BORȘUL UCRAINEAN, IAURTUL MOLDOVENESC ȘI VIROZA SEPARATIST TRANSMISIBILĂ

În jurul Chișinăului furtunile politice se întețesc. 

La București neînțelegerile din coaliția de guvernare au dus la distrugerea de facto a USL-ului. PNL care împreună cu PSD formau Uniunea Social Liberală a decis, prin vot, marți, 25 februarie, să iasă de la guvernare, acuzându-l pe premierul român Victor Ponta că a refuzat să îl numească pe Klaus Iohannis în funcția de vicepremier. Miniștrii liberali și-au depus deja demisiile.  În acest moment mai bine de jumătate din membrii Cabinetului de Miniștrii ai statului român, nouă din 17 sunt interimari. Destrămarea USL a trimis România în instabilitate politică. Pentru a evita demisia guvernului pe care îl conduce, Victor Ponta a început negocierile cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). UDMR este formațiunea politică română care a participat atât la guvernările de stânga cât și la cele de dreapta. Mai pragmatici dintre toți cei care au fost la guvernare în România, UDMR-ul este balamaua de care se ține orice guvernare cât de cât stabilă. 

La Kiev, vărsările de sânge i-au făcut pe analiștii politici ai publicației  Global Post să aibă temeri cu privire la izbucnirea unui război civil în Ucraina. La ora când scriu aceste note, tensiunile din Parlamentul Crimeei încep să atingă cele mai înalte cote. După războaiele din Balcani din ani '90 ne aflăm acum în fața celui mai înalt vârf de risc de izbucnire a unei conflagrații. Un conflict armat în Ucraina nu convine însă nimănui, nici președintelui rus, Vladimir Putin care a spus în repetate rânduri că Ucraina este vitală pentru interesele ruse și nici Uniunii Europene care ar fi pusă în fața unei crize energetice de proporții. Europa occidentală depinde de gazele naturale rusești care ajung în UE prin gazoductele care traversează Ucraina.  Aproape o treime din importurile de petrol, gaze naturale și cărbune necesare statelor membre ale UE vin din Federația  Rusă. Țări precum Finlanda, Slovacia și Bulgaria sunt complet dependente de importurile de gaze naturale. Economia rusă, depinde la rândul ei de cantitatea de gaze exportate. Așadar, nici unei părți nu i-ar conveni o stare de conflict.

Pe acest frământat fundal, Republica Moldova devine țara care poate fi împachetată în staniol și dată exemplu de successful story. Pe 27 februarie, Parlamentul European va vota  regulamentul care va permite eliminarea vizelor de intrare pe teritoriul Uniunii Europene pentru cetățenii Republicii Moldova. Raportorul grupului Partidului Popular European, Marian Jean Marinescu, afirmă că acest document ar putea intra în vigoare până la sfârșitul lunii mai 2014. Potrivit lui Marinescu, cetățenii moldoveni care sunt posesori de pașaport biometric, vor putea călători liber, oriunde în statele membre Schengen, timp de 90 de zile. 

Republica Moldova devine prima ţară din vecinătatea estică a Uniunii Europene care nu va mai avea nevoie de vize pentru a intra în țările din UE. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că, vor unii ori nu, principala realizare a Uniunii Europene la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius a fost parafarea acordului de asociere cu Moldova. Așteptat de stategii europeni să fie unul apoteotic, summit-ul de la Vilnius nu a fost deloc triumfal. Ucrainenii simt urmările lui pe propria piele. Fripți cu borșul ucrinean, birocrații europeni suflă acum și în iaurtul moldovenesc. Datorită acestui context extern, (suntem cinici și spunem - propice), dar și unei administrații care a știut să facă față tuturor presiunilor, de la cele economice la cele politice, Chișinăul a devenit un preferat al Bruxelles-ului. Recompensa pentru buna guvernarea a domnului Leancă se vede - renunţarea la vize. 

Aflată la frontiera civilizațiilor, Republica Moldova a reușit să iasă din faza fierbinte a ciocnirilor civilizaționale. Deși există suficienți politicieni moldoveni care încearcă să atingă strunele naționalismului român, rus ori găgăuz, s-a demonstrat că am reușit să pășim peste așa provocări. Ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate a fost una care a trasat sarcini directe fiecărei instituții de menținere a ordinii publice – neadmiterea nici unei instigări la nesupunere civică și contracararea tuturor posibilelor tentative de acțiuni dușmănoase la adresa guvernului. Semn că nu doar la Bruxelles s-au înțeles beneficiile oferite de campaniile de prevenire a virozelor separatist transmisibile ci și la Chișinău.

PORTRETUL UNUI GUVERN ÎNSĂRCINAT DEVREME

Guvernul coaliției de guvernare pro-europeană a fost votat. Nervosul zdrăngănit al armelor s-a stins, iar moldovenii au auzit doar vagile ecouri ale luptelor din culise. Cine a câștigat? Cine a pierdut?

La prima vedere, competiția politică moldovenească nu a avut un câștigător. Împreună cu colegii lor din Partidul Democrat din Moldova, liberal democrații au partajat funcțiile deținute anterior de către echipa liberalilor conduși de Mihai Ghimpu. Doar patru nume noi în noul cabinet de miniștri: de la Partidul Democrat din Moldova, domnul Vasile Botnari va deţine funcţia de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, tot din echipa democraților moldoveni, doamna Monica Babuc deține fotoliul de ministru al Culturii, iar Natalia Gherman va activa în calitate de ministru al Afacerilor Externe.  

Fostul ambasador al Republicii Moldova în Germania, Igor Corman este noul preşedinte al Parlamentului. Deputații şi-au ales şi doi vicepreşedinţi noi. Astfel, deputatul democrat, Adrian Candu, un apropiat al vicepreședintelui Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului. Un alt fotoliu a fost cedat către grupul liberalilor reformatori, Oleg Bodrug fiind ales cel de al treilea vicepreședinte. 

Prețul investirii noului cabinet de miniștri este unul ridicat – liberal democrații au cedat funcția de vicepreședinte al Parlamentului și  ministerul transporturilor, colegilor din Partidul Democrat. În schimb au reușit să-i convingă pe democrați menținerea domnului Marian Lupu în simplul fotoliu de deputat. Ceea ce înseamnă varianta zero.

Există voci care afirmă că echipa condusă de domnul Filat a cedat prea mult. Comentatorii politici moldoveni afirmă că negocierile nu au fost publice și că deocamdată textul acordului de funcționare al noii coaliții de guvernare nu a fost dat publicității. Opinii care par a fi veridice. Relativitatea adevărului exprimat de domniile lor constă în faptul că tratativele nu au fost și nu pot fi publice. Guvernul condus de domnul Leancă este unul “greu”. Însărcinat din start cu speranța semnării unor importante acorduri la Vilnius, în toamnă, un eventual eșec ar fi răsunător. Poate de aceea la pupitrul de comandă al statului se află trei diplomați. 

Iritați de faptul că foștii adversari au reușit să bage săbiile în teacă, liderul comuniștilor moldovenii, domnul Voronin, și cel al liberalilor, domnul Ghimpu, au aproape același critic discurs. Vladimir Voronin a comparat semnarea acordului de constituire al noii coaliţiei de guvernământ cu alierea a două clanuri mafiote. Iar domnul Ghimpu spune că cei şapte deputaţi care au semnat noul acord de guvernare proeuropeană, l-au trădat. „Ne-au trădat cei care au vrut să rămână în funcţie, care au vrut caşcaval”, a concluzionat domnia sa. 

Cine a câștigat? Cine a pierdut? 

Opoziția comuniștilor moldoveni, este frustrată. Desfășurarea alegerilor anticipate le aducea un scor favorabil. Pentru comuniști, un rezultat avantajos în alegeri reprezenta și posibilitatea de schimbare a cursului strategic al statului moldovean. Dacă oficialii europeni salută formarea noii coaliţii de guvernare şi instaurarea guvernului în frunte cu premierul Iurie Leancă, ar părea că a câștigat Europa. În același timp nu putem trece cu vederea că Federația Rusă a semnat recent la Tiraspol un acord de finanțare dedicat regiunii secesioniste. Acordul de finanțare a fost semnat de așa-numitul vicepremier Natalia Nichiforova și președintele organizației pentru „Integrare Euroasiatică” finanțată de Moscova. Presa transnistreană scrie că prin intermediul acestui acord autoritățile ruse vor acorda Tiraspolului un miliard de ruble sau aproximativ 25 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă o permanentizare a prezenței geopolitice a Federației Ruse în spațiul pruto-nistrean. 

Liberalii moldoveni sunt de fapt principalii perdanți ai acestei ultime lupte politice. Chiar dacă au plătit un preț ridicat pentru noul cabinet de miniștri, liberal democrații moldoveni au de gând să își adjudece celelalte instituții statale administrate de echipa domnului Ghimpu. Liderul Partidului Liberal Democrat, domnul Vlad Filat, afirma recent că „un partid de opoziție nu poate fi în același timp și la guvernare”. Săgeata, era aruncată înspre deputații conduși de domnul Ghimpu, care s-au abținut să voteze pentru guvernul Leancă. Ceea ce înseamnă că vom asista în curând la schimbarea directorilor unor instituții ca Moldsilva, ANRE Inspectoratului Ecologic și SIS.

Chiar dacă proverbul spune că buturuga mică răstoarnă carul mare, lecția demonstrată de ultima epopee politică moldovenească ne-a arătat că mica buturugă a liberalilor conduși de domnul Ghimpu a fost scoasă relativ ușor din prim planul scenei politice moldovenești și plasată în opoziție. Ca nu cumva din drumul ei european, căruța politică moldavă să se răstoarne!