LA 9 DECEMBRIE EU CU CINE VOTEZ ?

“Și ce să caute un român 

în Republica Moldova?

Cele 4 capitale ale principatului Moldova se află în România. Toate ctitoriile lui Stefan cel Mare si Sfânt ( cu o singura excepție ) se află în România. Însuși marele Stefan s-a născut, a copilărit, a domnit, a murit si a fost înmormântat în localități care se afla pe teritoriul României. 

60% din marile personalități ale istoriei politice și culturale ale României si 90% dintre aceleași personalități raportate la Moldova s-au născut, au activat si eventual și-au găsit obștescul sfârșit pe teritoriul actualei Românii. 

Ce să caute un cetățean român in Republica Moldova? Casa memoriala a lui Pușkin de la Chișinău? Și apoi, la ce sa vina? Sa fie umiliți, făcuți țigani și fasciști de către 56% din populația statului moldovean de peste Prut?

Eu cred ca nu realizați in ce tara va duceți traiul. Acest procent restrâns de cetățeni români care au avut un contact cu elemente ale statului moldovean, au rămas decepționați de experiența lor, pe care nu au recomandat-o celor din jur. 

Din instinct de conservare și pentru a nu-și crea singuri momente de disconfort, românii au preferat să-și caute alte direcții de loisir. Pentru cineva din orice altă țară, Republica Moldova este o țară ca oricare, deși îmi imaginez că nu prea se înghesuie să viziteze o țară despre care au auzit că este cea mai săracă din Europa și cu cel mai ridicat consum de alcool pe cap de locuitor din lume.

Pentru români însa este chiar de-a dreptul insuportabil să fie insultați în propria lor limba iar istoria și cultura proprie să fie maculată într-o manieră de-a dreptul revoltătoare. Documentați-vă, domnule Nichituș despre cazul Grigore Petrenco, deputat comunist din Parlamentul moldovean și delegat la Consiliul Europei în calitate de vice președinte al grupului comunist european, care a dat statul român în judecata în instanțele Europene pentru motivul că Romania refuză să recunoască pe teritoriul său existența unei etnii și limbi moldovenești.

Si din păcate nu este un caz izolat. Au fost destule exemple in istorie când cel mai mic gest de apropiere a statului român față de statul pruto-nistrean a fost interpretat cu rea credința și de fiecare dată consecințele au fost extrem de periculoase. Când românofobia din Republica Moldova are în spate sprijinul interesat al unui stat despre care istoricul american Larry Watts afirma în cartea sa “Ferește-mă, Doamne, de prieteni!” că fost mereu, este și va fi cel mai mare dușman neîmpăcat al poporului român,  (se referă, bineînțeles la statul rus ), pentru că existența acestei entități latine i-au împiedecat să-și realizeze visul creării unui continuum slav în estul Europei, repet întrebarea: La ce sa vină românii în Republica Moldova?

In Republica Moldoveneasca Transnistreană, deși moldovenii reprezintă 38% din totalul populației ( cei mai mulți ) iar rușii se situează pe locul al treilea, limba oficiala este… limba rusa. Să vă fie de bine. Dar pe mine pe acolo nu mă prindeți. Și îi rog foarte mult pe militanții pro români sa nu mai vorbească despre unirea cu Romania, pentru că în gura lor acest cuvânt sună a blasfemie. În numele cui clamați acea unire? Maxim maximorum 10% din populație… Vedeți-vă deci de treburile domniilor voastre și lăsați România în pace cu problemele ei. Nu mai zgândăriți inutil trecutul istoric. Cui folosește? Așa cum sunteți acum, rusificați și mancurtizați până în cuget și-n simțiri, ați aduce numai deservicii statului roman. La ce bun?”

Mesajul pe care l-ați lecturat nu îmi aparține – este semnat de unul dintre foștii ascultătorii on-line ai postului de radio Nova, acolo unde am activat mai mult timp. Un ascultător interesat de politică și de spațiul cultural românesc, un român din Brașov dezamăgit de clasa politică moldovenească și de risipa de bani făcută de statul român întru susținerea românismului din spațiul situat între Prut și Nistru.  Poate cea mai îndrăzneață și sinceră opinie despre basarabeni care mi-a fost dat să o citesc vreodată.

  

În urmă cu un an, Fundaţia Soros România comanda un studiu sociologic din care instituțiile media românești aflau cu stupoare că peste 57%  dintre cetățenii statului român îşi declarau lipsa de interes pentru temele de pe agenda publică legate de Republica Moldova, iar 82% dintre ei îşi recunoșteau ignoranţa în privinţa acestui subiect.  

Potrivit sondajului, Republica Moldova are pentru români o importanţă simbolică specială,  însă numai  şapte la sută dintre ei au declarat că au trecut Prutul. Coordonatorul proiectului, Cristian Ghinea declara cu această ocazie că "noi tot vorbim aşa, de unificare, pare că batem câmpii la Bucureşti, în condiţiile în care singurul partid care, la Chişinău, a propus în alegeri unificarea cu România, a câştigat sub 1%". 
 

Iată de ce mesajul primit din partea ascultătorului meu din România nu mă miră prea mult. Miră și provoacă un trist zâmbet emfaza discursurilor electorale ale unor concurenți deja bucureșteni ce își cerșesc în Basarabia biletul de intrare în Parlamentul de pe malul Dâmboviței.  

  

Recent politicianul moldovean Victor Stepaniuc, se întreba retoric pe un site de socializare: „Mai mulți candidați pentru Parlamentul României au făcut fără impedimente campanie electorala în Republica Moldova, pledând pentru unirea Republicii Moldova cu România. E logic să ne întrebam : De ce Procuratura, Ministerul De Externe, Parlamentul, Guvernul nostru nu au reacționat împotriva acestui comportament ilegal și anticonstituțional al unor cetățeni străini pe teritoriul Republicii Moldova? În care țară suverană se mai întâmpla asemenea campanii electorale? Cum va reacționa Guvernul și justiția României dacă candidații pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova ar face o campanie electorala pentru UNIREA MOLDOVEI ISTORICE de la Nistru la Carpați (în granițele de pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare) pe la Iași , Suceava , Vaslui, etc. ?”

Votul românilor din străinătate și  în special al celor din Republica Moldova a fost cel care în 2009 a decis soarta alegerilor prezidențiale din România.  Alegerea președintelui Traian Băsescu  a fost decisă de diaspora însă cei aflați în străinătate nu au suportat consecințele reformelor implementate de democrat liberalii români. Anul acesta, Crin Antonescu, în calitatea domniei sale de președinte interimar, afirma că statul român ar trebui să găsească forme prin care participarea emigrației românești la procesul electoral să fie condiționată de plata unei taxe. Pragmaticul spirit al liberalului român ar putea fi preluat și de către autoritățile moldave. Taxarea beneficilor politice electorale obținute de politicienii de la București pe teritoriul statului moldovean ar reduce la zero numărul lamentărilor de genul de mai sus.

Pe 9 decembrie cetățenii români cu domiciliul în Republica Moldova pot vota gratis la una din următoarele secții de vot.

1. Chişinău 1 – Secţia Consulară, str. Grigore Ureche nr. 2
2. Chişinău 2 – Secţia Consulară, str. Grigore Ureche nr. 2
3. Chişinău 3 – Liceul „Gheorghe Asachi”, str. Bucureşti 64 (Puşkin)
4. Chişinău 4 – Liceul „Gaudeamus”, str. Petru Zadnipru nr. 14/4, sectorul Ciocana
5. Ialoveni – Casa Raională de Cultură, str. Alexandru cel Bun nr. 89
6. Orhei – Şcoala de Muzică, str. Chişinăului nr. 9
7. Nisporeni – Şcoala Muzicală, str. Ion Vodă nr. 8
8. Căuşeni – Casa Limbii Române, str. Mihai Eminescu nr. 29
9. Hânceşti, Primăria Hânceşti, str. Mihalcea Hâncu nr. 132
10. Călăraşi, Primăria Călăraşi, str. Mihai Eminescu nr. 19
11. Bălţi – Consulatul General, str. Sf. Nicolae nr. 51
12. Ungheni – Biroul Consular Ungheni, str. Mihai Eminescu nr. 35
13. Soroca – Palatul Culturii, str. Independenţei nr. 74
14. Cahul – Consulatul General, str. B.P. Hasdeu nr. 11
15. Cimişlia – Casa de Cultură, str. Ion Popuşoi nr. 2
16. Cantemir, sediul Casei de Cultură, str. Ştefan Vodă nr.1
17. Teleneşti, sediul Consiliului Raional Telenesti, str. 31 August nr. 9
18. Drochia, sediul Consiliului Raional Drochia
19. Ştefan Vodă, sediul Liceului teoretic Ştevan Vodă, str. Libertăţii

Acte necesare pentru votul din 9 decembrie.

1. Cu paşaport românesc cu domiciliul în Republica Moldova;
2. Cu paşaport românesc cu domiciliul în România, însoţit de buletinul de identitate moldovenesc şi anexa care atestă domiciliul în R. Moldova.
3. Cu paşaportul românesc cu domiciliul în România, însoţit de permisul de şedere în Republica Moldova. 

Se votează pe două Buletine de vot:

- Buletinul de vot – “Circumscripţia electorală nr. 43, Colegiul nr. 1” – în care sunt înscrişi candidaţii pentru Senat şi buletinul de vot pentru Colegiul nr. 2 – în care sunt înscrişi candidaţii pentru Camera Deputaţilor.

Pentru orice alte neclarităţi telefonaţi la: 022.855.003 unde cetăţenii români pot afla informaţii privind alegerile. Programul de funcţionare al centrului de informații este între orele 08.30 – 16.00 în toate zilele lucrătoare. În ziua alegerilor, 09.12.2012, programul va fi prelungit pe toată durata procesului electoral.