FURTUNA POLITICĂ DE LA BUCUREȘTI LECȚIE GRATIS PENTRU CHIȘINĂU

Chișinăul e departe de furtuna politică care are loc la București. Privitori ca la spectacolul din agora lui Iocan, basarabenii încearcă să înțeleagă dacă Uniunea Social Liberală aflată la guvernare peste Prut se va destrăma. De fapt despre ce e vorba?

Curtea Constituțională a României a respins săptămâna trecută, proiectul Uniunii Social Liberale de revizuire a Constituției. Înalții judecători au declarat ca fiind neconstituționale 25 de articole și alineate. Revizuirea Constituției statului român a fost unul dintre marile obiective ale guvernarii social liberale. Atunci când a transmis public faptul că revizuirea Constituției României este atributul liderului Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, premierul Victor Ponta s-a delimitat de acest eșec și a avut motivul necesar pentru a își pune nițel la respect colegii de coaliție. 

Criza din sînul coaliției de guvernare de la București nu este de azi ori de ieri. Contractul politic încheiat de cele două formațiuni politice a fost semnat în februarie 2011. În cei trei ani de coabitare politică au existat destule momente în care s-au făcut auzite reproșuri : PNL-ul s-a plâns că ministerele care i-au fost alocate au fost lipsite de resurse financiare auxiliare, PSD-ul a făcut publice temerile unui pact secret al liberalilor cu președintele Băsescu. Pentru prima oară însă auzim voci care pun problema ruperii acestei căsătorii politice.

Neînțelegerile coaliției de guvernare de la București au început săptămâna trecută, după eșecul revizuirii Constituției.  PSD-ul a pus problema schimbării structurii de guvern și introducerii a patru posturi de vicepremier, PNL-ul a dorit să-l numească pe domnul Klaus Iohanis în funcția de ministru de interne, negocierile dintre cele două partide au eșuat iar în presa de la București au apărut replici fierbinți. Colac peste pupăză, la 10 februarie, social democrații români, împreună cu Uniunea Națională pentru Progresul României și Partidul Conservator au găsit de cuviință să formeze Uniunea Social Democrată - gestul a fost interpretat de liberalii români ca fiind o pregătire de separare politică. Ideologii social democrați au susținut însă că, noua alianță a fost creată în scopul participării  coaliției social democrate la alegerile europarlamentare din 25 mai.

Furtunile din politica dâmbovițeană sunt în strânsă legătură cu procesele electorale din acest an, europarlamentarele dar și alegerile prezidențiale. Majoritatea observatorilor vieții politice românești au căzut de comun acord cu postulatul care afirmă că nici o formațiune politică nu are un candidat important pentru prezidențialele din toamna acestui an. După retragerea suportului politic acordat de către președintele Băsescu, dreapta românească este profund fărămițată și incapabilă să își găsească un candidat pentru Cotroceni. Stânga social democrată e forțată prin Protocolul USL, să cedeze acest fotoliu către liderul liberal, Crin Antonescu. Pozițiile domnului  Antonescu sunt însă șifonate destul de rău. 

Pe malul Dâmboviței, ca pretutindeni, pregătirile partizane pentru alegerile de orice fel, fie ele europarlamentare ori prezidențiale, nu au nimic în comun cu valorile, morala ori principiile democrației – percepută ca un joc cu și pentru putere, politica  devine egoistă. De aici și apriția tentațiilor de divorț politic.

Într-o excelentă notă de blog semnată de domnul profesor Horia Pană, Prin cenusa politicii-4-amoralpolitik sunt scoase în evidență fluctuațiile moralei politice de pe malul Dâmboviței. Domnia sa dă exemplul noului partid creat de domnul Băsescu, Mișcarea Populară , care „după ce şi-a trâmbiţat pe toate uliţele moralitatea ca „politică altfel”, se clădeşte cu căzăturile din alte partid”, scrie fostul profesor al SNSPA.

Evoluția partidului condus de domnul Eugen Tomac ( Partidul Mișcarea Populară) este în strânsă legătură cu procesele electorale care vor avea loc în România. Retragerea vicepreședintelui acestei formațiuni politice , Adrian Papahagi din viața politică după ce conducerea formațiunii din care face parte a decis că deputatul Marin Anton, proaspăt plecat din PNL poate fie acceptat în PMP ține de principii și valori. Conducerea PMP a decis că resursele financiare ale domnului Marin Anton sunt mai importante decât capacitățile intelectuale ale domnului Papahagi. Dar e posibil să fie vorba și de relațiile apropiate pe care fostul administrator al RAFO Onești, care are o avere de zece milioane de euro, le are cu doamna Elena Udrea, recent demisionată din PDL și noua membră a Partidului Mișcarea Populară.

Observatorii politici de pe blogosfera românească afirmă că limita dintre compromis si ticalosia grosiera este foarte subțire. Desigur „politica nu ar exista fără compromis. E nevoie de negocieri, de pași înapoi, eventual, într-un joc pe termen lung și cu mize mari. Dar și compromisurile au limite după care totul  este oportunism grețos, este tradare, este ticăloșie grosieră”. 

Miza compromisurilor și cedărilor politice pe care le fac acum liberalii domnului Antonescu e importantă – păstrarea candidaturii domnului Antonescu pentru prezidențialele din toamnă. Domnia sa este până în prezent aproape singura candidatură viabilă pe care o au formațiunile politice ale dreptei românești. La sfârșitul lunii martie, formațiunile politice din Republica Moldova vor vedea mai clar cu cine ar trebui să facă echipă pentru europarlamentare. Până atunci observatorii politici din România vor ști dacă echipa condusă de domnul Vasile Blaga a supraviețuit ori nu plecării domnului Boc spre merele arătate de domnul Băsescu și domnul Tomac.  La congresul din 22 martie,  atunci când Partidul Mișcarea Populară își va alege conducerea și va vota lista candidaților la europarlamentare vom vedea care e miza președintelui Băsescu pentru prezidențiale. 

Până la europarlamentare furtunile din politica de pe malul Dâmboviței sunt simple repetiții - USL-ul nu se va rupe. Nimeni nu are nevoie de asta, nici măcar domnul Băsescu.