STURZA ȘI MLAȘTINA POLITICĂ MOLDOVENEASCĂ

Recent domnul Ion Sturza a recunoscut că are ambiții politice. Afirmația a fost făcută pe data de 15 decembrie, în discursul avut la congresul de constituire a Partidului Liberal Reformator. Domnia sa a spus clar : „Da, am ambiții politice. Asta ține de faptul că vreau ca Republica Moldova să fie ancorată cât mai aproape de UE. Scopul politic este că eu nu îmi doresc să revină comuniștii la putere. Nu pentru că m-aș teme de comunism sau de un partid de stânga. Comuniștii noștri au ratat șansa să se modernizeze. Ei vor doar revanșa. Nu putem să permitem acest lucru pentru țara noastră”, a spus Ion Sturza.

În același timp, fostul premier moldovean evită să își anunțe cu subiect și predicat revenirea pe câmpul bătăliilor politice moldovenești. Cu simulată modestie și pietate domnia sa, ne spune că politica moldovenească este o „mlaștină” în care nu dorește să pășească.  „În ultimii 10 ani, majoritatea reprezentanților elitelor de orice gen din Moldova au fost implicate, în tot felul de scheme. Într-o formă sau alta toți sunt  compromiși. Este foarte puțină sinceritate, foarte puțină dorință de a schimba ceva real pentru țară. Deci e o mlaștină. Și e nevoie de timp pentru asanarea acestui peisaj politic din Republica Moldova”, a subliniat Sturza.


Prin comportamentul său,  fostul premier transmite actorilor politici din Republica Moldova că își conștientizează importanța revenirii în competiția politică. Domnul Sturza sugerează tuturor că implicarea sa, financiară și managerială, în bătălia anti-comunistă din acest an, ar da o șansă în plus partidelor europene și democratice. De aici și supralicitările făcute în negocierile cu Partidul Liberal Reformator unde își deorește funcția de președinte.  

Copreședintele acestui partid, doamna Ana Guțu, a recunoscut că aceste negocieri există și că ele sunt necesare pentru atragerea mai multor voturi la viitoarele alegeri parlamentare. „Da, desigur că există asemenea discuții (că Sturza ar putea prelua conducerea PLR înainte de alegerile parlamentare – n.a.) ele sînt recomandabile. Reușita unui partid politic în Republica Moldova, 50% înseamnă disciplină și organizare și 50% înseamnă liderul pus în fața partidului, pentru că mereu se așteaptă un „tătucă” care să rezolve toate problemele. Dincolo de aceste afirmații și analize, desigur că examinăm această posibilitate și cred că vom reuși”, a subliniat Ana Guțu. Recent decorată de președintele român Traian Băsescu cu cea mai înaltă distincție a statului român, doamna Guțu are credința unei reușite a negocierilor dintre PLR și Ion Sturza. Convingerea se bazează pe informații aflate în culisele de la Cotroceni și poate, pe certitudinea că, pentru grațiile unor arhitecți bucureșteni, ex-premierul moldovean ar trebui să își pună la dispoziție capacitățile pentru menținerea Chișinăului pe drumul lui european.
 
Și liberal democrații moldoveni îl invită pe Sturza la acțiune. Liderul fracțiunii liberal democrate din Parlamentul Republicii Moldova, Valeriu Streleț, afirmă că toți cei care declară că ar face lucruri mult mai bune decât actuala guvernare, inclusiv fostul premier Ion Sturza, ar face bine să se înregimenteze în viața politică activă. Streleț a spus că pentru formațiunea pe care o reprezintă, revenirea fostului membru al Partidului Democrat în politică, nu reprezintă o amenințare sau o problemă. „Având în vedere atitudinea și sugestiile pe care le-a formulat dumnealui în diferite ieșiri publice, inclusiv declarațiile că ar face lucruri mult mai bune decât le face actuala guvernare, toate acestea ar trebui urmate de practică. Vom fi foarte bucuroși să-l vedem pe Sturza jucător activ în politica mare", a precizat Streleț.

Experții economici români afirmă că imperiul economic al domnului Surza a fost construit pe dividendele obținute din privatizarea Rompetrol. De aici și iritarea unor cercuri politice românești la ambițiile fostului intermediar moldovean de a se implica în viața politică de pe Dâmbovița. Actualele invitații primite, de a contribui, prin resursele financiare și manageriale acumulate, la menținerea Republicii Moldova pe drumul ei european, sunt o discretă formă de amintire a unor mai vechi angajamente. 

Fără a fi un semn de slăbiciune din partea partidelor democratice și europene, chemările la acțiune adresate domnului Sturza reprezintă o șansă pentru întoarcerea deplină a domniei sale în prim planul scenei politice moldave, acolo unde își dorește atât de mult. O acțiune contrară tuturor acestor așteptări ar întări nefondatele presupuneri apărute în presa românească. Implicarea în campania electorală anti-comunistă din acest an va demonstra temeinicia ambițiilor politice anunțate și injustețea tuturor presupunerilor jurnalistice.

  

MIHAI GHIMPU A PIERDUT SUSȚINEREA CERCURILOR POLITICE BUCUREȘTENE?

În spațiul dintre Prut și Nistru, înțelegerea unui eveniment politic este dată și de elementele secundare ale actului politic. Chiar dacă aceste elemente nu se văd, de cele mai multe ori, ele primează. Disensiunile liberalilor, puțin cunoscute de către presă, erau știute de către unii observatori politici. Retragerea din prim planul televiziunilor a prim vice președintelui acestei formațiuni politice, Ion Hadârcă, era un amănunt grăitor. 

Mihai Ghimpu a declarat la Publika TV că “trădătorii” din Partidul Liberal ar fi fost prelucraţi de FSB, serviciul secret al Federaţiei Ruse. “Dispun de informaţia că FSB-ul rusesc, prin intermediul lui Filat, a pătruns în Partidul Liberal. Se organizează un complot împotriva mea. Sigur că este legat de votul pentru Vlad Filat. Sunt câţiva oameni vulnerabili în partid… se discută cu şefii de filiale, încearcă să îi convingă să semneze declaraţii, să părăsească partidul. Bănuiesc despre cine este vorba…. Este o doamnă. Mă aşteptam ca ea să voteze, dar nu mă aşteptam să organizeze un complot”, a spus liderul liberal.

Prin afirmația făcută, liderul liberal încearcă să arunce o umbră de îndoială asupra gestului făcut de numerosul grup care a cerut reformarea Partidului Liberal. Din acest grup, pe lângă deputații Ana Guțu, Valeriu Saharneanu, Ion Hadârcă, Anatolie Arhire, Vadim Vacarciuc, Oleg Bodrug și Vadim Cojocaru, mai fac parte doi miniștrii în exercițiu, al Apărării, Vitalie Marinuța și al Mediului, Gheorghe Șalaru, dar și vice miniștrii Boris Gherasim (MTID), Sergiu Ciobanu (MEc), Ștefan Chitoroagă (MAIA), Octavian Bodișteanu (MTS), Tatiana Potîng (ME). Grupul, a cerut la sfârșitul săptămânii trecute convocarea Congresului Partidului Liberal și votarea lui Dorin Chirtoacă în funcția de președinte al formațiunii. În fruntea acestei mișcări reformatoare s-a plasat prim-vicepreședintele Partidul Liberal, Ion Hadârcă și secretarul general al acestei formațiuni, Oleg Bodrug, două importante personalități aflate la conducerea partidului. Personalități care cunosc multe dedesubturi ale apariției și creșterii Partidului Liberal pe scena politică moldavă.

Frământările demnitarilor liberali, datorate în primul rând nefirescului comportament politic al lui Ghimpu, nu au ajuns prea mult în atenția presei. Observatorii fenomenului politic moldav, au remarcat însă că, în ultima vreme, a avut loc o distanțare a conducerii liberale de mesajele promovate de către liderul lor. Deși au păstrat tăcerea, ea nu a însemnat acceptare totală a ideilor domnului Ghimpu.  Lipsa lui Hadârcă de la emisiunile de dezbateri politice, persoană care anterior a beneficiat de o prezență media masivă, a fost una grăitoare. În ultimele luni, rolul de vioara întâi a partidului, alături de domnul Ghimpu, a fost preluat de Corina Fusu și Valeriu Munteanu. Simptomatic e acum faptul că, cei doi fac parte din grupul deputaților fideli.

Problemele interne ale liberalilor au fost cunoscute de către intimii lor de la București. Necesitatea unei reforme interne, care avea drept scop aducerea în fruntea partidului a lui Dorin Chirtoacă, se pare că a fost analizată și pe malul Dâmboviței. Conform unor surse, Ghimpu trebuia să devină președintele de onoare al liberalilor.

Desigur că “nimeni din Romania nu se implică în vreun fel în activitatea internă a partidelor şi viaţa politică din Republica Moldova”, afirma în cadrul unei emisiuni a Jurnal TV, consilierul prezidențial Iulian Chifu. Domnia sa a simțit însă nevoia să transmită clasei politice din Republica Moldova, câteva mesaje care să conducă la rezolvarea situației de blocaj în care se află în prezent politicienii moldoveni. Chifu a făcut o pledoarie pentru un comportament matur, raţional şi pragmatic al tuturor forţelor politice pro-europene din Republica Moldova.
“E necesar în Republica Moldova un Guvern stabil şi puternic, bazat pe o majoritate clară şi consolidată, nu pe improvizaţii cu independenţi şi traseişti. O asemenea construcţie e fragilă, nesigură şi se poate rupe oricând, ba reclamă şi compromisuri care compromit ! Dacă erau poziţionări de făcut, lucruri de negociat, ameninţări credibile de lansat, acestea toate s-au făcut. A persista în poziţii neconstructive e dezastruos pentru Republica Moldova şi mersul său european. Acesta e un comportament inacceptabil”, spunea Iulian Chifu în cadrul emisiunii “Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV. 

Cele două mesaje politice transmise de către Chifu în seara zilei de joi, 11 aprilie, aveau ca subiect principal comportamentul partidelor din fosta alianță de guvernare. Indirect liberalilor moldoveni li se sugera că  vremea negocierilor a trecut, dar și că inflexibilitatea domnului Ghimpu este inacceptabilă.

Grupul pentru reforma Partidului Liberal a apărut în fața presei vineri 12 aprilie. Sâmbătă, Consiliul Republican al Partidului Liberal i-a exclus din partid pe cei care au cerut convocarea congresului extraordinar și inițierea reformelor. Cinci deputați - Ion Hadârcă, Ana Guțu, Oleg Bodrug, Vadim Vacarciuc și Anatol Arhire au fost acuzați de trădare și dați afară din partid. Modul nedemocratic în care a procedat domnul Ghimpu, ne confirmă încrederea că vom fi martori la apariția unui grup unionist în Parlamentul Republicii Moldova, grup care va sta la baza apariției unui partid național românesc. Barbarismul metodei aplicată de domnul Ghimpu, pentru a rezolva situația de criză ivită în interiorul formațiunii politice pe care o conduce, trezește mirarea și amintește mai mult a despotism și paranoia politică. Gravitatea acestui gest, vorbește de lipsa democrației de partid și transformarea Partidul Liberal într-un SRL politic. Dar și despre o posibilă pierdere a sprijinului politic venit din partea unor cercuri politice bucureștene.

În materialul “Cine lucreaza la-disparitia-lui-ghimpu-din-politica ?”, editorialistul Constantin Tănase nota :  „Nu Ghimpu e problema, ci PL-ul. Despre necesitatea scoaterii de la guvernare, dar și din scena politică moldoveană a „partidului unionist” al lui Ghimpu și înlocuirea PL-ului cu forțe politice stataliste se vorbește din 2009”. Observăm acum că domnul Tănase s-a înșelat. Conducerea partidului a spus pe șleau – Ghimpu e vinovat. Acest adevăr a avut un preț - au fost dați afară din partid. Semn clar al totalitarismului politic existent în mintea liderului liberal. Totalitarism care l-a făcut să piardă controlul asupra fracțiunii parlamentare liberale și care a dus la pierderea sustinerii politice a unor influente cercuri de la București. Prin prezența lor în legislativul moldav, cei cinci deputați își vor continua munca asupra promovării viziunilor politice proeuropene, iar sentimentele proromânești vor continua să se afirme. Semn că românismul nu poate fi monopolizat de un curent politic. Fie el și liberal.