Lupu păcălit de vulpe

Cunoașteți povestea. Aia cu peștele din car, cu frigul de la baltă și cu vulpea care l-a convins pe lup, urs sau alt animal sălbatic, că e un bun pescar. Nu o repet. Vin însă cu câteva linii de subiect care ar putea fi dezvoltate doar pentru a se vedea similitudinile folclorului popular cu cele ale folclorului politico urban moldovenesc.

Vizita premierului moldovean la Moscova, a provocat în presa moldavă o furtună greu de stăpânit. Mediile, au mursecat numele liderului liberal democrat în fel și chip, provocând angoasante umbre de gelozie pe luminoasa față a șefului Parlamentului de la Chișinău. 

Puțini știu că pentru a reveni în reflectoarele presei, liderul Parlamentului de la Chișinău și-a organizat o vizită de lucru la Budapesta, unde a avut întâlniri cu premierul ungar, Victor Orban, dar și cu președintele Adunării Naționale a Ungariei. Deși Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova, într-un exces de deschidere și transparență, a trimis din cinci în cinci minute comunicate de presă către instituțiile media, în care s-a expus pe larg rezultatele vizitei de două zile a lui Marian Lupu în Ungaria, publicul moldovean a rămas captivul informației al cărei erou principal era Vlad Filat.

Desigur “Marian Lupu a relevat caracterul strategic al relațiilor moldo-ungare, în context bilateral și pe dimensiunea europeană, a menționat necesitatea intensificării și diversificării relațiilor comercial-economice dintre țările noastre și a punctat necesitatea impulsionării activităţii Comisiei mixte moldo-maghiare pentru colaborare economică şi dezvoltare a comerţului şi organizarea unei prime şedinţe”. Dar ce folos? Mediile de informare au vorbit, vorba poveștii, tot despre Făt Frumos de sub stejar, despre cum peste mări și țări s-a întâlnit cu Împăratul Roșu, despre vinul alb ciocnit la ceas de taină și despre aurul albastru care are șanse să se mai ieftinească.

Linia directoare a basmului în care lupul (sau un alt personaj folcloric) este păcălit de vulpe, ne spune că aceasta, ar fi adus o mulțime de elogii înaltelor calități de pescar a lupului. Personajul folcloric a fost îndemnat să-și bage singur, coada în baltă, că ea ar fi având pește din plin, iar șanse de a-l prinde pe cel mare, există. Forța persuasiunii este cea care dă viață întregii povești!

Folclorul politic urban este purtătorul altor metafore, și ne spune că lupul, ar fi devenit negru de furie atunci când a aflat că vulpoiul va fi primit de Împăratul Roșu, ba mai mult, furia lui ar fi fost atât de mare încât ar fi plecat în pustele ungare pentru a-și plânge în fața Superiorilor Necunoscuți toată frustrarea. Povestitorii ambulanți, spun că anume la Buda veche, unde mâța streche, de la solii Împăratului Roșu, lupul cel înalt, ar fi primit certa promisiune că va deveni rege al Pădurii dintre cele două maluri, și că anume el, va fi primit cu prețuire și onoruri la Curtea celei de a treia Rome! Tot menestrelii spun că lupul ar fi fost de acord cu principiile de stăpânire ale noului regat, în care oastea cea roșie își va găsi adăpost pe vecie. 

Dincolo de frustrări și tehnologii de aducere a lui Marian Lupu în vizorul presei moldave, vizita la Budapesta poartă în ea o importantă încărcătură geopolitică. Vizita a avut loc la scurt timp după ce autoritățile de la Budapesta, au sprijinit acțiunile Consiliului Naţional Secuiesc, organizaţie politică din România care își dorește "autonomia ţinutului Secuiesc, după modelul catalan". Dacă la afirmațiile pozitive ale premierului maghiar Victor Orban la adresa Consiliului Național Secuiesc se adaugă declarațiile pozitive la adresa federalizării Republicii Moldova făcute de fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova Kálmán Mizsei, putem afirma că Marian Lupu ar sprijini ideile secesioniste maghiare și că pe agenda discuțiilor avute de șeful legislativului moldovean au putut exista și subiecte referitoare la un viitor model federal de reglementare al conflictului transnistrean. Reamintim că fostul oficial european, Kálmán Mizsei, a declarat că “Republicii Moldova nu trebuie să-i fie frică de crearea unui stat federal cu regiunea transnistreană”, de asemenea Mizsei susține că regiunea transnistreană ar trebui să aibă reprezentanți în Parlamentul de la Chișinău. 

Observăm că mișcările secesioniste secuiești ca și cele transnistrene își găsesc un suport ideologic de origine maghiară. Pentru ca tabloul să fie complet adăugăm că bașcanul de la Comrat, Mihail Formuzal, a anunțat că va vizita în luna octombrie, așa-numitul ținut secuiesc din România. Bașcanul se va întâlni cu primarul localității Târgul Secuiesc și cu președintele Consiliului Local.  Recent Formuzal a amenințat că deoarece autoritățile guvernamentale de la Chișinău ar susține tacit unirea cu România, regiunea Gagauz Yeri ar putea ieși din componența Republicii Moldova.

Vă aduceți aminte? Cu ocazia vizitei la Moscova a premierului Vlad Filat, unii comentatori politici ne asigurau că la Moscova se va produce trădarea intereselor naţionale ale ţării, că Moldova va fi federalizată și că guvernul îşi va schimba cursul proeuropean. Nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. În schimb prin rapida vizită efectuată la Budapesta, șeful legislativul de la Chișinău a căzut în capcana unor pași grăbiți sau a unei lipse de înțelegere a contextului politic care s-a efectuat într-un moment emoțional ridicat. Emoții care au dezvăluit un sprijin tacit scenariilor politice de tip secesionist. 

Miturile şi legendele urbane transpun în ele de cele mai multe ori temerile şi îngrijorările cetății, totul sub forma unor poveşti pe care oamenii le folosesc pentru a confirma sau nu corectitudinea imaginii lor despre lumea politică.  

Persuasiunea, fie ea și subtilă, dă viață poveștilor urbane. Lupul din basmul nostru a crezut că e un bun pescar și că ar putea, cu un ușor ajutor, prinde peștele cel mare.  Gestul său, venit din gelozie dar și din dorința de a se face util Împăratului Roșu, a făcut să își bage coada în apă și să acorde sprijin grăbit, unor păduri vecine. Morala e simplă – unii lucrează iar lupul se uită în oglindă. Mai are lupu coadă?