MOLDOVA – BURICUL PĂMÂNTULUI?

Vizita la Chișinău a șefilor diplomațiilor cehă și lituaniană, Karel Schwarzenberg și Linas Linkevičius, vine să confirme că lupta politică de la Chișinău nu-i lasă pe europeni cu mâinile încrucișate. Oficialul lituanian a spus franc că „Moldova este importantă pentru Europa”, iar diplomatul ceh a semnalat că progresele  menționate la Bruxelles ar putea fi urmate în toamnă de succes dacă „se va vedea stabilitate politică și în continuare”. 

Pe data de 4 martie, în Republica Moldova va sosi Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din cadrul Bundestagului Republicii Federale Germania. Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului, luni 4 martie, deputatul german va avea o întrevedere cu Marian Lupu, preşedintele Parlamentului. Potrivit programului vizitei, acesta urmează să se vadă cu prim-ministrul Vlad Filat, cu preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, şi cu viceprim-ministrul Iurie Leancă, ministru al afacerilor externe. 

Care este motivul pentru care Moldova este atât de importantă? Care este cauza acestui puternic interes al oficialilor europeni pentru rezolvarea crizei politice din Republica Moldova? Au devenit moldovenii peste noapte, buricul pământului? 

Eventuala demitere a cabinetului de miniștrii condus de premierul Filat, face posibilă o confruntare electorală anticipată care ar putea fi victorioasă pentru echipa condusă de Vladimir Voronin. În condițiile în care Republica Moldova, este cheia de boltă a anunțatului proces de resovietizare a  regiunii,  eventuală venire a comuniştilor lui Vladimir Voronin, la putere, ar fi o înfrângere atât pentru  România cât și pentru Germania și Statele Unite, principalii sponsori ai traseului european moldovenesc. Oficialii americani, au atenționat din timp că Federația Rusă își dorește să recapete zonele de influență pierdute în 1989, sângeroasa confruntare politică internă și evenimentele care au loc în regiune sunt o confirmare a faptului că Moldova se află în inima unui război geostrategic. 

La 20 februarie, ca urmare a protestelor cetăţenilor bulgari, guvernul condus de premierul Boiko Borisov, a demisionat. Criza din Bulgaria a fost provocată iniţial de preţul foarte mare al facturilor la energie electrică pentru luna ianuarie. După evenimentele de la Sofia, postul de radio  ”Vocea Rusiei” lansa un avertisment voalat oficialilor români: „Sofia a fost prima rândunică a primăverii europene, rămâne de văzut când vor înflori ghioceii de la Bucureşti.” După 48 de ore, ghioceii nu au înflorit la Bucureşti, ci la Bârlad unde peste 8.000 de persoane din mai multe judeţe ale ţării, între care preoţi, dar şi oameni politici, au protestat faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist în România. 

Se poate face o legătură între „spiritul civic” al bârlădenilor, revoltele din Bulgaria, care au dus la căderea guvernului condus de Boris Borisov şi interesele ruseşti? Evident. În urmă cu câţiva ani, Dimitri Medvedev afirma la Bruxelles, că “Gazprom şi Federația Rusă sunt gata să poarte un război al gazelor de şist”. Pe fundalul protestelor organizate la Sofia şi în alte oraşe bulgăreşti, Parlamentul bulgar a votat interzicerea gazelor de şist.

De ce se teme Kremlinul? Oficialii ruși sunt clar îngrijoraţi de concurenţa generată de dezvoltarea gazelor de şist. Tehnologia de fracturare hidraulică a straturilor constituie cea mai mare ameninţare la adresa influenţei pe care Rusia o are în domeniul financiar şi politic în Europa De aceea, politica Guvernului Putin este să întârzie dezvoltarea exploatării gazelor de şist în Europa cât de mult posibil. 

Gazele de șist ar scăpa România de dependența față de Rusia iar prin conexiunea gazoductului Iași – Ungheni, ajutorul românesc ar face ca riscul de securitate energetică al Republicii Moldova să fie mult diminuat. Revenirea la putere a comuniștilor moldoveni ar face imposibilă construirea acestei conexiuni. 

La 9 noiembrie 1999 comuniștii moldoveni, creștin democrații și independenți desprinși de formațiunile de centru-dreapta aceeași au votat cu 58 de voturi pentru demiterea guvernului Sturza. Era începutul unei confruntări politice care s-a sfârșit în anul 2001 cu un rezultat dublu – schimbarea formei de guvernământ a Republicii Moldova și victoria PCRM-ului la alegerile parlamentare din 25 februarie 2001.  

Data de 5 martie 2013 este data la care guvernul Filat ar putea fi demis. Eventualitatea unei asemenea prăbușiri ar fi un semn cât se poate de clar că, pentru a câta oară, Federația Rusă, îi învinge pe europeni. 

De aia, ei nu se lasă. Semn că suntem în centrul atenției și buricul pământului.