MEJINSCHI – NOUL ȘEF AL SIS?

Bătălia care se dă pe marginea apariției unei noi fracțiuni în Parlament reprezintă doar vârful aisbergului politic moldovenesc. Din plutitorul bloc de gheață se vede cea mai mică parte, restul e ascunsă privirilor – exact ca și în culisele puterii moldave.

Faptul că deputații liberali-democrați nu votează proiectul de modificare și completare a Regulamentului Parlamentului referitor la modul de formare a fracțiunilor parlamentare reprezintă doar ecoul neînțelegerilor care au loc în alianța aflată la guvernare în Republica Moldova. Pretențiile afișate în public de liderul liberal Mihai Ghimpu, sunt cele care alimentează aceste neînțelegeri. 

Neînțelegeri care au loc între liberali și democrați. Relațiile dintre Partidul Liberal și Partidul Democrat s-au fundamentat în anul 2010, când prin intermediul conexiunilor lui Ghimpu  cu oficialii de la București, finanțatorul principal al democraților moldoveni, sub un alt nume de familie, a obținut cetățenia română.

Deși uzitat cu folos de către Ulinici, liberalul este un instrument costisitor și nărăvaș. De la numirea soției domniei sale la Ministerul Culturii  (controlat de democrații moldoveni), la o funcție pentru mama lui Dorin Chirtoacă la Victoria Bank, cerințele au crescut. În campania din 2010, în mass media s-a vehiculat ideea că unul din sponsorii de bază ai PL ar fi fost Vlad Plahotniuc. Posibil ca, din aceste motive, funcţia de prim vice-preşedinte a parlamentului, care iniţial ar fi trebuit să-i revină lui Ghimpu, să fi fost cedată Partidului Democrat. Unii comentatori politici, mai cinici, au emis ipoteza,  că funcţiile date, ca şi cea a procurorului, au fost comercializate. 

Năbădăile liberalilor, manifestate odată cu exprimarea reticențelor pe care aceștia le au față de numirea lui Viorel Chetraru în funcția de director al Consiliului Național Anticorupție, au făcut ca liderul maxim al Partidului Democrat să își piardă răbdarea. Neprimirea domnului Ghimpu în Biroul permanent al Parlamentului, acțiune inițiată de către deputații democrați, este semnul acestui lucru.

Îmbufnarea domnului Ghimpu  are legătură cu un subiect drag inimii sale – păstrarea lui Valentin Dediu în fotoliul de șef al Serviciului de Informații și Securitate. Subiectul a fost atins pe data de 10 octombrie în cadrul unei emisiuni la Moldova 1. Liderul liberalilor moldoveni a recunoscut atunci că numirea unui șef a SIS îi revine direct dar a evitat să enunțe un nume. Acest fapt confirmă adevărul că interimatul deţinut de domnul Dediu, îi convine, mai ales că domnul Dediu se află în relații de rudenie cu deputatul liberal Corina Fusu. Amintim că anume domnul Ghimpu, la 24 martie 2010, prin decret prezidenţial, l-a  desemnat pe acesta în funcţia de Director adjunct al SIS. Deci, controlul asupra SIS este exercitat de liberali.

Din interiorul Partidului Democrat vin zvonuri referitoare la faptul că Valentin Mejinschi, ar fi de fapt candidatura pe care liderul liberal ar trebui, să o desemneze la funcția de șef al SIS. Unele voci afirmă că domnul Mejinschi, aflat în funcția de vice director și șef al Departamentului investigații operative al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, ar fi fost în relații prietenești cu Vladimir Plahotniuc. Colaborarea cu liderul maxim al democraților moldoveni ar fi continuat și după 2004 când prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova, a fost desemnat în funcția de director al instituției, funcție pe care a deținut-o până în martie 2008, când a intrat în Guvernul Greceanîi în calitate de Ministru de Interne. Cert este că actualmente domnul Mejinschi este șeful unei instituții private de pază și protecție controlată de liderul democrat.

O eventuală numire a domnului Mejinschi la șefia SIS-ului, ar face ca această instituție să intre sub controlul Partidului Democrat, lucru care ar contravine acordului semnat de către cei trei lideri ai alianței de guvernare și nedorit de liberal-democrații moldoveni. De aici și reticența pe care aceștia o au față de votul în favoarea inițiativei de modificare și completare a Regulamentului Parlamentului, propus de liberali.

Liderul fracțiunii parlamentare liberal-democrate, Valeriu Streleț a specificat în mod clar că, PLDM-ul  va „respecta întocmai principiile care sunt stipulate în Acordul de constituire a Alianței.” Printre principiile de funcționare ale alianței se numără și faptul că cele trei mari instituții de forță din Republica Moldova sunt împărțite egal între cele trei formațiuni politice – internele, liberal-democraților, CNA-ul, democraților iar SIS-ul, liberalilor.

Până la urmă, nodul gordian al alianței trebuie tăiat de șeful statului. Potrivit legii, Nicolae Timofti este cel care trebuie să pronunțe numele celui care va prelua șefia SIS-ului . S-a discutat sau nu, la şedinţa Consiliului Superior de Securitate, convocată de preşedintele ţării, Nicolae Timofti, despre numirea domnului Mejinschi în funcția de director al SIS ?

TÎRGUIALA AIE ȘI FOTOGRAFIA ZILEI

Principalul liberal al țării s-a supărat. Din nou! De data asta pentru că partenerii lui de coaliție nu i-au oferit un fotoliu în plus în cadrul Biroului Permanent al Parlamentului. 

În cadrul unei emisiuni a televiziunii publice, Mihai Ghimpu, a declarat că s-a comis o nedreptate.  „Colegii nu sunt cinstiţi cu noi! Ei azi nu au vrut să ne susţină pentru Regulamentul Parlamentului, ei joacă cu Dodon! Pe mine nu mă interesează cum votează comuniştii, dar de ce nu votează colegii, pentru că noi avem un angajament. Înseamnă că îşi caută aliat?", s-a întrebat Mihai Ghimpu. Liberalul spune că deși e în alianța de guvernământ el nu are nici putere și nici pârghii de influență. "Noi am cedat, dar aşa nu va mai merge, să nu facă abuz. Eu ca preşedinte de partid nu am putere, pe când, comparând poziţiile lui Lupu şi Filat…. De aia spun că nu este corect, noi împreună ne-am asumat guvernarea. PL nu este lăturaş la cumătrie, iar noi nu am venit la putere ca să satisfacem poftele prim-ministrului sau ale altcuiva", a adăugat deputatul.

Neîmplinitele pofte ale domnului Ghimpu  au legătură directă cu trei mari subiecte – numirea directorului SIS, numirea lui Viorel Chetraru la Centrul Național Anticorupție și numirea președintelui Comisiei Naționale de Integritate.

Rezervele pe care le are fracţiunea liberală față de candidatura lui Viorel Chetraru la funcţia de preşedinte al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) sunt cunoscute –Ghimpu condiționa votul fracțiunii sale de numirea unui director agreat de liberali la SIS.  În același timp surse din interiorul Partidului Democrat confirmă că Lupu și-ar dori o persoană apropiată la cârma serviciilor inteligente moldovenești. Amintim că democrații au fost cei care au dat tonul neprimirii lui Ghimpu în Biroul permanent al Parlamentului!

În același timp liderul liberal democraților, Vlad Filat a păstrat o minimă decență și s-a arătat a fi surprins de acuzațiile lui Ghimpu."Nu cred că domnul Ghimpu a spus aşa ceva. La noi în AIE atmosfera este una foarte bună, lucrativă. În activitatea politică din ţară sunt situaţii în care apar puncte divergente, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să dramatizăm şi să căutăm ceartă", a spus Vlad Filat.

Decența și încrederea lui Filat vine din cunoașterea faptului că bazinul electoral al liberal democraților este în creștere. Datele sondajului de opinie realizat de CBS-AXA arată în mod clar că 18 la sută din populație vor vota întotdeauna pentru liberal democrați. În schimb bazinul electoral al democraților moldoveni este egal cu cel al liberalilor – 7,3%!

Și bazinul electoral al comuniștilor a scăzut – ajungând la 23,6 %.  Privind fotografia sociologică arătată de sondajul CBS-AXA, putem spune că liberalii nu se află deloc în situația în care ar putea avea pretenții față de colegii de alianță!

Pretențiile liberalilor apar ca urmare a unei delicate conjuncturi politice parlamentare. Plecările din PCRM întăresc grupul parlamentar al socialiștilor, partid care pune o presiune continuă pe liberali. La rândul lor, democrații moldoveni, pun presiune pe liberal-democrați, care de dragul protejării funcțiilor păstrează precarul echilibrul al puterii. 

Datele sociologilor moldoveni spun că în rezultatul unei viitoare confruntări electorale Republica Moldova va fi condusă tot de o alianță – nici un actual partid parlamentar nu va obține suficiente voturi pentru a-și impune propriul guvern!

Deși au bazine electorale mari, comuniștii și liberal-democrații  vor fi puși în situația de a și-le extinde. Campania lansată de comuniștii moldoveni în apărarea simbolurilor lor electorale, dar și inițierea unui referendum fac parte din arsenalul prin care PCRM va încerca să își mărească aria de susținători. 

Acțiunile liberal-democraților sunt în strânsă legătură cu politicile implementate de guvern însă reușitele guvernului Filat nu sunt doar ale PLDM-ului, ci sunt al întregii alianțe. Pentru păstrarea susținătorilor lor, liberal-democrați vor trebui să se re-inventeze, altfel Ghimpu și Lupu, care afirmă că nu sunt lăturași la cumătria puterii, vor folosi din plin erorile de pilotaj ale cabinetului Filat!      

PE CINE VA SPRIJINI PLOHATNIUC ?

Partidele din Republica Moldova au afilieri internaționale. Aceste apartenențe politice aduc partidelor autohtone beneficii de vizibilitate dar și un considerabil suport tehnic. Politicienii moldoveni la rândul lor, își manifestă atașamentul politic prin modul în care se comportă la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). 

Partidul Comuniștilor este membru cu drepturi depline al Partidului Stânga Europeană, deci la Consiliul Europei, votul domnului Petrenco va fi în concordanță cu votul comuniștilor europeni. Partidul Democrat colaborează cu Partidul Socialiștilor Europeni, așadar comportamentul politic al domnului Corman va fi același cu al socialiștilor. Grupul democraților și liberalilor europeni le-au adoptat pe moldovencele, Guțu și Fusu, iar la familia popularilor europeni au aderat liberal-democrații Palihovici și Ghilețchi.

Săptămâna trecută, la APCE, s-a dezbătut un raport referitor la îndeplinirea angajamentelor asumate de către Federația Rusă față de Consiliul Europei. Modul în care s-au comportat deputații moldoveni  la această dezbatere, a scos în evidență faptul că există excepții în care reprezentanții partidelor pot să nu țină cont de afilierea lor politică, fie ea și internațională. 

 La raportul dedicat Federației Ruse,senatorul român Viorel Badea, a depus cinci amendamente. Parlamentarii români Cezar Preda şi Tudor Panţîru , dar și deputaţii moldoveni Liliana Palihovici, Valeriu Ghileţchi, Ana Guţu au susținut aceste amendamente.  

Unul dintre amendamentele introduse de senatorul Viorel Badea a fost foarte  explicit: „Să fie restituit Tezaurul României, evacuat temporar la Moscova în timpul Primului Război Mondial, în baza unui acord bilateral între autorităţile române şi cele ruse prin care Guvernul Rusiei garanta siguranţa transportului, siguranţa depozitării şi a înapoierii în România a amintitului tezaur. Restituirea poate începe cu aurul Băncii Naţionale a României alcătuit din 93,4 tone în lingouri şi monezi”. 

La adresa, http://assembly.coe.int/ASP/AssemblyList/AL_GroupsList_E.asp, găsim afilierea politică a tuturor deputaților APCE. Susținerea de care a beneficiat  amendamentul introdus de către senatorul Badea, a fost una venită din diferite grupări politice. Deputații Cezar Preda, Liliana Palihovici, Valeriu Ghilețchi fac parte din grupul popularilor europeni, deputatul Ana Guțu este membru al grupului liberalilor și democraților europeni, deputatul Panțîru este membru al grupului socialiștilor europeni. În acțiunea lor, toți acești deputați au fost uniți de restabilirea adevărului istoric și de sprijinul acordat solidar, pentru rezolvarea unei probleme importante pentru statul român.

Singurul care s-a pronunțat împotriva amendamentului discutat la Consiliul Europei, a fost liderul numerosului grup al socialiștilor europeni, deputatul elveţian Andreas Gross, el a spus că : „Amendamentul este foarte simpatic, deoarece se referă la aurul care a fost topit şi apoi amestecat cu aurul rusesc, deoarece România a câştigat Basarabia. Dacă România încă crede că Rusia nu s-a purtat corect, atunci asta este o chestiune de negociere bilaterală şi nu îşi găseşte locul în rezoluţia noastră”. Tonul dat de Andreas Gross colegilor săi socialiști a făcut ca amendamentul să nu fie votat. Printre cei care nu au dorit ca tezaurul statului român să se întoarcă la București, s-a numărat și deputatul Partidului Democrat, Igor Corman. 

Atitudinea lui Corman ar fi fost una corectă dacă actualul președintele al Comisiei parlamentare pentru politică externă a Parlamentului de la Chișinău, nu ar fi absolvit pe banii statului român, în anul 1992, Facultatea de istorie a Universității „Al.I.Cuza” din Iași. În perioada cuprinsă între 1992-1994, beneficiind de o bursă acordată tot din banii contribuabilului român, domnia sa a efectuat și studiile de doctorat la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași.

Înțelegem prioritățile afilierii politice internaționale a domnului Corman. S-a dovedit însă, că la ceasuri importante, afilierea politică internațională a putut fi ocolită. S-a dovedit că pe subiecte care reprezintă o importanță deosebită pentru România dar și pentru Republica Moldova, orientările politice nu au reprezentat o piedică în calea unei necesare solidarități. O solidaritate simbolică care este dată de comuniunea de limbă și de istorie. Acea istorie comună în care domnul Corman este doctor! 

La două luni de la preluarea mandatului, Titus Corlățean, ministrul de externe al României, declara că „problema Tezaurului României depozitat în Rusia, în timpul primului război mondial, reprezintă o problemă extrem de importantă pentru România”. “Noi am luat notă cu mare atenţie şi interes de textul şi amendamentul respectiv adoptat de APCE , pentru că aceste texte vin în întâmpinarea demersurilor pe care partea română le face, pe un subiect care prezintă o importanţă deosebită şi de natură istorică, şi de natură simbolică, pentru România. Va rămâne o prioritate pentru noi”, a declarat Titus Corlăţean.

Chiar dacă statul român a depus eforturi pentru dezvoltarea însușirilor intelectuale și morale ale lui Corman, iată că, peste timp, solidaritatea moldo-română, de limbă și istorie comună, nu a reușit să fie prioritară și pentru domnia sa. Lucru firesc, odată ce liderul partidului din care face parte, se răzgândește la tot pasul. 

Aceste „răzgândiri” ale democraților moldoveni vin să pună pe gânduri. Peste o lună, competiția electorală din România se va extinde și în spațiul dintre Prut și Nistru. Cui vor acorda sprijin logistic, democrații lui Marian Lupu? Colegilor social democrați aflați la guvernare în România, cu care sunt uniți în familia socialiștilor europeni sau democrat liberalilor lui Băsescu? Va susține Diacov mai vechile cunoștințe ale domniei sale ori va face ce-i va spune Plohatniuc?

SIS-UL ȘI GHIMPU

Cere și ți se va da, bate și se va deschide, e scris în Scriptură. Iar Mihai Ghimpu, om care a citit Biblia, deschide ușile colegilor din alianță cu piciorul pentru a cere o recompensă la faptul că Partidul Liberal nu a primit din partea Partidului Democrat o funcție în conducerea Parlamentului Republicii Moldova.

Desigur e dreptul formațiunii conduse de domnia sa, scris negru pe alb în acordul cu ghimpi și cu lupi semnat de partidele care au alcătuit alianța de guvernare.  Drept pe care Ghimpu nu uită să îl scoată în evidență în public de câte ori are ocazia – mai mult liderul liberal condiționează votul fracțiunii parlamentare liberale, vot necesar pentru implementarea reformelor cerute de oficialii europeni, de respectarea anexei secrete a acordului.

Toamna aduce cu ea sfârșitul a trei mari epopei – alegerea lui Chetraru în fruntea reformatului Centru Național Anticorupție, definitivarea procesului de alegere a unui șef la Comisia Națională de Integritate și numirea unui director la Serviciul de Informații și Securitate.

Toate cele trei poeme politico-epice, au o desfășurare mult ferită de ochii publicului - cu amenințări furibunde și bătăi din picior, cu negocieri la sânge și răsturnări de situație!

Ca o rezolvare a lacomelor pretenții ale liberalilor moldoveni vine să fie propunerea ca Biroul permanent al Parlamentului să fie constituit din 14 deputaţi, față de 13 câți sunt acum. Inițiativa aparține liberalilor și cere  „corectarea acestei inechităţi” prin includerea deputatului Mihai Ghimpu în componenţa Biroului Permanent al Parlamentului. Primul care a cedat acestui șantaj politic este liderul Partidului Democrat din Republica Moldova, Marian Lupu, a declarat deja că nu vede nici un impediment în aprobarea acestei inițiative legislative. Portalul informațional Unimedia scrie că și liberal-democrații susțin propunerea de includere a liberalului în lista membrilor Biroului Permanent al Parlamentului. La fel ca și democrații, aceștia declară că vor vota pentru proiectul de hotărâre. Pus în fața faptului împlinit, liderul fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț spune că proiectul de hotărâre a fost inclus pe ordinea de zi a Legislativului și că nu pot exista opuneri.  

Chiar dacă ar fi fost opuneri, acestea nu ar fi fost făcute public. Este clar că oferta făcută de către democrați lui Ghimpu, aceea de a fi membru în conducerea Parlamentului moldav este una care are legătură directă cu unul dintre cele trei evenimente menționate.

Sergiu Mocanu afirma că numirea   lui Ghimpu în Biroul Permanent este o acoperire politică a tranzacţiei financiare dintre acesta şi Plahotniuc pentru aprobarea lui Chetraru la CNA, personal nu cred că despre asta este vorba.  

Potrivit anexei secrete la acordul de constituire al alianței de guvernământ, Serviciul de Securitate și Informații intră în siajul politic al Partidului Liberal. Ghimpu este cel care are ultimul cuvânt în numirea unui nou director. Ultimele acțiuni ale unor oficiali ai Partidului Democrat ne vorbesc despre faptul că și-ar dori ca în fruntea principalului serviciu inteligent al statului moldovean să fie un apropiat al echipei conduse de Lupu & Comp. 

Aplombul parlamentar al domnului Ghimpu precum și îndrăznelile de a corecta unele inechități care fac ca domnia sa să ajungă membru al Biroului permanent al Legislativului sînt gesturi care survin în urma faptului că liberalii și-au dat acordul vis-a-vis de numirea unui nou șef al securității moldovenești.