CE VREA PLAHOTNIUC ?

Liderii alianței aflate la guvernare, păstrează de vreo două zile tăcerea - e un semn bun. Mult zgomot fac comentatorii politici, ziariștii și bloggerii. Spațiul virtual este divizat – unii cer demisia lui Vlad Filat, alții încearcă să convingă că demisia guvernul deschide ușa alegerilor  anticipate.

Ambasadorul României la Chișinău,  Marius Lazurca, sugera că tensiunea și divizarea de pe scena politică moldavă este amplificată și de presă: ”Aș semnala un pericol care ține de felul în care situația de astăzi din Republica Moldova, e tratată de media. Există pericolul să uităm și să neglijăm realizări frumoase ale Republicii Moldova și să vorbim de criză, tensiune, neînțelegeri. E păcat. Rezultatele guvernării AIE sunt foarte bune”.

Unii dintre comentatori folosesc imperativul și cer demisia guvernului. Pentru demiterea acestuia sunt necesare 51 de voturi.  Într-o încercare de ghicire a viitoarei aritmetici parlamentare, ca să iasă la număr, voturile sunt ușor trase de păr. “Un calcul matematic simplu, ne arată că în favoarea moțiunii ar putea vota , PCRM – 34 de mandate, PD -15 mandate, grupul Dodon-4 mandate, 2 deputați din grupul Mișin, Godea si Sîrbu, în total 57 de voturi pentru demisia Guvernului Filat. Iar daca se va proceda la vot secret, s-ar putea ca pro demisie sa voteze si unii deputați din PL si chiar PLDM”, notează un prolific observator al vieții politice moldave. 

Nu se știe precis dacă cele 51 de voturi, necesare pentru demiterea guvernului vor fi găsite. Trase din condei, textele care cer demisia benevolă a primului ministru au rolul de a pune sub presiune psihologică una din părțile aflate în negocieri. Unele dintre producțiile literare ale condeierilor marelui mogul, purtând în ele pecetea unor stări afective adânc ascunse în subconștient, odată ieșite la iveală, vin să încrânceneze. Tactica e veche, antică și de demult!  

Negocierile au loc pe multiple paliere. În timp ce Mihai Ghimpu s-a dus la Strasbourg pentru a se întâlni cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, unde va discuta despre criza din AIE, la Chișinău a venit Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din cadrul Bundestagului Republicii Federale Germania. Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului, pe 4 martie, deputatul german va avea o întrevedere cu Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, unde va discuta tot despre confruntarea politică moldovenească. Că doar n-or discuta despre câte kilograme de semințe de floarea soarelui au ieșit în toamnă la hectarul de pământ!  

Între timp, în jurul Republicii Moldova  – vesel și frumos. 

Protestele continuă în Bulgaria: în Sofia s-a constituit un comitet care are viziuni revoluţionare. Au blocat centrul Sofiei, au făcut o tabără de protest permanentă în faţa administraţiei prezidenţiale. Ce vor: convocarea unei fel de adunări constituante, modificarea codului electoral, o lege care să asigure participarea 50% a cetăţenilor în administraţia publică, naţionalizarea producătorilor de energie.

Viktor Ianukovici a fost chemat la covor, în Piața Roșie la Kremlin. După ce ucrainenii au anunţat că vor începe să exploateze gaze de şist în parteneriat cu Shell, Gazprom au prezentat scurt o factură de 5 miliarde euro. Ucraina are semnat cu Gazprom-ul un contract dificil: ucrainenii se obligă să cumpere o anumită cantitate de gaze pe care sunt obligaţi să le plătească chiar dacă nu le consumă. În 2012 au consumat mai puţin, diferenţa e de 5 miliarde euro, iar acum ruşii vor banii.

Bucureștiul este amenințat de Germania că va bloca aderarea la Schengen. Ministrul de Interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich, a declarat pentru publicația “Der Spiegel” că Germania "va folosi dreptul de veto" pentru a preveni o aderare imediată a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.

Furtuna politică din jurul Moldovei confirmă odată în plus ceea ce declara Hillary Clinton despre începuturile unor proces de recâștigare a zonelor de influență de către Federația Rusă. 

La comanda lui Plahotniuc, unii comentatorii politici cer ca Vlad Filat să își depună mandatul de premier. Să însemne acest lucru că domnul Marian Lupu își va depune mandatul de deputat? Insistența cu care se vorbește despre demisia lui Filat chiar în ajunul ultimei runde de negocieri pe marginea Acordurilor de asociere și liber schimb, vine să confirme faptul că, Plahotniuc ori își dorește ratarea de către Republica Moldova a acestei șanse istorice, ori își dorește revenirea la putere a comuniștilor moldoveni.

Demiterea guvernului Filat i-ar veni ca o mănușă opoziției comuniste. Deputatul Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Oleg Reidman, a declarat că dacă, eventual, vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate, PCRM va deține majoritatea în viitorul Legislativ. Opinia este împărtășită și de către alți fruntași ai opoziției parlamentare. Reidman a declarat la un post de televiziune că actualul Guvern trebuie demis cât mai repede și anunțate alegeri anticipate pentru a se putea forma un nou Executiv. 

Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte ori o pace modestă dar sănătoasă. Negocierile, pe diverse paliere continuă.

Ce doriți cu adevărat, domnule deputat Plahotniuc?

 FOTO - Eduard Bîzgu

MOLDOVA – BURICUL PĂMÂNTULUI?

Vizita la Chișinău a șefilor diplomațiilor cehă și lituaniană, Karel Schwarzenberg și Linas Linkevičius, vine să confirme că lupta politică de la Chișinău nu-i lasă pe europeni cu mâinile încrucișate. Oficialul lituanian a spus franc că „Moldova este importantă pentru Europa”, iar diplomatul ceh a semnalat că progresele  menționate la Bruxelles ar putea fi urmate în toamnă de succes dacă „se va vedea stabilitate politică și în continuare”. 

Pe data de 4 martie, în Republica Moldova va sosi Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din cadrul Bundestagului Republicii Federale Germania. Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului, luni 4 martie, deputatul german va avea o întrevedere cu Marian Lupu, preşedintele Parlamentului. Potrivit programului vizitei, acesta urmează să se vadă cu prim-ministrul Vlad Filat, cu preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, şi cu viceprim-ministrul Iurie Leancă, ministru al afacerilor externe. 

Care este motivul pentru care Moldova este atât de importantă? Care este cauza acestui puternic interes al oficialilor europeni pentru rezolvarea crizei politice din Republica Moldova? Au devenit moldovenii peste noapte, buricul pământului? 

Eventuala demitere a cabinetului de miniștrii condus de premierul Filat, face posibilă o confruntare electorală anticipată care ar putea fi victorioasă pentru echipa condusă de Vladimir Voronin. În condițiile în care Republica Moldova, este cheia de boltă a anunțatului proces de resovietizare a  regiunii,  eventuală venire a comuniştilor lui Vladimir Voronin, la putere, ar fi o înfrângere atât pentru  România cât și pentru Germania și Statele Unite, principalii sponsori ai traseului european moldovenesc. Oficialii americani, au atenționat din timp că Federația Rusă își dorește să recapete zonele de influență pierdute în 1989, sângeroasa confruntare politică internă și evenimentele care au loc în regiune sunt o confirmare a faptului că Moldova se află în inima unui război geostrategic. 

La 20 februarie, ca urmare a protestelor cetăţenilor bulgari, guvernul condus de premierul Boiko Borisov, a demisionat. Criza din Bulgaria a fost provocată iniţial de preţul foarte mare al facturilor la energie electrică pentru luna ianuarie. După evenimentele de la Sofia, postul de radio  ”Vocea Rusiei” lansa un avertisment voalat oficialilor români: „Sofia a fost prima rândunică a primăverii europene, rămâne de văzut când vor înflori ghioceii de la Bucureşti.” După 48 de ore, ghioceii nu au înflorit la Bucureşti, ci la Bârlad unde peste 8.000 de persoane din mai multe judeţe ale ţării, între care preoţi, dar şi oameni politici, au protestat faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist în România. 

Se poate face o legătură între „spiritul civic” al bârlădenilor, revoltele din Bulgaria, care au dus la căderea guvernului condus de Boris Borisov şi interesele ruseşti? Evident. În urmă cu câţiva ani, Dimitri Medvedev afirma la Bruxelles, că “Gazprom şi Federația Rusă sunt gata să poarte un război al gazelor de şist”. Pe fundalul protestelor organizate la Sofia şi în alte oraşe bulgăreşti, Parlamentul bulgar a votat interzicerea gazelor de şist.

De ce se teme Kremlinul? Oficialii ruși sunt clar îngrijoraţi de concurenţa generată de dezvoltarea gazelor de şist. Tehnologia de fracturare hidraulică a straturilor constituie cea mai mare ameninţare la adresa influenţei pe care Rusia o are în domeniul financiar şi politic în Europa De aceea, politica Guvernului Putin este să întârzie dezvoltarea exploatării gazelor de şist în Europa cât de mult posibil. 

Gazele de șist ar scăpa România de dependența față de Rusia iar prin conexiunea gazoductului Iași – Ungheni, ajutorul românesc ar face ca riscul de securitate energetică al Republicii Moldova să fie mult diminuat. Revenirea la putere a comuniștilor moldoveni ar face imposibilă construirea acestei conexiuni. 

La 9 noiembrie 1999 comuniștii moldoveni, creștin democrații și independenți desprinși de formațiunile de centru-dreapta aceeași au votat cu 58 de voturi pentru demiterea guvernului Sturza. Era începutul unei confruntări politice care s-a sfârșit în anul 2001 cu un rezultat dublu – schimbarea formei de guvernământ a Republicii Moldova și victoria PCRM-ului la alegerile parlamentare din 25 februarie 2001.  

Data de 5 martie 2013 este data la care guvernul Filat ar putea fi demis. Eventualitatea unei asemenea prăbușiri ar fi un semn cât se poate de clar că, pentru a câta oară, Federația Rusă, îi învinge pe europeni. 

De aia, ei nu se lasă. Semn că suntem în centrul atenției și buricul pământului.

NU NE FURAȚI VIITORUL !

Trompetele mediatice plătite de echipa condusă de Marian Lupu anunță cu bucurie în glas că Vlad Filat a pierdut partida. Se anunță că majoritatea deputaților nu îl mai suportă pe liderul liberal democrat și se cere ca primul ministru să își dea demisia. Să fim serioși!

Dacă numărăm voturile celor care ar vota pentru demiterea guvernului Filat vom vedea că la cei 34 de comunişti se vor adăuga la sigur doar cele două voturi ale lui Sârbu și Godea. Liberalii conduși de Mihai Ghimpu au anunțat că nu vor vota pentru demiterea cabinetului de miniștri iar în fracțiunea parlamentară a democraților există cel puțin cinci voci care au declarat că nu vor demisia lui Filat. Socialiștii conduși de Igor Dodon și grupul condus de Vadim Mișin nu vor participa la demiterea lui Filat. 

Aritmetica parlamentară arată în felul următor - 34 de comunişti + Sârbu + Godea + maximum 10 democraţi.  Sunt doar 46 de voturi. 

 

Cei care vor vota pentru moțiunea de cenzură a opoziției comuniste vor face front comun împotriva integrării europene. Sunt ei gata să își asume această responsabilitate?