PARTIDUL DEMOCRAT ȘI OPORTUNIȘTII POLITICI

Ca de fiecare dată, finalul sesiunii parlamentare a adus mai multe surprize. De la damful de alcool din sala de ședințe până la dedicații poetice făcute opoziției parlamentare comuniste, de la discuțiile cu Burebista până la aprobarea a 50 de proiecte de hotărâri și inițiative legislative, întâmplările politice s-au ținut lanț. Cel mai neașteptat gest politic al ședinței din 12 iulie a Parlamentului moldovean, ține însă de traseismul politic.

 

Fuga de pe corabie

Traseismul politic este atitudinea caracteristică a deputatului care se transferă de la un partid la altul în funcție de interesele personale ori în funcție de interesele partidului care îl dorește în rândurile sale. Trecerea se face de obicei între partide cu doctrine diferite și de obicei atunci când partidul de la care se pleacă este în cădere electorală, de unde reiese concluzia că un traseist politic acționează din propriul interes material sau/și electoral. De cele mai multe ori un traseist politic aduce diferite acuze partidului din care a făcut parte. În Republica Moldova, ultimele traiectorii ale traseistului politic confirmă teza potrivit căreia traseismul politic al parlamentarilor este provocat mai mult de interesele partidelor politice. Grație crizei politice din acest an, s-a observat  faptul că în democrațiile parlamentare, contează fiecare vot. Declarația politică a deputatului independent, Sergiu Sîrbu, care a declarat la sfârșitul ultimei ședințe a acestei sesiuni parlamentare că se alătură fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova, vine să ne spună că, în Republica Moldova puterea partidelor politice este menținută de aritmetica parlamentară. 

Confirmarea unor supoziții vechi ?

Făcut la exact șapte luni de la plecarea din fracțiunea comuniștilor moldoveni anunțul deputatului Sârbu, întărește însă mai vechile supoziții lansate de către deputații comuniștilor moldoveni care, în luna decembrie,  afirmau că juristul ar fi fost plătit pentru a părăsi fracțiunea PCRM. Amintim că în luna decembrie a anului 2012, atunci când juristul fracțiunii comuniștilor moldoveni Sergiu Sârbu, s-a declarat ca fiind independent, deputatul comunist Mark Tkaciuk a declarat presei moldave că fostul său coleg, a fost cumpărat de fostul prim-vicepreşedinte al Parlamentului, Vlad Plahotniuc. La rândul său, Sârbu își motiva decizia de părăsire a fracțiunii comuniste prin faptul că liderii PCRM ar fi refuzat să accepte reformarea partidului iar acest lucru ar duce la pierderea electoratului.

 

Sârbu era al optulea deputat PCRM care părăsea partidul condus de domnul Voronin, lăsând fracțiunea opoziției comuniste cu doar 35 de deputați. Odată cu plecarea deputatului Sârbu, fracțiunea comuniștilor moldoveni  pierdea capacitatea de a bloca modificarea Constituției Republicii Moldova, dacă majoritatea parlamentară și-ar dori acest lucru.

Un jurist cu interes

Marea majoritate a juriștilor moldoveni sunt de acord că domnul Sârbu este un bun constituționalist. De numele dumnealui  se leagă repunerea în funcția de procuror general a domnului Corneliu Gurin. În baza sesizării lui Sârbu, Curtea Constituțională a putut examina în regim de urgență neconstituționalitatea revocării din funcție a procurorului general. După ce Curtea Constituțională l-a restabilit pe Gurin în funcția de procuror general, în luna mai, deputatul independent Sârbu declara că mai are sesizări la adresa Curții Constituționale. ”Mai am sesizări. Am sesizat Curtea Constituțională în privința trecerii în subordinea Guvernului a Centrului Național Anticorupție. Cererea este depusă deja și mai am și alte sesizări”, declara domnia sa pe data de 20 mai 2012. 

Asumarea traseiștilor

După ce la 3 mai, Parlamentul a decis trecerea Centrul Național Anticorupție sub jurisdicţia Guvernului, prin sesizarea depusă de deputatul Sârbu se intenționa readucerea Centrul Naţional Anticorupţie sub control parlamentar. Menționăm că potrivit fostului algoritm de partajare a funcţiilor în stat, atât Procuratura Generală cât şi Centrul Naţional Anticorupţie erau și sunt controlate de Partidul Democrat din Moldova. Observatorii fenomenului politic moldav dar și presa au putut constata că majoritatea sesizărilor depuse de către deputatul Sârbu și examinate de către Înalta Curte erau în concordanță cu interesele politice ale Partidului Democrat.

În cadrul conferinței de presă la care a participat și fostul deputat comunist, liderul democraților moldoveni, domnul Marian Lupu, a confirmat că Sergiu Sîrbu va face parte din Partidul Democrat și a menționat că decizia îl bucură. Potrivit  liderului democrat „ Sîrbu va dispune de tot dreptul de a critica guvernarea”, semn că angajamentul luat de către noul deputat al Partidului Democrat va continua. Semn că în cele din urmă transfugul a fost asumat.

„NENOROCIȚII" DOMNULUI MUNTEAN

Deputatul comuniștilor moldoveni, Iurie Muntean s-a arătat indignat de faptul că la Chișinău, Partidul Popular European (PPE) a organizat cea de a III-a ediție a Summit-ului liderilor Parteneriatului Estic. Domnia sa a cerut ca regimul de lucru al parlamentarilor moldoveni să fie respectat și i-a calificat pe membrii PPE, ca fiind niște “nenorociți”. „Insistăm să respectăm regimul de lucru săptămâna viitoare.(…)Cine sunt acești nenorociți care trebuie să vină?”, a spus, vizibil indignat, domnul Muntean.

Cine sunt de fapt acești “nenorociți” care au venit la 11 iulie, la cel de-al treilea Summit al Partidul Popular European al şefilor de stat şi de guvern din cadrul Parteneriatul Estic? La summit-ul găzduit de preşedintele Partidului Popular European, Wilfried Martens, şi preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, au fost prezenţi preşedintele Georgiei, Mikheil Saakasvili (preşedintele Partidului Mişcarea Naţională Unită), şi preşedintele Armeniei, Serzh Sargsyan (Preşedintele Partidului Republican).

"Nenorociții" care au creat UE

Pentru a înţelege dimensiunea politică şi istorică a Partidului Popular European, ar trebui de reamintit că această familie politică europeană este urmaşa unor mari oameni de stat europeni: Adenauer şi de Gaulle, care împreună cu Robert Schumann au pus bazele Uniunii Europene. Putem  afirma că popularii europeni se află la originea Uniunii Europene. Toate marile figuri fondatoare ale UE au făcut parte din PPE sau au fost precursori creștin-democrați ai acestuia, de la Schuman și Adenauer, trecând prin De Gasperi și până la Helmut Kohl, toți au fost în PPE, promovând federalismul european și împăcarea franco-germană iar acest lucru se întâmpla într-o vreme în care mulți socialiști mai flirtau cu euro-comunismul și cu Moscova.

PPE e însa in continuare cea mai eurofilă formațiune politică din Parlamentul European, mai mult chiar si decât majoritatea politicienilor de stânga. Deși latura sa umanist-creștină a fost mult atenuată în ultimele două decenii, simbolurile PPE rămân și au impregnat profund întreaga simbolistică a Uniunii Europene, cum ar fi de pilda coroana de 12 stele pe fundal albastru care simbolizează Europa și care în iconografia catolică clasică, nu este altceva decât coroana Fecioarei Maria. Cele 12 stele nu simbolizează numai numărul de țări din Uniunea Europeană, care la începuturi au fost 12, dar îi reprezintă și pe cei 12 apostolii din coroana Fecioarei Maria.

Un summit care dă speranță moldovenilor

Summit-ul de la Chișinău a fost unul de o importanță majoră pentru destinele Republicii Moldova. Președintele Partidului Popular European, Wilfried Martens, a afirmat că realizările obținute până la acest moment de statul moldovean îi pot permite să afirme că perspectiva integrării europene a Republicii Moldova este una concretă. Martens consideră că în cea mai mare parte aceste realizări se datorează Partidului Liberal Democrat, aflat la guvernare în R. Moldova. „Liberal democrații moldoveni joacă un rol esențial în dezvoltarea țării voastre. PLDM a contribuit la instituirea stabilității politice într-o țară în care nu exista stabilitate”, a declarat ferm șeful popularilor europeni.

Într-un interviu mai vechi belgianul Wilfried Martens afirma că urmează o linie de conduită clasică dar indispensabilă în viața politică: ”Apreciez loialitatea și sunt solidar cu partidele care fac parte din grupul nostru politic.” Chiar dacă popularii europeni își apără membrii, la Chișinău el nu a ezitat să vorbească și despre restanţele politicienilor moldoveni. „Criza politică de la începutul anului a arătat că mai aveți multe de realizat, iar acest lucru arată cât este de şubred edificiul statal pe care l-aţi construit“, a subliniat Martens. Chiar și așa, Martens a promis că PPE va fi alături de echipa PLDM și de premierul Iurie Leancă  și va oferi sprijinul și asistența necesară Republicii Moldova în lungul ei proces de integrare europeană.

„Nefericiții” care dețin toată puterea

Trebuie să amintim că Partidul Popular European deține 16 dintre cei 27 de șefi de stat sau de guvern care participă la Consiliul European. Aceștia 16  participă la summit-ul PPE care pregătește de fapt Consiliul European.

Consiliul European este format din liderii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii, Președintele Comisiei Europene și Președintele Consiliului European, actualmente Herman Van Rompuy. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Catherine Ashton, participă de asemenea la întruniri fără a avea însă drept de vot.

Deși Consiliul European nu are nici o putere legislativă oficială, în temeiul Tratatului de la Lisabona, acesta este învestit cu definirea "direcțiilor și priorităților politicilor generale" ale Uniunii Europene. Este organismul strategic al Uniunii (cel care rezolva crizele), acționând ca o președinție colectivă a UE.

Cei despre care domnul Muntean a afirmat că sunt într-o situație vrednică de plâns, acești “nenorociți”, în Uniunea Europeană dețin absolut toată puterea , iar șeful lor tocmai a fost la Chișinău pentru a da moldovenilor speranță.

NENOROCÍT, -Ă, nenorociți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care se găsește într-o situație vrednică de plâns, care este lipsită de noroc, de fericire, care are de îndurat un mare necaz, o mare suferință; (om) nefericit.

PODURILE LUI LEANCĂ

Construcția podurilor care leagă Republica Moldova de Uniunea Europeană, a început. Vizita la Chișinău a șefei diplomației externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton, a fost semnalul care a dat startul.

Undă verde Chișinăului

În capitala moldavă, diplomatul european a spus că Bruxelles-ul va continua să susțină procesele de eurointegrare ale Republicii Moldova.
Ashton s-a arătat convinsă că pentru Chișinău summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, va fi un succes și un motiv pentru a celebra bunele relații ale Moldovei cu UE.  Discursul oficial al doamnei Ashton a fost cu bătaie lungă. Dincolo de mesajele adresate oficialilor moldoveni, domnia sa nu a uitat de nevoile cetățeanului obișnuit. „Eu am fost întotdeauna impresionată de devotamentul dlui Iurie Leancă care a luptat pentru a obține susținerea partenerilor europeni în vederea clădirii un viitor prosper pentru cetățenii din Republica Moldova. Țara merge înainte, unită ca națiune, își asumă cu responsabilitate deciziile, iar autoritățile sunt determinate să ofere cetățenilor un viitor prosper. Sunt sigură că voi veți continua procesul de reforme și că oamenii vor simți zilnic că au parte de ce este mai bun”, a subliniat Ashton. 

Undă verde pentru București

Mesajul de la Chișinău al doamnei Ashton a fost înțeles și de către oficialii de la Palatul Victoria, acolo unde este sediul guvernului statului român. Neașteptata vizită a premierului Leancă la București a fost provocată și de sugestiile doamnei Ashton. E posibil ca șefa diplomației europene să fi dat undă verde oficialilor de la București pentru o mai profundă implicare în asumatul rol de avocat al Republicii Moldova în fața UE. Declarațiile de presă ale celor doi premieri, român și moldovean, despre disponibilitatea organizării unei ședințe de guvern comune dar și despre continuarea proceselor de interconexiune energetică reprezintă confirmarea faptului că Bruxelles-ul a delegat Bucureștiului o parte din atribuțiile sale. 

Atât Leancă, cât și Ponta au sugerat că vremea discursurilor a trecut.   „Relaţia dintre România şi Moldova trebuie să treacă în sfârşit, de la stadiul declaraţiilor foarte frumoase şi sentimentale, care n-au lipsit în aceşti 23 de ani, la lucruri concrete. Sper să avansăm cât mai rapid, în acest an, cu toate conectările în zona energiei, vorbesc de gazoduct, dar şi de linia de conexiune de energie electrică; de asemenea, de celelalte programe în care România şi Moldova colaborează, fie că e vorba de asistenţă, fie că e vorba de cooperare transfrontalieră”, a spus Victor Ponta.

Ședință comună a guvernelor 

Prima ședință comună de guvern moldo-română a avut loc în martie 2012 la Iași. Premierii Vlad Filat și Mihai Răzvan Ungureanu au semnat atunci Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. De asemenea, s-au convenit o serie de proiecte comune transfrontaliere din domeniile transporturilor şi energiei și a fost discutat sprijinul pe care România îl va acorda pentru apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană. Principalul proiect de pe ordinea de zi s-a fixat pe proiectul liniei electrice Fâlciu - Goteşti şi conducta de interconectare pe gaz natural Iaşi - Ungheni.

La mai bine de un an distanță putem vorbi de prezența la Chișinău a premierului român Victor Ponta care va sărbători pe 27 august,  Ziua Independentei și va inaugura împreună cu Iurie Leancă gazoductul Iași - Ungheni.

 

La cea de a doua ședință comună a celor două guverne vreau să se discute despre poduri.  În martie 2012 aflam că la ședința comună a celor două guverne ar fi trebuit să se discute și despre ridicarea podului de la Fălciu – Cantemir. Era vorba și despre constituirea unei comisii mixte moldo – române care ar fi trebuit să efectueze expertiza tehnică a tuturor podurilor rutiere de pe Prut în scopul de pregătirii documentaţiei necesare pentru ca acestea să poată fi reparate. Se pare că doar s-a discutat. Vorbelor, nu le-au urmat faptele.

Doar cinci poduri

Cinci. Doar cinci poduri. Cinci poduri care trec peste Prut. Prea puține pentru a lega. Mai mult despart.

În perioada interbelică pe Prut existau 22 de poduri, la fiecare 31 de kilometri era câte un pod. Semn că atunci eram o țară. Semn că se putea trece mai ușor peste orgolii și interese.

În prezent, pentru cei 684 de kilometri de frontieră cu România, Republica Moldova are cinci poduri rutiere Giurgiuleşti - Galaţi, Cahul - Oancea, Leuşeni - Albiţa, Sculeni - Sculeni şi Lipcani - Rădăuţi Prut.

În cei 20 de ani de independenţă, Republica Moldova şi România au reuşit să reabiliteze doar un singur pod. Podul de la Lipcani – Rădăuţi, dar și acest lucru s-a făcut cu suportul financiar al Comisiei Europene, care a oferit 11 milioane de euro. Un singur pod. Unul. Și acela făcut din bani străini. 

E timpul ca Moldova să fie legată mai strâns de Uniunea Europeană. Prin multe, cât mai multe poduri.

FALSA SCRISOARE A MINISTRULUI RECEAN

Duminică, 7 iulie, dis de dimineață, spațiul virtual moldovenesc a fost intoxicat cu  fotografia unei scrisori confidențiale semnată de către Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Dorin Recean, adresată vicepremierului pentru reintegrarea statului, Eugen Carpov. 

În așa numita „scrisoare” se afirma că au fost create condițiile necesare pentru trecerea orașului Tighina (Bender) și a comunelor din suburbia acestuia sub jurisdicția Republicii Moldova. Pentru realizarea acestui plan ar fi necesare „susținerea și promovarea inițiativelor unui grup parlamentar democratic (loial) în așa numitul organ parlamentar al regiunii transnistrene cu privire la alegerea șefilor administrațiilor locale și orășenești”.

În document se afirmă că, „în comun cu serviciile speciale ale Republicii Moldova se întreprind măsurile necesare de a bloca un număr de inițiativele legislative ale liderului separatist de la Tiraspol, în așa-numitul organ parlamentar local”. De asemenea este scoasă în evidență existența unui ajutor umanitar în valoare de 876 mii de euro, necesar modernizării infrastructurile sociale ale municipiului Tighina și al comunelor din jur. 

Serviciul de presă al KGB-ului transnistrean a precizat că va verifica cu atenție nu doar autenticitatea scrisorii, dar și veridicitatea faptelor menționate în această scrisoare.

Un fals grosolan

Serviciul inteligent transnistrean procedează corect. Din fotografie putem observa că documentul, chiar dacă poartă semnătura ministrului Recean, nu conține antetul oficial al Ministerului Afacerilor Interne și nu are nici un număr de înregistrare. Ceea ce din start ne sugerează că veridicitatea acestui document poate fi pusă sub semnul întrebării.

Simpla analiză a conținutului așa numitei scrisori confidențiale, ne demonstrează caracterul provocator al acesteia. Sugerarea faptului că forțele de ordine ale statului moldav au create condițiile necesare pentru trecerea orașului Tighina (Bender) și a comunelor din suburbia acestuia sub jurisdicția Republicii Moldova presupune că Ministerul de Interne ar fi gata să intervină în forță pentru realizarea acestui lucru.  Pregătirea modestă a trupelor din componența Departamentului Carabinieri ca și lipsa profesionalizării acestora ne spune că documentul este un fals grosolan. 

Conform unui interviu acordat postului de radio Europa Liberă de către Anatol Plăcintă, comandantul adjunct al Departamentului Carabinieri, Parlamentul Republicii Moldova ar trebui să adopte un proiect de lege prin care până în anul 2015 trupele de carabinieri vor fi profesionalizate. Ceea ce înseamnă că mai este încă mult până cînd structura trupelor de carabinieri va fi bazată numai pe militari prin contract.

Qui prodest?

Conform portalului Unimedia, vineri, 6 iulie, deputatul PCRM, Grigore Petrenco a declarat că posturile de control al migrației pe linia zonei de securitate dintre Republica Moldova şi regiunea separatistă, Transnistria, „vor fi atacate de către cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Nu vom permite să fie creată o frontieră de stat pe Nistru”.   

Belicoasa declarație vine ca urmare a unui scandal de proporții care a avut loc în urma 

adoptării de către deputații majoritari din coaliția pro europeană a proiectului de lege referitor la instituirea punctelor de control al migrației de-a lungul râului Nistru. Securizarea frontierei de est a statului moldav, care nu este deocamdată controlată de autoritățile constituționale de la Chișinău, face parte din angajamentele asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană.

Opoziția comuniștilor moldoveni are cel mai mare interes în isterizarea populației din Republica Moldova. Crearea unei linii de demarcație pe frontiera naturală a râului Nistru ar fi un motiv de îngrijorare pentru cetățeanul moldovean. Provocarea unor incidente de-a lungul râului Nistru ar tensiona și mai mult situația politică. O slabă administrare din partea autorităților moldave a acestor posibile delicate circumstanțe ar face ca la Vilnius șansa Republicii Moldova de apropiere de Uniunea Europeană să scadă.

De ce Recean ?

Ministrul de Interne Dorin Recean a fost cel care a explicat ce înseamnă de fapt aceste puncte de control intern. „Punctele de control sunt implementate pentru ca să faciliteze experiența străinilor care vin în Republica Moldova prin segmentul transnistrean. Cetățeanul străin trebuia și până acum, în termen de 72 de ore de la intrarea în țară să meargă la Biroul de Migrație și Azil sau la un biroul al Î.S. „Registru” și să-și înregistreze șederea. Atunci când străinii nu se înregistrează, la ieșirea din țară sunt amendați. Astăzi amenda este de o mie de lei. Opțional, orice cetățean străin care intră în Republica Moldova de pe segmentul transnistrean se poate înregistra la punctul intern de control. Niciun cetățean nu va fi stopat la aceste puncte de control. Serviciul este opțional”, a specificat ministrul. 

Explicația, clară și pe înțelesul tuturor este cea care l-a făcut pe ministrul moldovean de interne să fie principalul erou al plastografiei.

Un fals extern

Nu afirm că opoziția comuniștilor moldoveni ar fi organizat intoxicarea care a apărut în spațiul virtual moldovenesc. Constat însă că isterizarea populației ar fi la mâna PCRM-ului care în acest mod și-ar demonstra veridicitatea discursului politic.  Recent liderul comuniștilor moldoveni, domnul Voronin, declara că Republica Moldova se află în pragul unei revoluții de catifea. Domnia sa dădea startul unor acțiuni politice fără precedent. Modul în care se comportă opoziția comunistă în cadrul ședințelor din plenul Parlamentului moldav ne face să credem că revoluția de catifea a început. 

Ipotetica linie de demarcare dintre cele două maluri este de fapt un control al persoanelor care intră în Republica Moldova de pe sectorul transnistrean. Este un răspuns pe care partea moldavă îl dă, la cerința oficialilor europeni, părții transnistrene care are pus în aplicare de mai mulți ani acest control al persoanelor care intră în regiunea pe care o controlează.  Din cauza faptului că statul moldav nu își controla o porțiune de frontieră, exista posibilitatea ca cetățenii străini să intre și să iasă din Republica Moldova fără ca autoritățile statale să cunoască acest lucru.

Falsul apărut pe internet este un atac direct asupra controlului care se dorește a fi instituit de către autoritățile moldovene prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne. Doar cei care nu își doresc controlul autorităților moldovene asupra frontierei sale de est au interesul de a submina autoritatea Internelor moldovenești. Vă dați seama singuri despre cine e vorba.

PS


Trebuie de scos în evidență că prima agentie de stiri care a difuzat această informație a fost cea despre care se spune că ar apartine socialiștilor moldoveni - actualitati.md. Știrea a fost difuzată pe data de 3 iulie la adresa de mai jos.

http://actualitati.md/ru/vnutrennyaya-politika/doc-mvd-moldovy-vedet-taynuyu-informacionnuyu-voynu-protiv-pridnestrovya

Sunt date suficiente pentru a ne face să credem că opoziția comuniștilor moldoveni ar fi departe de această intoxicare.
Discursul belicos al domnului Petrenco ne întărește însă ideea că veridicitatea discursului politic al PRCM s-ar demonstra mult mai ușor odată cu isterizarea populației. Sper ca opoziția parlamentară să facă dovada interesului statului unitar moldav și să păstreze distanța necesară dintre declarații și acțiuni politice.