AZI LA PRIMĂRIE MÂINE LA PREȘEDINȚIE

Viitorul președinte al României ar trebui să fie un bărbat tânăr, echilibrat politic și de dreapta. Aceștia sunt indicatorii generali ai profilului viitorului șef al statului român aflați ca urmare a unei cercetări sociologice a INSCOP Research. Următorul preşedinte al României ar trebui așadar să fie de sex masculin (88,1% din respondenţi), mai tânăr (75,1%), echilibrat şi echidistant (69,8%), independent politic (51,1%) şi de dreapta (51,4%).

Din partea partidelor de dreapta, cele mai multe opţiuni favorabile pentru candidatura la prezidenţiale se îndreaptă spre Mihai Răzvan Ungureanu (22,9%), urmat de Cătălin Predoiu (13,4%) și de Emil Boc (8%).

În România, alegerile prezidențiale sunt programate pe 2 și 16 noiembrie 2014. Sondajul efectuat la comanda ziarului “Adevărul” în perioada 16-24 ianuarie 2014 a fost realizat pe un eşantion de 1.054 de persoane și are o eroare  ± 3%.

La începutul lunii octombrie 2013, preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac, în cadrul unei întrevederi cu jurnaliştii şi bloggerii din Republica Moldova, afirma că liderul 'Forţa Civică' din România, Mihai Răzvan Ungureanu, va fi candidatul dreptei româneşti la alegerile prezidenţiale. Eugen Tomac a spus că este convins că MRU va fi un mult mai bun preşedinte decât Victor Ponta sau Mircea Geoană. 

Dreapta românească, care trece acum printr-un proces de dezmembrare, la prezidențialele din toamnă, va fi pusă obligată să aibă un singur candidat. Partidul Democrat Liberal, care își revenise în sondaje și putea avea o voce distinctă la nominalizarea candidatului pentru prezidențiale a prins guturai și începe să piardă viteză. Gripa a apărut după ce Elena Udrea și o sumă importantă de parlamentari au plecat din PDL pentru a se înscrie în partidul președintelui Băsescu-Partidul Mișcarea Populară. 

Dezmembrarea dreptei românești pare a avea oarece similitudini cu fărămițarea Partidului Liberal din Moldova. Domnul Ghimpu, la fel ca și domnul Vasile Blaga, liderul democrat liberalilor din România, este pus în situația de a lăsa în prim planul reflectoarelor un bărbat mai tânăr, mai echidistant și mult mai echilibrat. Surse din interiorul Partidului Liberal confirmă faptul că, la viitorul congres, Dorin Chirtoacă va prelua conducerea acestei formațiuni politice.  Schimbarea de cadre de la vârful conducerii liberalilor moldoveni duce la dispariția motivației care a făcut posibilă apariția liberalilor reformatori. 

Președintele României,Traian Băsescu, cu ocazia ceremoniei de decorare a unui grup de deputați liberali și liberal – reformatori, pe 23 ianuarie, sugerat presei că nu a pierdut legătura cu cei din grupul liberal reformator.  „Am acordat cele mai înalte distincții oferite de statul român pentru faptul că limba română a devenit limbă oficială în stânga Prutului, acolo unde sunt frații noștri. A fost un moment important pentru mine, atunci când Curtea Constituțională a luat decizia ca limba română să fie limbă oficială. Acel moment l-am trăit singur, fiind în biroul meu. Totuși, nu am putut să nu împărtășesc această bucurie cu cei care au sesizat Curtea Constituțională. Am reușit s-o găsesc la telefon pe doamna Ana Guțu și pe Dorin Chirtoacă și ne-am bucurat împreună”, a menționat Traian Băsescu în cadrul ceremoniei.

Nu este prima dată când președintele român pronunță numele primarului de Chișinău. Simpatiile domniei sale față de domnul Chirtoacă sunt cunoscute. Nu m-aș mira dacă odată dispărut motivul separării celor două aripi liberale, să asistăm la unirea tuturor liberalilor din Republica Moldova. Evident cu Dorin Chirtoacă în frunte.

NESIGURANȚA POLITICĂ A DOMNULUI CHIRTOACĂ

Dorin Chirtoacă se gândește cu îngrijorare la viitorul său politic. Vice președintele Partidului Liberal  a stat alături de președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, la inaugurarea unui important complex rezidențial de locuințe. În discursul său, Chirtoacă  a declarat că, atâta timp cât la asemenea evenimente participă și liderul principalului partid al arcului guvernamental, el nu se poate regăsi în rândurile opoziției.  

Malițioasa remarcă a primarului, ascundea în ea multiple reproșuri. Chirtoacă a declarat presei moldave că a discutat cu liderul liberal democrat pe marginea modalității de colaborare în preajma  viitoarelor alegeri parlamentare. „L-am întrebat, cum lucrăm mai departe în 2014, că situația prezentă nu este una tocmai în regulă, ori lucrăm tot noi împreună, dar bazat pe lucruri mai sănătoase, ori vin comuniștii la putere și atunci nu știu cine are de câștigat”. Liberalul a sugerat presei că există șanse pentru o viitoare colaborare cu liberal democrații.

În schimb, Vlad Filat a spus presei că discuția pe care a avut-o cu vice președintele liberalilor moldoveni este una mai puțin importantă. Și a dat de înțeles că în calitatea funcției pe care o deține, primarul de Chișinău ar trebui să facă mult mai mult pentru cetățeni. „Ce este important este să muncim mult. Dar, mă rog dânsul vineri, 9 august, a făcut 35 de ani. Sper că această vârstă îl va ajuta pentru perioada de viitor să vorbească mai mult despre ceea ce trebuie să facă în calitate de primar, dar nu să ghicească în cafea sau să presupună anumite lucruri, de aceea eu cred că trebuie să ne uităm la lucrurile reale care sunt. Declarațiile politicienilor sunt multe și că este pierdere de timp să le comentăm, mai ales pe cele, așa, mai stranii”, a precizat liderul PLDM.

Îngrijorările lui Chirtoacă, vin cu întârziere. Soarta colaborării liberalilor moldoveni cu liberal democrații, s-a complicat odată acuzațiile făcute de Mihai Ghimpu la adresa lui Vlad Filat. Chiar dacă liberalii, la 5 martie 2013, nu au votat pentru demiterea guvernului Filat, virulentele discursuri ale liderului liberal nu au fost de bun augur. Nici comportamentul lui Dorin Chirtoacă față de liberal democrați nu este unul mai fair-play. Stranietatea declarațiilor politicienilor moldoveni, la care se referea  liderul liberal democrat are în vedere tocmai spusele lui Dorin Chirtoacă din 9 august, potrivit cărora “Banca de Economii, urmează să ajungă la fostul prim-ministru”.

În cadrul emisiunii "Puterea a Patra" a postului de televiziune N4, Vlad Filat, declara de curând că, Mihai Ghimpu era principala sursă a scandalurilor care apăreau în cadrul Alianței pentru Integrare Europeană. În același context, domnia sa a subliniat că odată cu lipsa lui Ghimpu „există mai puțină vorbărie și sunt luate mult mai multe decizii”.

 

Dacă la acestea, adaugăm și mai nouă replică făcută de Vlad Filat, prin care îl compară pe primarul de Chișinău cu liderul liberalilor,“Chirtoacă, ca și unchiul său Mihai Ghimpu, vorbește mult!”, putem afirma că nesiguranța politică a domnului Chirtoacă crește în mod exponențial.  Doar o minune ar putea face posibilă recidiva unui generos suport politic acordat actualului primar de către liberal democrați ca atunci când aceștia și-au retras candidatul din cursa electorală. 

Și da, orașul e urât!

MIHAI GHIMPU A PIERDUT SUSȚINEREA CERCURILOR POLITICE BUCUREȘTENE?

În spațiul dintre Prut și Nistru, înțelegerea unui eveniment politic este dată și de elementele secundare ale actului politic. Chiar dacă aceste elemente nu se văd, de cele mai multe ori, ele primează. Disensiunile liberalilor, puțin cunoscute de către presă, erau știute de către unii observatori politici. Retragerea din prim planul televiziunilor a prim vice președintelui acestei formațiuni politice, Ion Hadârcă, era un amănunt grăitor. 

Mihai Ghimpu a declarat la Publika TV că “trădătorii” din Partidul Liberal ar fi fost prelucraţi de FSB, serviciul secret al Federaţiei Ruse. “Dispun de informaţia că FSB-ul rusesc, prin intermediul lui Filat, a pătruns în Partidul Liberal. Se organizează un complot împotriva mea. Sigur că este legat de votul pentru Vlad Filat. Sunt câţiva oameni vulnerabili în partid… se discută cu şefii de filiale, încearcă să îi convingă să semneze declaraţii, să părăsească partidul. Bănuiesc despre cine este vorba…. Este o doamnă. Mă aşteptam ca ea să voteze, dar nu mă aşteptam să organizeze un complot”, a spus liderul liberal.

Prin afirmația făcută, liderul liberal încearcă să arunce o umbră de îndoială asupra gestului făcut de numerosul grup care a cerut reformarea Partidului Liberal. Din acest grup, pe lângă deputații Ana Guțu, Valeriu Saharneanu, Ion Hadârcă, Anatolie Arhire, Vadim Vacarciuc, Oleg Bodrug și Vadim Cojocaru, mai fac parte doi miniștrii în exercițiu, al Apărării, Vitalie Marinuța și al Mediului, Gheorghe Șalaru, dar și vice miniștrii Boris Gherasim (MTID), Sergiu Ciobanu (MEc), Ștefan Chitoroagă (MAIA), Octavian Bodișteanu (MTS), Tatiana Potîng (ME). Grupul, a cerut la sfârșitul săptămânii trecute convocarea Congresului Partidului Liberal și votarea lui Dorin Chirtoacă în funcția de președinte al formațiunii. În fruntea acestei mișcări reformatoare s-a plasat prim-vicepreședintele Partidul Liberal, Ion Hadârcă și secretarul general al acestei formațiuni, Oleg Bodrug, două importante personalități aflate la conducerea partidului. Personalități care cunosc multe dedesubturi ale apariției și creșterii Partidului Liberal pe scena politică moldavă.

Frământările demnitarilor liberali, datorate în primul rând nefirescului comportament politic al lui Ghimpu, nu au ajuns prea mult în atenția presei. Observatorii fenomenului politic moldav, au remarcat însă că, în ultima vreme, a avut loc o distanțare a conducerii liberale de mesajele promovate de către liderul lor. Deși au păstrat tăcerea, ea nu a însemnat acceptare totală a ideilor domnului Ghimpu.  Lipsa lui Hadârcă de la emisiunile de dezbateri politice, persoană care anterior a beneficiat de o prezență media masivă, a fost una grăitoare. În ultimele luni, rolul de vioara întâi a partidului, alături de domnul Ghimpu, a fost preluat de Corina Fusu și Valeriu Munteanu. Simptomatic e acum faptul că, cei doi fac parte din grupul deputaților fideli.

Problemele interne ale liberalilor au fost cunoscute de către intimii lor de la București. Necesitatea unei reforme interne, care avea drept scop aducerea în fruntea partidului a lui Dorin Chirtoacă, se pare că a fost analizată și pe malul Dâmboviței. Conform unor surse, Ghimpu trebuia să devină președintele de onoare al liberalilor.

Desigur că “nimeni din Romania nu se implică în vreun fel în activitatea internă a partidelor şi viaţa politică din Republica Moldova”, afirma în cadrul unei emisiuni a Jurnal TV, consilierul prezidențial Iulian Chifu. Domnia sa a simțit însă nevoia să transmită clasei politice din Republica Moldova, câteva mesaje care să conducă la rezolvarea situației de blocaj în care se află în prezent politicienii moldoveni. Chifu a făcut o pledoarie pentru un comportament matur, raţional şi pragmatic al tuturor forţelor politice pro-europene din Republica Moldova.
“E necesar în Republica Moldova un Guvern stabil şi puternic, bazat pe o majoritate clară şi consolidată, nu pe improvizaţii cu independenţi şi traseişti. O asemenea construcţie e fragilă, nesigură şi se poate rupe oricând, ba reclamă şi compromisuri care compromit ! Dacă erau poziţionări de făcut, lucruri de negociat, ameninţări credibile de lansat, acestea toate s-au făcut. A persista în poziţii neconstructive e dezastruos pentru Republica Moldova şi mersul său european. Acesta e un comportament inacceptabil”, spunea Iulian Chifu în cadrul emisiunii “Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV. 

Cele două mesaje politice transmise de către Chifu în seara zilei de joi, 11 aprilie, aveau ca subiect principal comportamentul partidelor din fosta alianță de guvernare. Indirect liberalilor moldoveni li se sugera că  vremea negocierilor a trecut, dar și că inflexibilitatea domnului Ghimpu este inacceptabilă.

Grupul pentru reforma Partidului Liberal a apărut în fața presei vineri 12 aprilie. Sâmbătă, Consiliul Republican al Partidului Liberal i-a exclus din partid pe cei care au cerut convocarea congresului extraordinar și inițierea reformelor. Cinci deputați - Ion Hadârcă, Ana Guțu, Oleg Bodrug, Vadim Vacarciuc și Anatol Arhire au fost acuzați de trădare și dați afară din partid. Modul nedemocratic în care a procedat domnul Ghimpu, ne confirmă încrederea că vom fi martori la apariția unui grup unionist în Parlamentul Republicii Moldova, grup care va sta la baza apariției unui partid național românesc. Barbarismul metodei aplicată de domnul Ghimpu, pentru a rezolva situația de criză ivită în interiorul formațiunii politice pe care o conduce, trezește mirarea și amintește mai mult a despotism și paranoia politică. Gravitatea acestui gest, vorbește de lipsa democrației de partid și transformarea Partidul Liberal într-un SRL politic. Dar și despre o posibilă pierdere a sprijinului politic venit din partea unor cercuri politice bucureștene.

În materialul “Cine lucreaza la-disparitia-lui-ghimpu-din-politica ?”, editorialistul Constantin Tănase nota :  „Nu Ghimpu e problema, ci PL-ul. Despre necesitatea scoaterii de la guvernare, dar și din scena politică moldoveană a „partidului unionist” al lui Ghimpu și înlocuirea PL-ului cu forțe politice stataliste se vorbește din 2009”. Observăm acum că domnul Tănase s-a înșelat. Conducerea partidului a spus pe șleau – Ghimpu e vinovat. Acest adevăr a avut un preț - au fost dați afară din partid. Semn clar al totalitarismului politic existent în mintea liderului liberal. Totalitarism care l-a făcut să piardă controlul asupra fracțiunii parlamentare liberale și care a dus la pierderea sustinerii politice a unor influente cercuri de la București. Prin prezența lor în legislativul moldav, cei cinci deputați își vor continua munca asupra promovării viziunilor politice proeuropene, iar sentimentele proromânești vor continua să se afirme. Semn că românismul nu poate fi monopolizat de un curent politic. Fie el și liberal.