PODURILE LUI LEANCĂ

Construcția podurilor care leagă Republica Moldova de Uniunea Europeană, a început. Vizita la Chișinău a șefei diplomației externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton, a fost semnalul care a dat startul.

Undă verde Chișinăului

În capitala moldavă, diplomatul european a spus că Bruxelles-ul va continua să susțină procesele de eurointegrare ale Republicii Moldova.
Ashton s-a arătat convinsă că pentru Chișinău summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, va fi un succes și un motiv pentru a celebra bunele relații ale Moldovei cu UE.  Discursul oficial al doamnei Ashton a fost cu bătaie lungă. Dincolo de mesajele adresate oficialilor moldoveni, domnia sa nu a uitat de nevoile cetățeanului obișnuit. „Eu am fost întotdeauna impresionată de devotamentul dlui Iurie Leancă care a luptat pentru a obține susținerea partenerilor europeni în vederea clădirii un viitor prosper pentru cetățenii din Republica Moldova. Țara merge înainte, unită ca națiune, își asumă cu responsabilitate deciziile, iar autoritățile sunt determinate să ofere cetățenilor un viitor prosper. Sunt sigură că voi veți continua procesul de reforme și că oamenii vor simți zilnic că au parte de ce este mai bun”, a subliniat Ashton. 

Undă verde pentru București

Mesajul de la Chișinău al doamnei Ashton a fost înțeles și de către oficialii de la Palatul Victoria, acolo unde este sediul guvernului statului român. Neașteptata vizită a premierului Leancă la București a fost provocată și de sugestiile doamnei Ashton. E posibil ca șefa diplomației europene să fi dat undă verde oficialilor de la București pentru o mai profundă implicare în asumatul rol de avocat al Republicii Moldova în fața UE. Declarațiile de presă ale celor doi premieri, român și moldovean, despre disponibilitatea organizării unei ședințe de guvern comune dar și despre continuarea proceselor de interconexiune energetică reprezintă confirmarea faptului că Bruxelles-ul a delegat Bucureștiului o parte din atribuțiile sale. 

Atât Leancă, cât și Ponta au sugerat că vremea discursurilor a trecut.   „Relaţia dintre România şi Moldova trebuie să treacă în sfârşit, de la stadiul declaraţiilor foarte frumoase şi sentimentale, care n-au lipsit în aceşti 23 de ani, la lucruri concrete. Sper să avansăm cât mai rapid, în acest an, cu toate conectările în zona energiei, vorbesc de gazoduct, dar şi de linia de conexiune de energie electrică; de asemenea, de celelalte programe în care România şi Moldova colaborează, fie că e vorba de asistenţă, fie că e vorba de cooperare transfrontalieră”, a spus Victor Ponta.

Ședință comună a guvernelor 

Prima ședință comună de guvern moldo-română a avut loc în martie 2012 la Iași. Premierii Vlad Filat și Mihai Răzvan Ungureanu au semnat atunci Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. De asemenea, s-au convenit o serie de proiecte comune transfrontaliere din domeniile transporturilor şi energiei și a fost discutat sprijinul pe care România îl va acorda pentru apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană. Principalul proiect de pe ordinea de zi s-a fixat pe proiectul liniei electrice Fâlciu - Goteşti şi conducta de interconectare pe gaz natural Iaşi - Ungheni.

La mai bine de un an distanță putem vorbi de prezența la Chișinău a premierului român Victor Ponta care va sărbători pe 27 august,  Ziua Independentei și va inaugura împreună cu Iurie Leancă gazoductul Iași - Ungheni.

 

La cea de a doua ședință comună a celor două guverne vreau să se discute despre poduri.  În martie 2012 aflam că la ședința comună a celor două guverne ar fi trebuit să se discute și despre ridicarea podului de la Fălciu – Cantemir. Era vorba și despre constituirea unei comisii mixte moldo – române care ar fi trebuit să efectueze expertiza tehnică a tuturor podurilor rutiere de pe Prut în scopul de pregătirii documentaţiei necesare pentru ca acestea să poată fi reparate. Se pare că doar s-a discutat. Vorbelor, nu le-au urmat faptele.

Doar cinci poduri

Cinci. Doar cinci poduri. Cinci poduri care trec peste Prut. Prea puține pentru a lega. Mai mult despart.

În perioada interbelică pe Prut existau 22 de poduri, la fiecare 31 de kilometri era câte un pod. Semn că atunci eram o țară. Semn că se putea trece mai ușor peste orgolii și interese.

În prezent, pentru cei 684 de kilometri de frontieră cu România, Republica Moldova are cinci poduri rutiere Giurgiuleşti - Galaţi, Cahul - Oancea, Leuşeni - Albiţa, Sculeni - Sculeni şi Lipcani - Rădăuţi Prut.

În cei 20 de ani de independenţă, Republica Moldova şi România au reuşit să reabiliteze doar un singur pod. Podul de la Lipcani – Rădăuţi, dar și acest lucru s-a făcut cu suportul financiar al Comisiei Europene, care a oferit 11 milioane de euro. Un singur pod. Unul. Și acela făcut din bani străini. 

E timpul ca Moldova să fie legată mai strâns de Uniunea Europeană. Prin multe, cât mai multe poduri.