ÎN MOLDOVA VIN AMERICANII!

Zilele trecute, europarlamentarul român Adrian Severin nota că analiza realității geopolitice a condus Germania la revizuirea opțiunii sale referitoare la arhitectura de securitate europeană. Domnul Severin, sintetiza noul proiect german prin formula „Germany up! Russia in! America out!” Pe timpuri, Adrian Severin obișnuia să fie ministrul de externe al României. 

Oficialii de la Bruxelles au anunțat că statele Uniunii Europene nu vor da curs celei de a treia etape de sancțiuni pentru Rusia, ci vor lărgi pe cea de-a doua etapă, care vizează interdicția pe teroritiul UE pentru oficialii implicați în conflictul din Ucraina și blocarea conturilor acestora din străinătate. 

Presa de la București afirmă că anume vocea Germaniei a fost cea care s-a împotrivit inițiativei de introducere a celei de a treia etape de sancțiuni împotriva Moscovei. Ziariștii români consideră că prin atitudinea avută Berlinul transmite semnalul politic că nu doreşte să dea o replică serioasă agresiunii Rusiei în Estul Europei. “Serghei Lavrov, a fost cel care le-a reamintit în mod public oficialilor germani că în anul 1990, în ciuda împotivirilor britanice și franceze, Kremlinul a fost de acord cu unificarea germană din 1990. Un nedelicat mod de a spune - nu uitaţi că ne datoraţi ceva”, subliniau ei.

Profesorul universitar Valentin Naumescu s-a întrebat, firesc, de ce americanii simt nevoia de a-i spiona pe nemți? Potrivit domniei sale răspunsul ar fi simplu: „pentru că nu mai are încredere în Germania. Dar ce anume menţine neîncrederea politică dintre Statele Unite și Germania la un nivel atât de ridicat încât americani să își dorească a ști în detaliu acţiunile necomunicate public de administraţia germană? Cele două state nu mai au încredere politică reciprocă și au început să aibă abordări diferite în chestiuni esenţiale de politică internaţională”, notează domnul Naumescu. 

Adrian Severin are dreptate – Germania, ca întotdeauna, se vrea deasupra tuturor. De asta, mișcările nemților în spațiul estic au început mai demult. Și evident că s-au aplecat asupra unei povești de succes care poartă numele de Moldova! O mulțime de experți berlinezi au participat la summit-ul Uniunea Europeană – Republica Moldova organizat la Bălți. Apoi Bundestagul german a adoptat o rezoluţie prin care confirmă faptul că Republica Moldova are perspectivă europeană. Iar mai târziu, după ce premierul Leancă a fost primit la Cancelaria Federală a Germaniei, doamna Merkel a spus că este impresionată de lucrurile bune pe care le face Chișinăul și a confirmat că Germania va sprijini Moldova în procesul de integrare europeană. Toate astea, sună bine – Germania rămâne a fi liderul de necontestat al Europei iar Noua Ordine Europeană va fi decisă de la Berlin. Ar putea să-i afecteze cu ceva pe moldoveni răceala survenită în relația germano-americană?

La prima vedere cu nimic. O vorbă din bătrâni spune doar că, un cui, pe cui se scoate. De asta se impune o creştere a prezenţei Statelor Unite la Chișinău. Acest lucru a fost confirmat la sfîrșitul lunii martie de doamna Victoria Nuland care le-a spus oficialilor de la Chișinău că, "relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite nu au mai fost vreodată atât de intense". Atunci doamna Nuland  a subliniat că America oferă un sprijin major Moldovei în procesul de integrare europeana: "Vizita mea în Moldova nu este întâmplătoare. Am venit pentru a manifesta suportul Americii asupra suveranității și integrității Republicii Moldova. Noi vedem viitorul Moldovei alături de Uniunea Europeana. Noi dorim să vedem o Moldovă prosperă, independentă și europeană". Scurt, clar și cuprinzător!

Doamna Victoria Nuland a fost însoțită în Moldova de adjunctul asistentului secretarului Apărarii, Evelyn Farkas și de directorul pentru politici, planificare și parteneriat în cadrul Comandamentului Forțelor SUA din Europa, generalul-maior Randy Kee. Oameni care ocupă importante funcții. Semn că interesul american are în Moldova mai multe domenii: politic, militar, strategic şi de informaţii și evident  economic. Exact despre aceste tematici a vorbit ieri în Senatul american James D. Pettit , diplomat nominalizat de președintele Barack Obama să devină ambasador al Statelor Unite la Chișinău! Domnia sa a spus că o implicare mai puternică a Statelor Unite în Moldova este esențială „pentru promovarea securității nu numai în Moldova, ci și în Ucraina vecină și regiune”.

Așa că, în fața coloratelor mărgele nemțești, Chișinăul ar trebui să fie reținut - nici de fericire să dea ochii peste cap, dar nici să refuze oferta. Venirea americanilor spune că încrederea lor în vechea Europă a scăzut și că a venit timpul Noii Europe! Adică ce-i al Moldovei e pus deoparte!

PATIMILE DUPĂ PUTIN

În Săptămâna Patimilor, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a spus că cetățenii ruși din regiunea transnistreană trebuie să-și decidă singuri soarta. „Conflictul transnistrean este una dintre problemele mari rămase după destrămarea Uniunii Sovietice. În această regiune o mare parte din populație este prorusă. Trebuie să fim democratici și să permitem acestor oameni să-și aleagă singuri soarta”, a declarat Putin.

Domnul Putin a făcut această afirmație pe 17 aprilie, ziua în care Parlamentul European a recunoscut dreptul Republicii Moldova de a solicita calitatea de membru al Uniunii Europene.

În aceași zi, aflat la Chișinău, senatorul american John McCain, a declarat în cadrul unui briefing că, după aceste declarații ale președintelui rus, Washingtonul este îngrijorat pentru integritatea Republicii Moldova. „Avem temeri cu privire la cele menționate de Putin astăzi, cu referire la integritatea țărilor din regiune. Dorim ca cetățenii Republicii Moldova să-și poată determina propriul viitor, fără ingerința altor părți externe”, a declarat John McCain. 

Declarația domnului Putin aruncă în aer procesul de negociere în formatul 5 plus 2, dar și declarațiile făcute de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov despre reglementarea conflictului de pe Nistru în cadrul integrității teritoriale a Republicii Moldova. 

Cuvintele șefului de la Kremlin par a bate în cuie soarta statului moldovean. După aceste cuvinte, riscul de desprindere a regiunii transnistrene de Republica Moldova crește în mod considerabil, căci adresarea Sovietului Suprem de la Tiraspol, prin care se cere alipirea regiunii transnistrene la Federația Rusă ar putea fi pusă în aplicare.

Într-o excelentă analiză de pe Context Politic sociologul român Mihnea Dumitru afirma că, „deja se poate vorbi despre o amenințare directă la adresa Moldovei” și că pentru Chișinău, viitorul este “sumbru”. „Constituția Republicii Moldova consfințește neutralitatea  “permanentă”. Orice mișcare serioasă de înlăturare a acestui articol ar aduce “trupe de eliberare” la Nistru instant”, sublinia sociologul român. 

Cu riscuri la integritatea statului moldovean, noul context geopolitic este favorabil Republicii Moldova. Conflictul ucrainean și sprijinul PPE au făcut posibilă recenta rezoluție a Parlamentului European prin care este susținută perspectiva europeană pentru Republica Moldova. O decizie despre care și cei mai optimiști comentatori politici afirmau, în urmă cu câteva luni,  că este una imposibil de obținut pentru Republica Moldova. Motivul ? Existența conflictului transnistrean.

Certa perspectivă europeană a Republicii Moldova deschide mai multe oportunități. Clasa politică de la Chișinău are în acest moment un road map bine marcat. Dincolo de a se grăbi și a înainta cererea de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, politicienii moldoveni ar trebui să găsească o nouă concepție de reglementare a conflictului transnistrean. În condițiile în care perspectivele actualului proces de negocieri sunt din ce în ce mai sumbre, iar prin afirmația domnului Putin, concepția de negocieri a fost dinamitată, Chișinăul poate insista pe schimbarea formatului de negocieri și oferirea Statelor Unite ale Americii statut de membru permanent în negocieri.

În acest caz noul Dialog Strategic moldo-american vine să acopere și latura politicilor de securitate și vine în întâmpinarea preocupărilor de securitate exprimate la Chișinău de senatorul McCain care a pledat pentru intensificarea cooperării militare dintre Statele Unite, Moldova și țările baltice.  

Schimbarea formatului de negocieri se înscrie perfect în contextul politic dat de încheierea acordului de la Geneva referitor la detensionarea situației din Ucraina dar și a ultimelor asigurări date de președintele Dumei de Stat, Serghei Narâșkin care, în cadrul întrevederii cu preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Corman, a reconfirmat poziția Moscovei privind soluționarea conflictului transnistrean în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei. 

Cu road map-ul oferit de Parlamentul European în mână, politicienii moldoveni trebuie să dea dovadă de istețime. Speranțele pe care le oferă domnul Putin locuitorilor din regiunea transnistreană vor continua, va continua și suportul economic pe care oficialitățile ruse îl vor acorda regiunii separatiste. Atragerea oficialităților americane în procesul de negocieri este singura garanție a Chișinăului că, trupele ruse staționate la Tiraspol nu vor fi suplimentate iar Basarabia nu va fi încă odată răstignită.