Ecuația politică din
regiunea Gagauz Eri pare a fi complicată. Adunarea Populară a găgăuzilor a
decis organizarea unui referendum despre direcția de politică externă a
Republicii Moldova, spre vest ori spre est și despre independența regiunii. Aceste
consultări cu locuitorii regiunii sunt sprijinite de adepții Partidului
Democrat din Moldova care, în parlamentul local găgăuz dețin majoritatea. Am putea trage concluzia că, adepții locali ai democraților moldoveni fac jocul unor forțe externe ori că au
pornit o rebeliune împotriva partidului din care fac parte. Exercițul matematic găgăuz devine mai simplu de rezolvat atunci când se cunoaște proveniența tuturor termenilor prezenți în această ecuație.
Comentatorul politic
moldovean, directorul Asociației pentru Democrație Participativă, ADEPT, Igor
Boțan, afirmă că fronda de care dau dovadă deputații locali din Găgăuzia are la
bază derapajele de democrație admise de elita politică de la Chișinău.
“Deputații locali sunt nemulţumiţi de modul în care activează Curtea
Constituţională, de modalitatea în care procedează Curtea Constituţională cu blocul
constituţional care se referă la autonomia Găgăuză. În anul 2010, șeful
autonomiei dar și lideri locali, s-au simțit ofensați de atitudinea superioară
la adresa autonomiei arătată de liderii liberali în timpul discuțiilor privind
posibila modificare a Constituției. O atitudine care, la Comrat, a fost considerată
dispreţuitoare. Deci, sunt un şir de probleme care acum, iată că, răbufnesc”, a
spus pentru postul de radio Europa Liberă, Igor Boțan.
Toate sondajele de
opinie arată că populația găgăuză, preferă ca Republica Moldova să aibă un
vector de dezvoltare estic și nu pro vest. În atare condiții, există
posibilitatea ca, de dragul votului, liderii locali ai regiunii să fie puși în situația
de a face pe plac electoratului. Președintele de onoare al Partidului Democrat,
Dumitru Diacov, susține că inițiativa de a provoca și de a organiza un
referendum, se încadrează în competiția politică de acolo și este în strânsă
legătură cu campania electorală care urmează să aibă loc în Republica Moldova. “Liderii
locali încearcă să se prezinte în fața electoratului cu idei populare acolo, pe
loc, având în vedere că, anul viitor, vor fi și alegerile bașcanului și
actualul bașcan nu mai poate candida”, afirmă Diacov.
Să
fie vorba doar de un exercițiu de corupere a viitorului electorat? Ori unii lideri găgăuzi fac parte dintr-un puzzle geopolitic mai mare?
Comportamentului pe
plan local al comuniștilor moldoveni ne spune că ar fi vorba de amble supoziții.
Partidul Comuniștilor cheamă populația din unitatea teritorială autonomă Gagauz
Eri să participe la referendumul programat să aibă loc la 2 februarie şi să se
pronunțe pentru aderarea Republicii Moldova la uniunea vamală Rusia - Belarus -
Kazahstan. Remarcăm că, Partidul Comuniștilor, alături de Partidul Democrat din
Moldova este formațiunea politică care, la alegerile parlamentare acumulează un
procent ridicat de voturi în regiune. Pericolul reprezentat de destabilizarea situației din sudul Republicii Moldova reprezintă o pârghie care poate opri Chișinăul din drumul lui european.
Așadar, la Comrat avem o ecuație cu trei necunoscute - una electorală, iar în acest caz, votul, apă nu se face; o necunoscută geopolitică, dar cunoaștem cu toții, cine și-ar dori menținerea Moldovei în starea în care se află și o necunoscută de creștere a reprezentativității regiunii în plan național.
Cunoscând proveniența termenilor necunoscuți găsim mai ușor cheia soluționării conflictului politic dintre Chișinău și Comrat. Soluția sistemului este una electorală și de obținere a unui nivel mai larg de reprezentare pentru Autonomia Găgăuză. Presa anunță deja că pe data de 22 ianuarie, președintele Parlamentului de la Chișinău și primul ministru, Igor Corman și Iurie Leancă, vor participa la lucrările Adunării Populare a Gagauz Eri. Anunțul a fost făcut în urma întîlnirii pe care cei doi au avut-o cu vicepreședintele Adunării Populare, Demian Caraseni.
Cunoscând proveniența termenilor necunoscuți găsim mai ușor cheia soluționării conflictului politic dintre Chișinău și Comrat. Soluția sistemului este una electorală și de obținere a unui nivel mai larg de reprezentare pentru Autonomia Găgăuză. Presa anunță deja că pe data de 22 ianuarie, președintele Parlamentului de la Chișinău și primul ministru, Igor Corman și Iurie Leancă, vor participa la lucrările Adunării Populare a Gagauz Eri. Anunțul a fost făcut în urma întîlnirii pe care cei doi au avut-o cu vicepreședintele Adunării Populare, Demian Caraseni.
Prinsă în capcana
ultimelor amenințări geopolitice, puterea de la Chișinău, dă dovadă de unitate
și face față cu calm acestei năstrușnice inițiative a găgăuzilor. Îndrăzneala
de care dau dovadă, de a schimba mersul Moldovei spre Europa, ascunde în ea
dorința de reprezentare parlamentară a liderilor Adunării Populare.
Gestul deputaților de
la Comrat a reușit să capteze atenția factorilor decidenți de la Chișinău. Cu
siguranță, dacă, în urma vizitei de miercuri, 22 ianuarie, aceștia vor obține anumite avantaje pentru
ei, pentru liderii lor și pentru regiune, referendumul va fi anulat.
Cât de mult este gata
să ofere Chișinăul pentru a avea liniște în sudul țării?
Nu trebuie decât să instituie sistemul mixt de alegeri. În rezultat, în parlament vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai găgăuzilor, bulgarilor. Ah, înţeleg, aceste locuri vor fi "cedate" de PLzDM? "Al vostru" nu va mai fi printre primii în stat? Boţănel cu padrujka va rămâne fără servici?
ReplyDelete