BĂSESCU ARE DREPTATE INTEGRAREA EUROPEANĂ TRECE ȘI PE LA BUCUREȘTI

Marea problema a relatiei dintre Romania si Republica Moldova a fost ratarea integrarii economice, ceea ce a provocat adancirea deosebirilor dintre cele doua tari.
Numarul podurilor peste Prut a ramas acelasi - cinci, schimburile economice sunt modeste si nici macar nu a fost construita o cale ferata cu ecartament european intre Iasi si Chisinau, afirma Victor Nichitus, jurnalist la postul de radio National FM din Chisinau si expert al Institutului European de Stiinte Politice.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Victor Nichitus atrage atentia si asupra faptului ca realitatea din R. Moldova este foarte putin cunoscuta in Romania: "desi R. Moldova are are o importanta simbolica aparte pentru majoritatea cetatenilor romani, doar 1 din 4 persoane care au calatorit in strainatate a vizitat si Chisinaul".

Victor Nichitus considera ca "aderarea la Uniunea Europeana a Republicii Moldova va duce la disparitia frontierelor dintre cele doua state si poate fi considerata ca fiind o forma moderna a unirii", dar unionistii trebuie sa tina cont de faptul ca "odata scapati de fratele mai mare sovietic, basarabenii nu isi mai doresc un altul, fie el de acelasi neam".

In interviul acordat Ziare.com, jurnalistul de la Chisinau a comentat tensiunile provocate de vizita premierului Leanca la Bucuresti, dar si reactiile consilerilor prezidentiali la adresa oficialului de la Chisinau.

Victor Nichitus este cetatean roman stabilit la Chisinau in 1992, unde a plecat pentru a face o a doua facultate. Acolo a realizat primul talk-show politic radiofonic din Republica Moldova.

Sunteti cetatean roman si v-ati stabilit la Chisinau in 1992, deci cunoasteti bine ambele societati de pe cele doua maluri ale Prutului. De ce viziunea asupra unirii este atat de diferita in Romania si R. Moldova? De ce procentul unionistilor este atat de mic in R. Moldova?

Procentajul relativ mic al unionistilor din Republica Moldova este o consecinta a lipsei unui proiect al statului roman destinat Basarabiei. Aparitia unui atare proiect al societatii civile, ma refer la Actiunea 2012, a dus la cresterea simpatiei cetatenilor romani fata de tematicile basarabene.

Sondajul realizat de INSCOP Research in noiembrie 2013 ne spune ca 61,7% dintre romani s-ar declara de acord cu unirea R. Moldova cu Romania daca integrarea europeana a Chisinaului s-ar dovedi imposibila. 22,7% nu ar fi de acord; 15,6% au preferat sa nu raspunda. Fotografia sociologica realizata de INSCOP vine sa confirme necesitatea unui atare proiect.

Un studiu sociologic mai vechi, "Republica Moldova in constiinta publica romaneasca" (2011), ne spunea atunci ca 82% dintre romani sunt putin, foarte putin sau deloc informati cu privire la Republica Moldova, potrivit aceluiasi studiu, doar 22% dintre cetatenii Romaniei se declarau interesati in mare sau foarte mare masura de ceea ce se intampla peste Prut.

Un proiect comun al celor doua palate, Cotroceni si Victoria, pe acest subiect de interes national al statului roman, ar putea creste si in spatiul pruto-nistrean numarul de simpatizanti ai unirii celor doua state.

Deocamdata, unghiul prin care vad politicienii chisinaueni subiectul unionist trece pe la Bruxelles. Aderarea la Uniunea Europeana a Republicii Moldova, va duce la disparitia frontierelor dintre cele doua state si poate fi considerata ca fiind o forma moderna a unirii.

Exista suficiente voci, atat la Bucuresti cat si la Chisinau care afirma ca unirea, in forma ei clasica, ar fi una costisitoare si extenuanta pentru ambele state. Complicatele realitati economico-financiare ale sfarsitului de an 2013, vorbesc de la sine.

Aceste ratiuni economice ma fac sa nu cred intr-o eventuala unire teritoriala a celor doua state romanesti. Cred insa in disparitia granitei dintre Romania si Republica Moldova, cred intr-o mai mare conexiune a economiei celor doua state si cred in libera circulatie a cetatenilor de pe ambele maluri de Prut.

In acest moment, considerati ca vorbim despre un singur popor impartit in doua tari sau deja vorbim practic despre doua popoare diferite?

Natiunea este reprezentata dintr-o comunitate stabila de oameni, istoriceste constituita ca stat, aparuta pe baza unitatii de limba, de teritoriu, de viata economica si de factura psihica, care se manifesta in particularitati specifice ale culturii nationale si in constiinta originii si a sortii comune. Romania si Republica Moldova au o unitate de limba, au o istorie comuna si au particularitati specifice culturii nationale si o constiinta comuna a originii.

Cele doua state nu au o viata economica si o viata psihica comuna. Mai mult, basarabenii, din 1940, au constiinta unui destin istoric aparte si, odata cu capatarea independentei, a unei sanse istorice separate. Iata deosebirile.

Desigur ca provenim din acelasi tip etno-genetic care s-a format in spatiul carpato-danubiano-pontic, deci avem aceleasi vechi traditii ancestral populare si respectam aceleasi ritualuri de nastere sau inmormantare.

Exista insa si o diferenta majora, in spatiul pruto-nistrean circula si functioneaza limba rusa. In regiunea autonoma Gagauz Eri, limba rusa este limba de comunicare interetnica, in regiunea separatista transnistreana are statut de limba oficiala. Aceast plus lingvistic pe care il au basarabenii vine sa-i deosebeasca de cei care locuiesc in interiorul frontierelor statului roman.

Acest avantaj lingvistic contribuie la mentinerea unor rute migrationale sezoniere care le ofera cetatenilor moldoveni noi locuri de munca. Datele statistice vorbesc despre un numar de 600 de mii de cetateni moldoveni aflati la munca in fostele state sovietice.

Credeti ca proiectul unionist poate deveni fezabil? Si daca da, in ce conditii?

Ratarea de catre statul roman a integrarii economice dintre Romania si Republica Moldova a dus la mentinerea si aprofundarea deosebirilor existente. S-a ratat constructia de poduri peste Prut, poduri peste care ar fi putut trece produsul finit comun care ar fi putut fi gasit la Iasi, Balti, Chisinau si Galati. Chiar daca au trecut mai bine de 20 de ani de la stabilirea relatiilor bilaterale dintre cele doua state, numarul podurilor peste Prut a ramas acelasi - cinci.

S-a ratat constructia unei cai ferate cu ecartament european care sa lege Iasul de Chisinau. Cati dintre simpatizantii romani ai proiectului unionist lansat de presedintele Basescu stiu ca trenului care circula intre Bucuresti si Chisinau, la Ungheni i se schimba rotile? Presupun ca foarte putini. Acest mic procent ne vorbeste despre faptul ca desi Republica Moldova are o importanta simbolica aparte pentru majoritatea cetatenilor romani, doar 1 din 4 persoane care au calatorit in strainatate a vizitat si Chisinaul.

Calea independentei nu este una foarte riscanta pentru evolutia R. Moldova? A resimtit din plin presiunile Rusiei, iar exemplul Ucrainei ne arata ca tot ce e mai greu ar putea fi doar la inceput. Si Ucraina a fost presata mai ales intre parafarea acordului de aderare si semnarea acestuia, care nici nu a mai avut loc deocamdata.

Provocari la adresa independentei Republicii Moldova au existat mereu - secesionismul transnistrean, dorintele de autonomie ale regiunii Gagauz Eri, deconectarile de la retelele de aprovizionare cu gaz, discursurile unioniste interne ori externe, toate acestea pot fi trecute la acest capitol.

Odata cu trecerea anilor, politicenii moldoveni au reusit sa invete a pretui independenta statului lor, s-au obisnuit cu beneficiile si incearca sa calculeze riscurile.

Relatiile dintre Romania si R. Moldova par a fi intrat intr-o noua faza dupa recenta vizita a premierului Iurie Leanca, cand domnia sa a intrat exact in mijlocul confruntarii dintre palatele de la Bucuresti si prin declaratiile transante privind proiectul unionist l-a iritat pe Traian Basescu. Cum explicati alegerea d-lui Leanca si cum apreciati reactia consilierilor prezidentiali Chifu si Diaconescu, care l-au atacat foarte dur pe premierul Leanca?

Reactiile consilierilor presedintelui Traian Basescu, chiar daca au fost auzite, vor ramane fara o replica din partea premierului moldovean Iurie Leanca. Domnul Iulian Chifu, un bun cunoscator al realitatilor moldave stie ca premierul moldovean nu profita de galceava dintre Victoria si Cotorceni, daca nu era constient de faptul ca atat domnul Basescu cat si domnul Ponta vor reactiona pozitiv la solicitari.

Acest pragmatism politic, moldovenii l-au invatat de la politicienii bucuresteni. Dar sa nu uitam ca, pentru prima data in istoria contemporana a relatiilor dintre cele doua state, un premier roman a sarbatorit la Chisinau ziua nationala a Republicii Moldova, iar, tot pentru prima data, de Ziua Nationala a Romaniei, presedintele moldovean s-a aflat la Bucuresti. Presedintele Basescu nu are de ce sa fie iritat, caci, in mod sigur una din gradinitele care vor fi construite in satele basarabene din banii cetatenilor romani va purta numele domniei sale.

In mod sigur, politicienii moldoveni stiu ca drumul Chisinaului trece si pe la Bucuresti. La randul lui, Bucurestiul ar trebui sa inteleaga ca odata scapati de fratele mai mare sovietic, basarabenii nu isi mai doresc un altul, fie el de acelasi neam.

Ce asteapta, de fapt, R. Moldova de la Romania? De ce are ea nevoie? Si nu ma refer la clasa politica de la Chisinau, ci la cetatenii obisnuiti.

Nimic gratis. Prinsi in menghina sovietica, basarabenii au invatat rapid ca nu trebuie sa astepte ca cineva sa le rezolve problemele. Odata lasati in valtoarea istoriei, iar mentalului colectiv basarabean i s-a subliniat acest nefericit abandon, oamenii obisnuiti au inteles ca trebuie sa supravietuiasca. Supravietuirea s-a facut prin adaptare. Homo sovieticus este diferit de omul nou pe care dorea sa-l formeze Ceausescu in Romania socialista.

Cetatenii moldoveni vor ca la Consulatele statului roman, vizele romanesti sa fie obtinute fara prea multa birocratie, cetatenia romana solicitata sa le fie atribuita mai rapid, iar atunci cand isi doresc sa deschida o afacere in Romania sa o poata face in mod firesc. Toate acestea vor face ca moldovenii sa se mandreasca si mai mult cu neamurile lor de peste Prut si ii vor face sa spuna ca romanii sunt cu adevarat europeni, iar spiritul balcanic a disparut.

Lucrati in presa din R. Moldova de ani buni. In anumite domenii ati fost un pionier chiar. Are R. Moldova o presa independenta in acest moment?

Iesita dintr-o adolescenta zbuciumata, Republica Moldova are parte acum de actori politici care au absolvit universitati romanesti au facut scoli politice romanesti si straine si au constientizat necesitatea unei prese de buna calitate.

Presa moldoveneasca sufera in prezent de toate bolile de care a suferit si presa romaneasca. Exista institutii mediatice care apartin unor importanti moguli economici moldoveni, exista presa locala care supravietuieste din banii donatorilor straini si exista presa care serveste intereselor unor partide politice.

Desi s-a dezvoltat cu viteza melcului, multitudinea institutiilor de presa din Republica Moldova vine sa faca inutil monopolul informational pe care il detinea pana de curand postul public de televiziune al Federatiei Ruse care se transmite in spatiul audiovizual moldovenesc.

Reaparitia TVR in Republica Moldova poate contribui la reducerea diferentelor existente intre cele doua maluri de Prut.