rob,roabă, robi,roabe, substantiv masculin și feminin - persoană luată în captivitate și folosită la munci foarte grele (captiv, sclav), deținut, întemnițat.Fig.-persoană foarte supusă și credincioasă cuiva.