SABIA DIN MÂNA LUI MARIAN LUPU

Înalții judecători ai Curții Constituționale, au decis că eliberările făcute de către premierul interimar Iurie Leancă sunt nelegitime. Ba mai mult, domniile lor au hotărât că procurorul general, Corneliu Gurin, nu a fost demis de către parlamentari într-un mod constituțional. 

Liberal-democrații sau autosesizat și au declarat că decizia Curţii Constituţionale se înscrie într-un şir de acţiuni partizane și are drept scop menţinerea controlului unui partid asupra unor instituţii ale statului. „Curtea a demonstrat încă o dată că interesele politice înguste pot fi puse mai presus decât votul popular. Prin şirul deciziilor luate, Curtea Constituțională plasează instituţiile statului în captivitate şi încearcă să substituie atribuţiile constituţionale ale Parlamentului, lucru inadmisibil într-un stat de drept”, se precizează într-o declarație a PLDM.

La rândul lor și deputații comuniștilor moldoveni și-au făcut publică nemulțumirea. Într-o apariție publică, deputatul comunist Iurie Muntean a susținut că judecătorii Înaltei Curți s-au transformat într-o filială a Partidului Democrat. „Este o decizie previzibilă. Curtea Constituțională și-a pierdut definitiv statutul de cea mai de încredere instanță din țară și s-a transformat într-o filială a Partidului Democrat care acționează la comanda politică a lui Vlad Plahotniuc. Acești judecători ar trebuie lipsiți de imunitate și trași la răspundere penală. Magistrații Curții se joacă cu focul și trebuie să-și asume și consecințele”, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL, deputatul PCRM Iurie Muntean.

Pe de altă parte, democratul Adrian Candu susține că decizia magistraților a fost una firească și așteptată. „Am adus în Parlament argumentele juridice care atestau faptul că această decizie a fost una din start ilegală și că tot ceea ce se face duce la încălcarea Constituției. Chiar dacă cineva dorea cu tot dinadinsul ca Corneliu Gurin să nu fie procuror general, trebuia s-o facă în mod legal, dar nu prin tot felul de invenții. Fără îndoială, este o decizie tehnică care a pus lucrurile la punct”,  a menționat Adrian Candu.

Greu de spus unde se află adevărul. La prima vedere, hotărârea Înalților Judecători pare a spune că 49 de voturi sunt egale cu 51. Însă Curtea a reţinut faptul că, Hotărârea privind numirea în funcţie a Procurorului General se adoptă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Potrivit stenogramei Parlamentului Republicii Moldova, la şedinţa legislativului s-a înregistrat prezenţa a 95 deputaţi. În acest context, majoritatea deputaţilor prezenţi a constituit 48 de deputaţi. Astfel, chiar şi în eventualitatea anulării a două voturi din cele 51, ar rezulta 49 de voturi pro, ceea ce reprezintă mai mult decât majoritatea deputaţilor prezenţi, necesară pentru adoptarea hotărârii… Dacă decizia din 20 mai a Înalților magistrați este una veridică, are ea și efect retroactiv? 

Pe politicieni îi deranjează însă graba dovedită de membrii Curții Constituționale în a dezbate sesizările care au parvenit la curte. Înalții magistrați dau dovadă de pripeală și astăzi. Domniile lor vor examina sesizarea unui grup de deputați liberali referitor la constituționalitatea deciziei de instituire a interimatului funcţiei de preşedinte al Parlamentului. Vicespeakerul Liliana Palihovici, care exercită atribuțiile de speaker, a declarat deja că nu va fi surprinsă dacă Înalta Curte va declara că și această decizie a Parlamentului ar fi una ilegală. „Nici nu mă aștept la altă decizie din partea Curții Constituționale și nu mă va surprinde. Analizând modul în care au fost dezbătute subiectele precedente, în celelalte ședințe ale Curții, eu am înțeles că niciun fel de argument adus legal de către Parlament, Guvern sau Președinție nu ține. Am senzația că decizia este deja pregătită pentru a fi prezentată”, a subliniat Palihovici în cadrul emisiunii „ÎnProfunzime” de la ProTV Chișinău..

 Potrivit experților constituționaliști, hotărârile Curții Constituționale nu au putere retroactivă. Ceea ce înseamnă că deciziile și legile adoptate de către Parlament ar putea să rămână în vigoare. Liliana Palihovici a spus că „efectele hotărârilor Curții Constituționale apar din momentul pronunțării deciziei și sunt valabile pentru viitor”

.

Decizia pe care o vor lua astăzi magistrații Curții Constituționale este una de maximă importanță.  Dacă atribuțiile oferite Lilianei Palihovici prin votul a 75 de deputați din Parlament vor fi declarate neconstituționale de către magistrați, atunci, există toate șansele pentru a califica această decizi a Curții drept un atac asupra autonomiei parlamentare. 

Putem oare să presupunem că pârghiile politice folosite de către Partidul Democrat pentru influențarea unor decizii ale Curții Constituționale vin să pună tensiune în anunțatul proces de negocieri dintre PLDM, PDM și deputații reformatori liberali? Prezent în cadrul aceleiași emisiuni, deputatul Partidului Democrat, Igor Corman, a afirmat că partidul din care face parte şi-a dat acceptul de a participa la negocieri. "Vrem să obţinem o majoritate parlamentară clară şi un Guvern funcţional. Nu cred că noi purcedem la aceste negocieri pornind de la  punctul zero", a specificat Corman.

Astăzi la orele 11.00 grupul de negociatori ai PLDM se vor întâlni cu cei ai Partidului Democrat. Să înțelegem oare că Partidul Democrat participă la negocieri având în mână sabia lui Alexandru Tănase?

CÂT VA ȚINE PACEA CELOR DOI VLAZI ?

Securea războiului politic a fost îngropată. Votul comun pentru alegerea procurorului general, vine să confirme faptul că neînțelegerile dintre liberal-democrați și democrații moldoveni, au fost depășite. După demiterea lui Zubco, disensiunile politice dintre cele două formațiuni politice se axau în mod special pe controlul politic al Procuraturii Generale. Punctul a fost pus odată cu numirea noului procuror general, expertul în drept constituțional, Corneliu Gurin. Candidatura lui a fost propusă de Marian Lupu și fost votată fără probleme de către legislativ.  Pentru numirea lui în funcție au fost de acord să voteze fracțiunile Partidului Democrat (15 deputați) și Partidul Liberal Democrat din Moldova (31 deputați), dar și neafiliații Sergiu Sîrbu, Mihai Godea și grupul condus de Vadim Mișin(3 deputați), în total 51 deputați.

Dincolo de neînțelegerile referitoare la șefia Procuraturii Generale, liberal democrații și democrații moldoveni au găsit un numitor comun și asupra altor disensiuni politice. Cu votul deputaților neafiliați, s-a reușit să se numească un vice director la Centrul Național Anticorupție dar și să aprobe în prima lectură proiectul de lege ce prevede reformarea sistemului electoral prin introducerea sistemului mixt de alegere a deputaţilor în Parlament.

Liderul fracțiunii liberal democrate din Parlament, Valeriu Streleț, a spus că există toate șansele ca în viitorul apropiat să fie votat și viitorul cabinet de miniștri. „Faptul că s-au deblocat niște situații, cu procurorul general, cu vice directorul CNA, s-au pus bazele unor modificări importante care vizează ciclul electoral - sunt semne că efortul nostru, nu a fost unul zadarnic. Republica Moldova are toate șansele ca în viitorul apropiat să aibă o guvernare funcțională, un Guvern cu viziune clară pro-europeană, cu un program clar de activitate și cu șanse reale de a atinge obiectivele care au fost propuse pentru toamna acestui an și pentru anii următori”, a precizat Streleț.

Schimbarea sistemului electoral existent, a fost numitorul comun găsit de către cele două formațiuni politice. Ideea inițială a democraților, a fost de introducere a sistemului uninominal de vot. Extremul revenirii la circumscripțiile uninominale era unul periculos, căci rolul partidului ar fi fost diminuat, accentele deplasându-se prea mult către liderul local. Alegerile pentru Adunarea Populară a Gagauz Eri au fost un exemplu edificator care au convins liderii democrați de nefireasca situație.

Menținerea importanței partidului politic și împărțirea responsabilităților cu liderii locali, este dată de soluția în care, 51 de deputaţi din cei 101 vor fi aleşi în baza listelor de partid, iar alţi 50 de parlamentari - în baza circumscripţiilor nominale. Conștientizarea acestui numitor comun a făcut posibilă și găsirea unor tangențe pentru votarea candidaturi lui Gurin în funcția de procuror general.  

Remarcăm faptul că deputații liberali rămași fideli lui Mihai Ghimpu, nu au votat pentru noul procuror general. Au motivat această decizie politică prin faptul că liderul democraților moldoveni, Marian Lupu, nu a găsit de cuviință să  abordeze și cu ei acest subiect. Gestul de nesolicitare a suportului politic necesar numirii lui Gurin în fruntea procuraturii, ne vorbește despre faptul că grupul liberal Ghimpu, este scos din viitoarele ecuații politice. Accentul pentru susținerea cabinetului de miniștrii va fi pus pe grupul reformatorilor liberali care s-au întâlnit deja cu Vlad Filat și care au subliniat că prezența lor în actul guvernării viitoare este garantul votului lor pentru noul guvern. 

Votul liberal democraților pentru plasarea lui Gurin în fruntea Procuraturii Generale dar și pentru schimbarea sistemului electoral existent în Republica Moldova, reprezintă prețul pe care aceștia îl plătesc pentru votul de încredere în noul cabinet de miniștrii. Gestul lor politic, este unul calculat și nu a trecut de limita așteptărilor politice și bunăvoința simpatizanților. Măsura îngăduinței politice a liberal democraților s-ar putea rupe dacă  în urma creării unei noi majorități parlamentare, deputații Partidului Democrat l-ar delega ca vicepreședinte al legislativului moldav pe Vlad Plahotniuc.