Mâine premierul Iurie Leancă, va
pleaca la București. Prim-ministrul moldovean se va întîlni cu omologul său
român, Victor Ponta. Presa scrie că discuțiile se vor axa pe proiectul
gazoductului Iaşi-Ungheni. Apoi, pentru prima dată în istoria relațiilor
româno-moldovene, cei doi prim miniștrii vor merge împreună la Bruxelles unde
vor avea o întrevedere comună cu președintele Comisiei Europene, Jose Manuel
Barroso. Acolo cei doi premieri vor vorbi despre acțiuni concrete, care vor
ajuta Republica Moldova în drumul ei european. Unicalul gest al celor doi prim
miniștri, va aduce resurse financiare
europene pentru reconstrucția a două poduri – unul la Ungheni iar altul la
Leova.
Desigur, vizita la București a
premierului Leancă va atinge și câteva puncte sensibile de pe agenda relațiilor
dintre cele două țări. Este cât se poate de firesc ca în discuțiile dintre
Leancă și Ponta, să fie evocată dorința părții moldovene ca tratatul privind
regimul de frontieră să fie ratificat cât mai grabnic. Această doleanță a fost făcut în fața președintelui român Traian Băsescu
și de către președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman. Atunci,
șeful statului român i-a tăiat-o scurt lui Corman, afirmând că “așteaptă
degeaba”.
La întoarcerea în Republica
Moldova, preşedintele Parlamentului moldovean, a declarat pentru postul de
televiziune Publika TV că, aşteaptă o deschidere mai mare din partea României,
în ceea ce priveşte ratificarea tratatului
de frontieră cu Moldova. Corman a spus presei
moldovenești că, Parlamentul de la Bucureşti
poate ratifica tratatul de frontieră doar după ce acesta îi va fi
transmis de către şeful statului român. Potrivit lui Corman, acest lucru
Băsescu nu îl va face. Igor Corman
a recunoscut că, pe acest subiect, a simţit o reticenţă din partea lui Traian Băsescu.
Notam în vara acestui an că, în
competiția politică dintre Palatul Victoria și Palatul Cotroceni ( în care se
află, guvernul și respectiv, președinția statului român), subiectele care țin
de Republica Moldova se află deasupra aceastei concurențe. La cîteva luni
distanță, modul lent în care se desfășoară lucrările de construcție ale
gazoductului Iași – Ungheni, modalitatea ineptă de rezolvare a diferendului TVR
în Republica Moldova și lipsa de deschidere pentru ratificarea tratatului de
frontieră moldo-român, mă face să cred că, Republica Moldova a devenit unul
dintre subiectele rivalității Ponta – Băsescu.
Rivalitatea dintre cele două
palate, antrenează în ea echipe întregi de partide, politicieni, sociologi,
comentatori politici și jurnaliști atingând cote maxime. În urma acestei
competiții, la București au apărut partide care au făcut din unirea Republicii
Moldova cu România, un obiectiv strategic. Și evident au apărut instituții non
guvernamentale, centre universitare sau de cercetare care promovează discursuri
uniriste care, la Chișinău, trezesc tot felul de reacții.
Comentând marea adunare
pro-europeană de la Chișinău, din 3 noiembrie, sociologul român Dan Dungaciu,
nota cu insatisfacție că, în acea zi, din discursurile din PMAN au lipsit mesajele
pro-românești.
Replica i-a fost dată de către
politologul român, Octavian Milewski, care
punctat corect că, la București se acceptă mai greu faptul că oficialii
de la Chișinău își doresc un dialog strâns și direct cu Bruxellesul, nu cu
bucureștiul. Milewski a intuit corect că “acesta este vectorul principal și strategic pe care Chișinăul își
construiește așteptările și își proiectează acțiunile.”
Competiția dintre Palatul
Cotroceni și Palatul Victoria a făcut ca la București, problematica legată de Republica
Moldova să se transforme într-un instrument electoral și populist, care are
drept scop alimentarea unei anumite clientele electorale. Îndărătnicia cu care
Traian Băsescu refuză ratificarea tratatului de frontieră moldo-român poate
duce la întârzierea interconectării energetice dintre cele două țări.
Reamintesc că acest gazoduct ar fi trebuit pus în exploatare până la sfârșitul
anului curent.
Pragmatismul de care dă dovadă
premierul Iurie leancă și omologul său Victor Ponta, este unul benefic. Cei doi
premieri încearcă acum să ocolească cerbicia băsesciană pentru a profita din
plin de fereastra de oportunitate pe care Uniunea Europeană o are față de
Republica Moldova. Ia cei doi au ales să nu rateze momentul.
Nu este vorba de cerbicia lui Basescu, ci de o linie directoare a tuturor administratiilor romanesti, dincolo de interesele partinice. Si aceasta linie este nesemnarea vreunui acord privind regimul unor frontiere intre Romania si provincial sa istorica Basarabia.
ReplyDeleteUn astfel de tratat ar recunoaste pe vecie starea actuala de secesiune.
Asta doriti, domnule Nichitus?
Mircea Popescu
Domnule Mircea Popescu, înțeleg punctul dumneavoastră de vedere. Sunt ferm convins că odată ce pașii Republicii Moldova se vor apropia și mai mult de UE, oficialii de pe malul Dâmboviței vor fi somați de Bruxelles să semneze acest act. Da, un tratat referitor la regimul de frontieră dintre Romania si Republica Moldova ar recunoaste actuala stare de fapt dintre statul roman si fosta sa provincie istorica. Trebuie insa sa fim sinceri pana la capat si sa specificam ca Bucurestiul a fost cel care primul a recunoscut independenta Republicii Moldova.
DeleteSigur ca a recunoscut independenta Republicii Moldova fata de URSS, dar nu independenta Basarabiei fata de Romania. Alternativa ar fi fost nerecunoasterea desprinderii din imperiul sovietic, deci acceptarea starii de colonie sovietica. Cu alte cuvinte, Bucurestiul si-a manifestat satisfactia destramarii colosului de la Rasarit si crearea unei oportunitati nesperate pentru reintregire.
DeleteCa asta nu s-a facut desi au existat toate premizele necesare, asta-i alta poveste.
In fond stim cu totii ca s-au facut greseli enorme. Principalul este sa se invete din greseli si sa se mearga inainte pe drumul reunificarii, nu al mentinerii separatismului.
Bruxelles-ul nu are instrumentele pentru a impune Bucurestiului sa semneze tratatul de frontiera.