UN MĂRȚIȘOR FEDERAL PENTRU UCRAINA

“Republica Moldova își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu ultimele evoluții din Ucraina, în special privind situația în jurul peninsulei Crimeea, și acțiunile cu caracter militar întreprinse de autoritățile Federației Ruse.” Comunicatul Președinției statului moldovean a apărut târziu, semn că instituția prezidențială a negociat cu celelalte instituții ale arcului guvernamental – Parlamentul și Guvernul, modul și formula de comunicare. 

Multor politicieni moldoveni, criza ucraineană de sâmbătă, 1 martie, le-a stricat somnul de după-amiază. Șeful Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman, se afla în vizită oficială în Canada și Statele Unite, premierul Iurie Leancă se afla în pregătiri pentru a pleca la Washington,  iar alți oficiali se aflau la deschiderea festivalului de muzică „Mărțișor 2014” și aveau telefoanele mobile deconectate.

Așa că, timpul de reacție al instuțiilor statului moldovean a fost mult prea lung. Până să se formuleze propoziția prin care statul moldovean “subliniază importanța respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și neadmiterii violării principiilor dreptului internațional”, pe rețelele de socializare, liderul liberal democraților moldoveni, ex-premierul Vlad Filat își asuma responsabilitatea pentru a afirma că „tratatele și convențiile care asigură suveranitatea acestui stat trebuie să fie respectate” și că „deciziile Federației Ruse afectează grav pacea și liniștea din regiune” - scurt, clar și cuprinzător. Și oarecum riscant.

Pentru domnul Putin, poziția oficială a Republicii Moldova față de decizia Rusiei de a trimite trupe militare în estul și sudul Ucrainei, costă mai puțin. Mai importantă pentru diplomații ruși aflați la Chișinău a fost monitorizarea vitezei de reacție a factorilor de decizie moldoveni. 

Deocamdată, decizia Consiliului Federaţiei Ruse de a merge pe mâna lui Putin, nu a fost urmată de măsuri militare concrete. E drept că înaintea deciziei Parlamentului Rus de a interveni în Crimeea, instituțiile administrative din Simferopol și aeroportul internațional din oraș au fost ocupate de forțe militare despre care presa internațională afirmă că ar aparține trupelor ruse dislocate în Crimeea. 

“Strănutul” rusesc a stîrnit déjà panică: miniştrii Afacerilor Externe ai Franţei şi Germaniei, Laurent Fabius şi Frank-Walter Steinmeier, și-au anulat vizita comună în Republica Moldova și Georgia. Ministerul german de Externe informează că cei doi se vor întruni, luni, 3 martie, la Bruxelles într-o ședință de urgență la care va participa și comisarul European pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton. Iar președintele american Barack Obama a avut o conversație telefonică, cu Putin care a durat 90 de minute. 

Bucureștiul a reacționat și el în viteză – după ședința de urgență cu șefii structurilor de securitate ai statului român, președintele Băsescu transmis presei un comunicat în care se arată că "România nu este afectată direct de situația din Ucraina și nu există riscuri imediate la adresa securitătii naționale a statului român". Prezent la o emisiune a postului Pro TV, șeful statului român a fost mai nuanțat și a afirmat că liderul rus, Vladimir Putin, "își apără interesele strategice". Potrivit președintelui român, “confruntarea se va încheia cu apariția unui nou conflict înghețat, și prin obținerea unui statut extrem de favorabil al Crimeei pentru Federația Rusă și cu o mărire a resurselor militare dislocate de Rusia pe teritoriul Crimeii". "Rusia nu va renunța la Crimeea, noua putere democratică de la Kiev a făcut o eroare fundamentală: a anulat exact legea care permitea folosirea limbii materne pentru minorități", a concluzionat președintele Băsescu.

 

Profesorul universitar Ionel Nicu Sava, a pus punctele la locul lor: “În Ucraina, opțiunea pro-Europa a eșuat lamentabil datorită rezistenței provinciilor rusești, opțiunea pro-Eurasia la fel, datorită revoluției provinciilor vest-ucrainiene. Costurile au fost suportate, pe rând, de minoritățile neucrainiene și, apoi, de majoritatea ucraineană. Vecinii au fost, cu toții, afectați la rândul lor. UE și FMI decontează, la fiecare 10 ani, falimentul Ucrainei. Pentru ce ar trebui să investim, așa cum afirmă domnul  Brezezinski, într-o Ucraină pro-Europa și anti-Rusia și să facem cu toții sacrificii pentru a salva democrația de la Kiev, dacă, pe termen mediu și lung, statul ucrainean devine oricum falimentar? Doar pentru a-i da o lecție domnului Putin? În felul acesta și viceversa este la fel de validă.”

Într-adevăr, occidentalii, au știut mereu ce se întâmplă în Ucraina, iar numirea lui Iațeniuk ,un apropiat al doamnei Timoșenko în funcția de prim ministru și abrogarea legii cu privire la limbile naționale pe teritoriul Ucrainei au fost erori tactice de proporții. Ele au amplificat senzația de reticență a europenilor față de complicata situație din interiorul Ucrainei. Tocmai această abținere a făcut posibilă o promtă și cinică reacție a Moscovei. 

Atunci când afirmă că, “europenii trebuie să vină cu un plan concret de salvare a Ucrainei, altfel, totul e poveste", domnul Băsescu știe ce spune. Din nefericire, costurile, fie ele economice, fie ele militare, sunt prea ridicate. Planuri de salvare nu vor fi iar trupele ruse, cele care sunt déjà în Crimeea vor rămâne dislocate în regiune. Referendumul cu privire la statutul autonomiei peninsulei a fost amânat pentru data de 30 martie. Posibil ca tot atunci să aibă loc consultări populare și în alte regiuni ale statului ucrainean locuite de etnicii ruși. Consultări al căror rezultat poate fi intuit, nu-i așa?

Federația Rusă nu va risca să își trimită alte trupe pe teritoriul statului ucrainean. Îi sunt de ajuns cele care se află déjà acolo. Ucraina va rămâne întreagă. Cu o singură condiție – federalizarea ei. În viitoarea federație, Crimeea și regiunile de est vor avea o mai mare autonomie, pentru ca atunci când situația politică o va cere, să poată bloca aderarea Ucrainei la UE și/sau NATO. Desigur pentru federalizarea Ucrainei trebuiesc făcute manevre militare - ele au loc pentru "menținerea păcii”. Altfel mărțișorul federal nu va fi acceptat.

PS
Fotografia aparține domnului Dan Helciug. Multumesc domnului Andrei Partoș pentru distribuția ei.