Presa din Republica Moldova a semnalat că în
dimineața zilei de 20 februarie a avut loc Adunarea Generală a Coaliției
Pro-Europene. La sfârșitul întâlnirii, liderii coaliției au declarat că principalul
obiectiv al întrevederii a fost axat pe subiectul integrării Republicii Moldova
în Uniunea Europeană. Ei au anunțat că în scurt timp partidele din coaliția de
guvernare vor lansa o campanie de informare comună privind integrarea europeană.
Bineînțeles că s-a discutat și despre
integrarea europeană a statului moldovean. Dar gradul ridicat de importanță pe
care îl deține Adunarea Generală îmi sugerează că la întrunire s-au mai
discutat și alte teme. Acordul politic al coaliției de guvernare spune că Adunarea
Generală a Coaliţiei este forul care întruneşte toţi deputaţii şi miniştrii
Coaliţiei și conducerea partidelor-membre. Așadar Adunarea Generală a Coaliției
este organul deliberativ de conducere care se convoacă în caz de nevoie dar în
mod obligatoriu o dată în semenstru. Întrevederea din 20 februarie, prima din
acest an, a fost una necesară și importantă.
Repet, dincolo de lansarea campaniei de informare
pro-europeană, în cadrul ședinței au fost prezente și teme care nu au fost
făcute publice. Prezența întreg cabinetului de miniștri la această adunare
vorbește de la sine. De ce liderii coaliției de guvernare nu au făcut cunoscut
publicului și celelalte subiecte discutate? Probabil s-a vorbit despre tentativa
de constituire a unei noi fracţiuni parlamentare, despre situația din
Ucraina și despre întreruperea negocierilor cu FMI. Cu siguranță numele celui
care a avut ideea licitării deputaților este cunoscut, la fel cum este cunoscut
faptul că dezvoltarea situației de conflict din Ucraina este importantă pentru Republica
Moldova. Factorilor decidenți de la Chișinău le sunt cunoscute și consecințele care decurg din plecarea misiunii FMI din Moldova fără a ajunge la o înțelegere cu
autoritățile pentru o nouă tranșă de finanțare. Subiectele conțin un grad înalt
de potențial de amenințare la adresa securității statului moldovean, netratate corect
ele ar îngrijora și isteriza societatea.
Despre gravitatea situației în care se află
Republica Moldova a vorbit recent și președintele statului român Traian
Băsescu. Reluând subiectul basarabean, Băsescu a precizat că îl îngrijorează evoluția
evenimentelor recente. "Nu pot să nu observ evoluțiile din R. Moldova ..
Realitatea e că Transnistria e un focar de provocări, votul dat în 2 februarie
în Găgăuzia fixează opțiunea euroasiatică pentru această autonomie - aceste
elemente ne fac să privim cu îngrijorare la stabilitatea Republicii Moldova,
iar vecinătatea cu o Ucraină instabilă devine un risc major și pentru cei de la
Chișinău", a adăugat Basescu.
Așadar sunt suficiente motive pentru care
liderii coaliției pro-europene de la Chișinău evită să ne spună că trăim
timpuri delicate și că de ajutor, Moldova are o permanentă nevoie. Un proverb
românesc spune că prietenul, la nevoie se cunoaște. Declarațiile premierul român,
Victor Ponta făcute vin să
confirme această spusă. Ponta a declarat că pe data de 21 februarie va veni la
Chișinău cu 90 de milioane de euro. „Mergem la Chişinău şi nu mergem cu mâna
goală, mergem cu cei 90 de milioane pe care i-am alocat încă de anul trecut, cu
toate programele pe care le-am desfăşurat, fie că e vorba de SMURD, de
educaţie, de toate celelalte lucruri pe care le avem, în aşa fel încât să dovedim
că România poate să ajute cu adevărat ca Moldova să-şi continue drumul
european, cu atât mai mult cu cât la graniţa noastră de nord este o situaţie
politică şi socială extrem de gravă”, a spus Ponta, la începutul şedinţei de
guvernului de la București.
Aflată la periferia unui epicentru important de
confruntare geopolitică, Republica Moldova devine acum factorul coagulant al
politicilor externe emante de Cotroceni și Palatul Victoria. Cei doi decidenți au
înțeles că reușita proiectului românesc dedicat Republicii Moldova se află în
afara competiției politice de pe malul Dâmboviței. Lucru care în sfârșit,
bucură!
La fel de mult bucură faptul că viitoarea
campanie de informare pro-europeană va fi un efort comun al partidelor din
coaliție. Dar despre asta cu altă ocazie.
Numeroasele exemple în care politicianismul electoralist şi-a îmbrăcat uniforma de gală a politicii mari mă determină, ca în altă zicere românească, să suflu şi-n iaurt.
ReplyDeleteDeci, nu ştiu cum se face, dar de fiecare dată, în ajun de alegeri în România, cineva se întrece cu altcineva să câştige simpatia moldovenilor cu dublă cetăţenie, prin tot felul de ofrande. Ţin minte că în 2010 se promisese Republicii Moldova un îmrpumut nerambursabil de 100 mil. euro.
În decembrie 2011, Mihai Ghimpu anunţă că fonsurile promis de România sunt mai mici decât alocă Moscova presei de limbă rusă de la Chişinău.
În 2012 însă, an electoral, parlamentare şi referendum, se alocă 13, 8 mil. euro.
Acum, în 2014, an dublu electoral, europarlamentare şi prezidenţiale, se promit 90 mil. euro. Aproximativ diferenţa pentru ce s-a convenit în 2010.
Departe de mine de a fi cârcotaş, ori de a pune în discuţie raporturile bunelor intenţii dintre România şi Republica Moldova. Doar constat unele similitudini ale priorităţilor oportuniste faţă de angajamentele declarate.
Acesti 90 sunt ramasi din cei 100
DeleteCe constat eu domnule Horia Pana e ca avem prea multi ani electorali :)
Delete