CÂT COSTĂ INTEGRAREA EUROPEANĂ - CÂT UN DEPUTAT CORUPT?

Președintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, a declarat recent pentru Europa Liberă că „pe teritoriul Republicii Moldova dar și în regiune, se dă o lupta geopolitică dură ”, motiv suficient pentru ca liderii coaliției pro-europene de la Chișinău să transmită Bruxelles-ului un mesaj comun în care au cerut grăbirea procedurii de pregătire a semnării Acordului de Asociere. 

Confruntarea geopolitică care are loc în regiune, poate influența negativ desfășurarea proceselor politice din Republica Moldova, dar în acest moment, Chișinăul este beneficiarul unui imens val de simpatie. Publicația franceză Le Point scrie că, tensiunile din Ucraina fac mai important decât oricând parteneriatul între Republica Moldova și Europa. De asemenea, fostul comisar european pentru extindere, Günter Verheugen, nota într-un comentariu pentru publicația Financial că evenimentele din Ucraina dau un impuls nou perspectivelor europene pentru Georgia și Republicii Moldova. „UE nu își poate permite să piardă aceste două țări, în cazul în care va pierde Ucraina”, a declarat Verheugen.

Valul de simpatie existent e umbrit însă de formele mercantile la care se dedau concurenții geopolitici. Vineri, 7 martie, Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupţie au anunțat despre reținerea a două persoane suspectate de tentativă de corupere a unui deputat din Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit CNA suspecții au încercat să convingă deputatul să îndeplinească anumite acțiuni contra sumei de 250.000 de dolari. Ideea unei posibile pierderi a majorității parlamentare deținute de către Coaliția Pro-Europeană a fost întărită și de anunțul deputatului Iurie Bolboceanu care a spus că părăseşte fracţiunea parlamentară a PDM şi partidul. Domnia sa și-a motivat decizia prin faptul că este dezamăgit de politica moldovenească. Astfel, fracţiunea Partidului Democrat rămâne doar cu 15 mandate în Parlament. 

Comentatorii politici moldoveni afirmă că tentativele de reducere a numărului de deputați ai coaliției majoritare ar fi o formă mascată de pregătire pentru răsturnarea guvernului Leancă. Referindu-se la acest scandal, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman, considera că cele întâmplate sunt o formă de a opri Moldova din drumul ei european. "Faptul că cineva consideră că pentru bani poţi face orice în această ţară este respingător şi insipid. Corupţia este o chestie serioasă, însă mituirea deputaţilor din Coaliție înseamnă că cineva încearcă să ne oprească din calea integrării europene. La finele anchetei vom afla toate detaliile: cine se face responsabil, cine dintre deputaţi urma să fie mituit şi cine a fost de acord", a spus Corman.

Pe fundalul unei popularizări excesive a mercantilității unor politicieni din mahalaua geopolitică în care ne aflăm, vizita domnului Leancă în Statele Unite ale Americii a trecut într-un con de umbră. Foarte puțini comentatori politici moldoveni au înțeles importanța lansării Dialogului Strategic moldo-american și a cuvintelor președintelui american Obama care a spus că „SUA susține enorm parcursul european al Republicii Moldova, înțelegem că acest drum nu este unul ușor, susținem integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova. Inima mea este cu voi, sprijinul meu este cu voi si vreau să vă văd reușind”. În contextul conflictului ruso-ucrainean, cuvintele celui mai puternic om al planetei sunt o garanție de securitate. Este startul unor relații de colaborare bilaterale moldo-americane net superioare. Este o reușită a domnului Leancă despre care presa prea puțin vorbește.  

La fel de puțină atenție observatorii vieții politice de la Chișinău au acordat-o și Congresului PPE de la Dublin.  La întoarcerea domniei sale de la Washington, pe 6 - 7 Martie, premierul moldovean  s-a oprit în Irlandsa unde a avut posibilitatea să discute cu liderii europeni despre grăbirea procedurii de pregătire a semnării Acordului de Asociere. Drept confirmare a acestui lucru stă referința din punctul 22 al rezoluţie de urgenţă asupra Ucrainei adoptată de congresul PPE, care „cere semnarea Acordului de Asociere cu Moldova şi Georgia cât mai repede cu putinţă.

Favorabilul rezultat al domnului Leancă la Dublin se datorează suportului acordat de către popularii europeni Republicii Moldova, un ajutor care a apărut ca urmare a afilierii PLDM la marea familie a PPE. Dar simpatia americanilor și necondiționatul sprijin al popularilor europeni pot costa cât o ceapă degerată dacă acțiunile de corupere a deputaților vor avea succes. Convocarea Adunării Generale a Coaliției Pro-Europene ar putea fi una din măsurile de contracarare a acțiunilor care pun sub semnul întrebării drumul european al Moldovei. Domnul Filat, Lupu și Hadârcă au posibilitatea și trebuie să pună în funcțiune măsuri ferme pentru a preîntâmpina orice formă de corupere a deputaților, altfel, există posibilitatea ca o a patra moțiune de cenzură să aibă rezultat.

SCUIPATUL ÎN SUFLETUL LUI OBAMA E PERICULOS

În cadrul unui discurs ținut la Consiliul Atlantic, unde a vorbit despre evoluțiile din sud-estul Europei, premierul moldovean Iurie Leancă a declarat că în urma situației în care se află Ucraina, oficialii moldoveni și-au învățat lecțiile. Primul ministru moldovean a spus că „prima lecție ține de continuarea obiectivelor stabilite. Decizia Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere la Vilnius a fost o decizie care a schimbat totul”, a concretizat domnul Leancă. Cea de a doua lecție e legată de pregătirea economiei statului moldovean pentru a beneficia de prevederile Acordului de Asociere, a treia, e despre comunicarea statului cu cetățeanul, iar lecția finală, domnul Leancă o transferă birocraților europeni care ar fi trebuit să  ofere o perspectivă europeană țărilor din Parteneriatul Estic. 

Domnul Leancă are perfectă dreptate.

Cardinalul politicii externe americane, Zbigniew Brzezinski, afirma cu mai bine de 15 ani în umbră, că soarta Republicii Moldova este strâns legată de evoluțiile politice din Ucraina. În aceste condiții, strategii de la Moscova pot menține Chișinăul în sfera de interese a Federației Ruse, doar prin reactivarea vechilor amenințări separatiste, găgăuze și transnistrene ori printr-o bruscă schimbare de guvern. În posibilul context separatist ucrainean, soluția de compromis înspre care observăm că se îndreaptă soluționarea conflictului pare a fi modelul federal. Doar că el, ar putea fi exportat și în Republica Moldova. Lansată într-un interviu acordat portalului  ziare.com de domnul Dungaciu, în conjunctura conflictualelor vecinătăți moldovene, ideea modelului federal, poartă cu ea o aură cât se poate de primejdioasă. 

Și avertizarea președintelui lituanian, Dalia Gribauskaite că, după ce a ocupat Crimeea, Republica Moldova, statele baltice și Polonia vor fi urmatoarele la rând pe lista Federației Ruse vine să ne îngrozească. Prezentă fiind la reuniunea Consiliului European, doamna Gribauskaite a spus că, "Europa trebuie, în primul rând, să realizeze că ceea ce face Rusia este o încercare de a retrasa harta și granițele postbelice. Așadar, Ucraina este prima, Moldova va urma și, în cele din urmă, poate ajunge în statele baltice și în Polonia". 

Aceste amenințări contextuale la adresa suveranității statului moldovean ar putea deveni o realitate dacă oficialii moldoveni nu și-ar fi făcut temele de acasă. Doar că, așa cum spunea și premierul Leancă, oficialii moldoveni au lecțiile făcute. Prezentă la Chișinău alături de mai mulți europarlamentari membri ai PPE, doamna Monica Macovei declara că, pe bună dreptate, Moldova a ajuns copilul răsfățat  al UE. Anunțul venea ca urmare a votului din 27 februarie din Parlamentul European atunci când deputații europeni au votat visa free regime pentru cetățeni moldoveni. Documentul intră în vigoare la sfârșitul lunii mai 2014.

Că Moldova nu e o copilă orfană o arată și gestul președintelui american, Barack Obama de a se alătura, pe neașteptate, întrevederii domnului Leancă  cu vicepreședintele Joe Biden. Cel mai puternic om din lume a spus atunci că, „SUA susțin enorm parcursul european al Republicii Moldova, înțelegem că acest drum nu este unul ușor, susținem integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova. Inima mea este cu voi, sprijinul meu este cu voi si vreau să vă văd reușind”, a declarat Barack Obama. 

Observăm așadar că, Moldova nu e fetița cu chibrituri care poate muri de frig și că, într-un context geopolitic delicat, statului moldovean îi crește importanța strategică și devine țara care va fi împachetată în staniol și oferită tuturor ca un exemplu de success story.

 

Contextul ucrainean a făcut posibilă consolidarea unității partidelor democratice și pro-europene. Iată de ce retragerea deputatului moldovean Iurie Bolboceanu din fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat nu trebuie să afecteze bunul mers al guvernării. Domnul Bolboceanu a anunțat că va fi solidar cu colegii săi din Coaliția Pro Europeană și va vota legile care susțin parcursul european al statului.

Provocarea unei hemoragii parlamentare care să tulbure echilibrul de forțe din Parlamentul de la Chișinău, ar putea fi interpretată de către prietenii americani ai Moldovei o gravă insultă. Atunci inima președintelui Obama, ar putea considera orice încercare de demitere a guvernului Leancă, ca fiind un afront personal. Și va ține minte.

Inamicii apropierii Moldovei de Uniunea Europeană s-au bucurat degeaba. Coaliția Pro Europeană are o convenabilă majoritate. Cei cinci liberali ai domnului Ghimpu și deputatul independent Mihai Godea sunt puși în situația de a vota necondiționat legile care susțin apropierea Chișinăului de Europa. Altfel va părea că domniile lor scuipă în fântâna din care, odinioară, au băut apă. Scuipă drept în inima lui Obama.

CIBOTARU VIITORUL MINISTRU AL APĂRĂRII. DE CE NU?

Știrea. La ședința de analiză a riscurilor de securitate la adresa Republicii Moldova, președintele Nicolae Timoftii i-a convocat pe toți conducătorii instituțiilor de securitate. O discuție la această temă cu ambasadorul Ucrainei, Serghei Pirojkov, șeful statului a avut-o înainte de începerea ședinței. La şedinţa convocată de şeful statului au mai participat vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, Ministrul de Externe, Natalia Gherman, directorul SIS, Mihai Balan, vicepreşedinţii Legislativului Liliana Palihovici şi Oleg Bodrug, dar şi liderul PLDM, Vlad Filat.
Analiza știrii. Lipsa din Republica Moldova a premierului Leancă și a președintelui parlamentului Igor Corman, l-au pus într-o situație delicată pe președintele Timoftii. Aflat în situația de a nu putea convoca Consiliul Suprem de Securitate, domnia sa a preferat să convoace o ședință lărgită la care să participe și ambasadorul țării pe teritoriul căreia se dezvoltă situații de risc la adresa statului moldovean. Prezența la această ședință a liderului liberal democraților moldoveni, Vlad Filat, vorbește despre importantul rol al liberal democraților în ecuația politică moldavă.
Concluzia.  Pentru a face față unor situațiilor excepționale, președintele moldovean a știut să se folosească de experiența sa de viață.

Știrea 1.Cancelarul Germaniei Angela Merkel a discutat cu Vladimir Putin şi l-a convins să accepte o Comisie de verificare a faptelor în Crimeea, care ar avea drept scop să deschidă calea spre dialog, a anunţat un purtător de cuvânt al guvernului german. Misiunea ar urma să fie coordonată de OSCE.
Știrea 2.Secretarul de stat al SUA John Kerry se află la Kiev. El se va întâlni marţi, 4 martie, cu reprezentanţii noului Guvern, cu liderii Parlamentului şi cu membri ai societăţii civile. Un comunicat al Departamentului de Stat arată că șeful Departamentului de Stat, "va reafirma sprijinul puternic al SUA pentru suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială a Ucrainei şi pentru dreptul poporului ucrainean de a-şi determina singuri viitorul, fără interferenţe sau provocări din exterior".
Analiza știrilor. Realismul spuselor doamnei Nuland, „F..k the EU” a exprimat cât se poate de clar diferența de viziuni pe Ucraina. Statele Unite au mers pe mâna diseminării de democrație prin intermediul Poloniei, vîrful de lance al noilor democrații europene.  Dar în aceste momente, balanța de simpatie față de Moscova  este înclinată de către Berlin care are pragmatice interese economice în relația cu rușii. Iritată de amestecul american pe continentul european, doamna de fier a Germaniei va rezolva nodul crimeean în mod propriu.
Concluzie. Dacă vrei să perpetuezi o stare de fapt – fă o comisie!


Știrea.Premierul Iurie Leancă și secretarul de stat al SUA, John Kerry, au lansat Dialogul Strategic moldo-american. Președintele american Barack Obama s-a alăturat întrevederii dintre prim-ministrul Iurie Leancă și vicepreședintele Joe Biden, caree a avut loc la Casa Albă. Barack Obama a spus că „SUA susține enorm parcursul european al Republicii Moldova, înțelegem că acest drum nu este unul ușor, susținem integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova. Inima mea este cu voi, sprijinul meu este cu voi si vreau să vă văd reușind”, a declarat Barack Obama.
Analiza știrii. Este stratul unor relații de colaborare net superioare. Contextul geopolitic delicat în care este amplasată geografic Republica Moldova face să crească și importanța geopolitică a Chișinăului. Diplomația americană merge în continuare pe mâna Varșoviei, acordând sprijin Republicii Moldova salvează ce a mai rămas de salvat din Parteneriatul Estic – o inițiativp polono-suedeză.
Concluzie. Din preferatul Uniunii Europene, Chișinăul ajunge și copilul de suflet al Americii.

Cele trei situații descrise mai sus vin să exemplifice importanța artei diplomatice și a experienței de viață. Furtunosul context politic ucrainean, crește cota de piață a Chișinăului și impune prezența în fruntea Ministerului Apărării a unui specialist în arta diplomației și a politicilor europene de securitate.
Liberal reformatorii moldoveni sunt nevoiți să aleagă o persoană din afara siajului lor politic, un tehnocrat care a elaborat și a aplicat asemenea politici atât în interiorul statului moldav dar și în exteriorul lui. O persoană care poate prelua rapid și fără tărăgănare lucrurile, un om cu experiență de lucru în armata moldoveană, o persoană credibilă atât pentru cetățeni, cât și pentru opoziția comuniștilor moldoveni. O persoană care să știe să vorbească în limba timpului actual, timp de mari schimbări structurale în această parte a continentului. Președintele Timofti a sugerat că s-a redus drastic capabilitatea armatei naționale de a face față tuturor provocărilor. Sarcina noului ministru ar fi tocmai readucerea, în regim de urgență, a rigorii și capabilității Armatei de a face față tuturor situațiilor de risc dar și de a susține un dialog internațional de consolidare a sistemelor de apărare ale statului.

O asemenea persoană există. Viorel Cibotaru viitorul ministru al apărării. De ce nu?

UN MĂRȚIȘOR FEDERAL PENTRU UCRAINA

“Republica Moldova își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu ultimele evoluții din Ucraina, în special privind situația în jurul peninsulei Crimeea, și acțiunile cu caracter militar întreprinse de autoritățile Federației Ruse.” Comunicatul Președinției statului moldovean a apărut târziu, semn că instituția prezidențială a negociat cu celelalte instituții ale arcului guvernamental – Parlamentul și Guvernul, modul și formula de comunicare. 

Multor politicieni moldoveni, criza ucraineană de sâmbătă, 1 martie, le-a stricat somnul de după-amiază. Șeful Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman, se afla în vizită oficială în Canada și Statele Unite, premierul Iurie Leancă se afla în pregătiri pentru a pleca la Washington,  iar alți oficiali se aflau la deschiderea festivalului de muzică „Mărțișor 2014” și aveau telefoanele mobile deconectate.

Așa că, timpul de reacție al instuțiilor statului moldovean a fost mult prea lung. Până să se formuleze propoziția prin care statul moldovean “subliniază importanța respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și neadmiterii violării principiilor dreptului internațional”, pe rețelele de socializare, liderul liberal democraților moldoveni, ex-premierul Vlad Filat își asuma responsabilitatea pentru a afirma că „tratatele și convențiile care asigură suveranitatea acestui stat trebuie să fie respectate” și că „deciziile Federației Ruse afectează grav pacea și liniștea din regiune” - scurt, clar și cuprinzător. Și oarecum riscant.

Pentru domnul Putin, poziția oficială a Republicii Moldova față de decizia Rusiei de a trimite trupe militare în estul și sudul Ucrainei, costă mai puțin. Mai importantă pentru diplomații ruși aflați la Chișinău a fost monitorizarea vitezei de reacție a factorilor de decizie moldoveni. 

Deocamdată, decizia Consiliului Federaţiei Ruse de a merge pe mâna lui Putin, nu a fost urmată de măsuri militare concrete. E drept că înaintea deciziei Parlamentului Rus de a interveni în Crimeea, instituțiile administrative din Simferopol și aeroportul internațional din oraș au fost ocupate de forțe militare despre care presa internațională afirmă că ar aparține trupelor ruse dislocate în Crimeea. 

“Strănutul” rusesc a stîrnit déjà panică: miniştrii Afacerilor Externe ai Franţei şi Germaniei, Laurent Fabius şi Frank-Walter Steinmeier, și-au anulat vizita comună în Republica Moldova și Georgia. Ministerul german de Externe informează că cei doi se vor întruni, luni, 3 martie, la Bruxelles într-o ședință de urgență la care va participa și comisarul European pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton. Iar președintele american Barack Obama a avut o conversație telefonică, cu Putin care a durat 90 de minute. 

Bucureștiul a reacționat și el în viteză – după ședința de urgență cu șefii structurilor de securitate ai statului român, președintele Băsescu transmis presei un comunicat în care se arată că "România nu este afectată direct de situația din Ucraina și nu există riscuri imediate la adresa securitătii naționale a statului român". Prezent la o emisiune a postului Pro TV, șeful statului român a fost mai nuanțat și a afirmat că liderul rus, Vladimir Putin, "își apără interesele strategice". Potrivit președintelui român, “confruntarea se va încheia cu apariția unui nou conflict înghețat, și prin obținerea unui statut extrem de favorabil al Crimeei pentru Federația Rusă și cu o mărire a resurselor militare dislocate de Rusia pe teritoriul Crimeii". "Rusia nu va renunța la Crimeea, noua putere democratică de la Kiev a făcut o eroare fundamentală: a anulat exact legea care permitea folosirea limbii materne pentru minorități", a concluzionat președintele Băsescu.

 

Profesorul universitar Ionel Nicu Sava, a pus punctele la locul lor: “În Ucraina, opțiunea pro-Europa a eșuat lamentabil datorită rezistenței provinciilor rusești, opțiunea pro-Eurasia la fel, datorită revoluției provinciilor vest-ucrainiene. Costurile au fost suportate, pe rând, de minoritățile neucrainiene și, apoi, de majoritatea ucraineană. Vecinii au fost, cu toții, afectați la rândul lor. UE și FMI decontează, la fiecare 10 ani, falimentul Ucrainei. Pentru ce ar trebui să investim, așa cum afirmă domnul  Brezezinski, într-o Ucraină pro-Europa și anti-Rusia și să facem cu toții sacrificii pentru a salva democrația de la Kiev, dacă, pe termen mediu și lung, statul ucrainean devine oricum falimentar? Doar pentru a-i da o lecție domnului Putin? În felul acesta și viceversa este la fel de validă.”

Într-adevăr, occidentalii, au știut mereu ce se întâmplă în Ucraina, iar numirea lui Iațeniuk ,un apropiat al doamnei Timoșenko în funcția de prim ministru și abrogarea legii cu privire la limbile naționale pe teritoriul Ucrainei au fost erori tactice de proporții. Ele au amplificat senzația de reticență a europenilor față de complicata situație din interiorul Ucrainei. Tocmai această abținere a făcut posibilă o promtă și cinică reacție a Moscovei. 

Atunci când afirmă că, “europenii trebuie să vină cu un plan concret de salvare a Ucrainei, altfel, totul e poveste", domnul Băsescu știe ce spune. Din nefericire, costurile, fie ele economice, fie ele militare, sunt prea ridicate. Planuri de salvare nu vor fi iar trupele ruse, cele care sunt déjà în Crimeea vor rămâne dislocate în regiune. Referendumul cu privire la statutul autonomiei peninsulei a fost amânat pentru data de 30 martie. Posibil ca tot atunci să aibă loc consultări populare și în alte regiuni ale statului ucrainean locuite de etnicii ruși. Consultări al căror rezultat poate fi intuit, nu-i așa?

Federația Rusă nu va risca să își trimită alte trupe pe teritoriul statului ucrainean. Îi sunt de ajuns cele care se află déjà acolo. Ucraina va rămâne întreagă. Cu o singură condiție – federalizarea ei. În viitoarea federație, Crimeea și regiunile de est vor avea o mai mare autonomie, pentru ca atunci când situația politică o va cere, să poată bloca aderarea Ucrainei la UE și/sau NATO. Desigur pentru federalizarea Ucrainei trebuiesc făcute manevre militare - ele au loc pentru "menținerea păcii”. Altfel mărțișorul federal nu va fi acceptat.

PS
Fotografia aparține domnului Dan Helciug. Multumesc domnului Andrei Partoș pentru distribuția ei.