PREȘEDINTELE BĂSESCU, SUMMIT-UL DE LA VILNIUS ȘI UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

Cu o zi înainte de începerea summit-ului de la Vilnius, președintele Băsescu a declarat la TVR 1, că, după NATO și Uniunea Europeană, următorul proiect politic al statului român este unirea cu Republica Moldova. Traian Băsescu a precizat însă că acest lucru nu se va întâmpla „mâine”. "Mai devreme - nu vă gândiți mâine - sau mai târziu, acest lucru se va întâmpla, pentru că sângele apă nu se face. România a avut un proiect fundamental de țară - NATO. A avut un al doilea proiect de țară, UE. Eu cred că un al treilea proiect fundamental trebuie să fie unirea cu Moldova", a afirmat Traian Basescu.

Declarațiile președintelui român au fost taxate de către premierul român Victor Ponta. Domnia sa, a spus că declarația lui Băsescu, este "o declarație de final de mandat a unui președinte care în nouă ani nu a făcut nimic pentru Moldova”. Premierul român consideră că prin aceste declarații președintele "dă apă la moară Partidului Comuniștilor din Moldova". "Cred că această abordare este una greșită - cred că moldovenii, nu au nevoie și nu vor să vină cineva să îi ia... Eu zic că cel mai bine e să facem lucruri concrete - gazoduct, linii de autostradă, să întărim  partea de colaborare culturală și educațională", a adăugat Ponta.

Ziariștii români nu au trecut cu vederea punctul de vedere al președintelui Băsescu. Opinia doamnei Ioana Ene, intitulată “Jocul periculos al președintelui. Ușor cu unirea pe scari!” (1.), face trimitere la un gag filmat de Stan și Bran care se intitulează "Ușor cu pianul pe scări", în care cei doi comici au scăpat pianul din mâini în timp ce coborau pe scări.  Doamna Ioana Ene a punctat cîteva dintre posibilele repercusiuni ale declarației făcute de șeful statului român. Potrivit domniei sale, scoțând la iveală chestiunea unionistă, “Traian Băsescu joacă periculos în relația cu UE și Republica Moldova”. Doamna Ene consideră că anunțul făcut de președinte miercuri seara, “are darul unic de a enerva și la Bruxelles, și peste Prut.”

Nu cred că declarația președintelui Băsescu, a surprins pe cineva. Declarații cu acute accente unioniste, domnia sa a mai făcut. De această dată, președintele României a arătat doar că este consecvent și a pus punctele pe i. Cât despre așa numitul „imperialism românesc”, comuniștii moldoveni au mai vociferat. Acum, domniile lor prin vocea domnului Reșetnicov, l-au ameninţat, în limba rusă, pe preşedintele Traian Băsescu, cu dezmembrarea statului român. Dar în împlinirea acestui nefericit scenariu, dați-mi voie iarăși, să nu cred. E posibil ca această credință a mea să vină de la aplecarea către Evanghelii a domnului Băsescu, care vine să le dea de fapt românilor basarabeni, nădejdea în miracole. Cereți și vi se va da, a spus, președintele român! Îndemnul dătător de speranță face trimitere directă la un verset din Evanghelia după Luca care spune "cereți și vi se va da, căutați și veți găsi, bateți și vi se va deschide. Fiindca oricine cere, capătă, cine caută găsește, și celui ce bate i se va deschide"…

Cred, parțial, în justețea afirmațiilor făcute de domnul profesor Ionel Nicu Sava care a plasat pe blogul domniei sale, un text în care a fost punctat, faptul că, la Vilnius, oficialii UE nu își doresc să audă mesaje de tip unionist. “ În preajma summit-ului UE de la Vilnius, noi nu discutăm temele centrale ale uniunii în legătură cu Parteneriatul Estic - stabilitatea la frontiere, ci facem seminarii despre unire”, scrie domnia sa în textul intitulat „Ușor cu unirea pe scări” (2.) Dar la Vilnius nimeni nu are când se gândi la unionista declarație a președintelui României căci cu toții sunt ușor debusolați de retragerea de ultimă oră a Ucrainei. Afirmația îi aparține lui Cristian Ghinea care adaugă că "printre oficialii UE circulă o nervozitate și un sentiment de neîmplinire".

Sunt convins că declarația președintelui Băsescu a fost mai mult una de uz intern. Aflat la final de mandat, domnul Băsescu nu mai are nimic de pierdut. În confruntarea celor două palate, Cotroceni și Victoria, declarația locatarului de la Cotroceni îl pune într-o ușoară dificultate pe cel de la Palatul Victoria. 

Nedelicatul joc al președintelui Băsescu pe Moldova era unul așteptat. Dar când a fost vreodată, delicat politicianul Băsescu? Lansarea Partidului Mișcarea Populară la Chișinău a fost un semn clar că la Cotroceni se pregătește o declarație de acest gen. Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România”, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul” s-a constituit într-un teren de aterizare pentru declarația șefului statului român.  În condițiile în care 61,7% dintre români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România dacă integrarea europeană a Chișinăului s-ar dovedi imposibilă, declarația președintelui Băsescu este una corectă din punct de vedere politic. Mai mult, pentru că a spus-o verde în ochi, ea a făcut ca, pe plan intern, să-i sară procentajul cu câteva puncte în sus.

Oricum ar fi, domnul Dungaciu trebuie să se declare mulțumit. De acum încolo, statul român are un proiect dedicat Republicii Moldova. Proiectul pare a fi plasat într-un viitor destul de incert  - domnul Băsescu a specificat că "nimic nu se poate face împotriva voinței românilor din stânga și dreapta Prutului", dar, vor unii ori nu, odată cu această declarație, potențialitatea sa de existență capătă contur. 

Până una alta, corespondenta Europei Libere la Vilnius, Valentina Ursu, ne informează că, astăzi, vineri 29 noiembrie, Președintele României, Traian Băsescu se va afla la Chișinău, într-o vizită particulară, pentru a participa la recepția oferită de Ambasada României în Republica Moldova cu ocazia Zilei Naționale a României.

Eu îmi aduc aminte că marți, 26 noiembrie, din dispoziția Primului-ministru Victor Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea a inspectat, lucrările la gazoductul Iași – Ungheni și a constatat că lucrările sunt și vor fi în grafic.

     http://www.ziare.com/europa/moldova/jocul-periculos-al-presedintelui-usor-cu-unirea-pe-scari-1270124

    http://ionelnicusava.blogspot.ro/2013/11/usor-cu-unirea-pe-scari.html

MOTORUL LUI FILAT

Ministrul moldovean de externe, Natalia Gherman, întors de la Berlin, a susținut la începutul lunii august o conferință de presă în care a spus că  „miniștrii de externe din statele Uniunii Europene au remarcat progresele obținute de Republica Moldova în parcursul său european”. La Reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic și a Uniunii Europene, unde a participat și Natalia Gherman, aceștia și-au exprimat susținerea pentru parafarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Susținerea miniștrilor de externe ai Uniunii Europene în condițiile în care, așa cum remarca și profesorul Dungaciu, “nu e simplu să faci politică sau geopolitică la frontiera euroatlantică”, este un semnal pozitiv transmis formațiunilor politice componente ale arcului guvernamental chișinăuian. Mesajul european este totodată, un indicator al continuării finanțărilor europene adresate Republicii Moldova, finanțări care vin și pe formula de cooperare bilaterală, România – Republica Moldova. 

Lansarea construcției gazoductului Iași – Ungheni face parte din ansamblul de semnale pozitive transmise de către Uniunea Europeană și prin importantul ei actor din această zonă – România. Chiar dacă mediile de informare de la București vorbesc despre sfârșitul bunelor relații dintre Executivul și Președinția statului român, în ultimii ani, iese în evidență existența unei constante a politicii românești - sprijinul politic necondiționat acordat Moldovei în drumul ei spre integrarea europeană.

Guvernarea AIE, în frunte cu primul ministru Vlad Filat, a fost prima care a beneficiat nu numai de suportul diplomației române dar și de suportul unor importanți factori de decizie la nivelul Consiliului European. Vedem că și guvernul Leancă, continuator al programului de guvernământ al cabinetului Filat, beneficiază de același masiv suport. S-ar părea că aceste guvernări au noroc. Persoane foarte influente în Uniunea Europeană își îndreaptă atenția către Chișinău și trag Moldova în Uniunea Europeană. 

Doar că norocul ți-l faci singur! Afilierea, în februarie 2011, a Partidului Liberal Democrat din Moldova, la marea familie a Partidului Popular European a făcut posibil întregul suport diplomatic și financiar acordat statului moldovean. Trebuie să amintim că Partidul Popular European deține 16 dintre cei 27 de șefi de stat sau de guvern care participă la Consiliul European. Aceștia participă la summit-ul PPE care pregătește de fapt Consiliul European. Consiliul European este cel care definește direcțiile și prioritățile generale ale Uniunii Europene. 

Dacă Vlad Filat alegea afilierea partidului său la o altă familie europeană, integrarea europeană a Republicii Moldova rămânea doar cu un singur motor, cel românesc. Alegerea făcută de liderul liberal democrat a dus la apariția unui al doilea motor, care, mult mai puternic, a urnit din loc carul politic moldav. 

Într-un recent material, oficialităților guvernamentale moldovenești li se imputa  că, “indecizia de 20 de ani a Republicii Moldova nu a dat niciun rezultat semnificativ”. Este desigur o constatare pertinentă, dar la această afirmație, ar trebui adăugat că șovăiala autorităților de la Chișinău a fost determinată și de slaba putere a motorului bucureștean.  

Domnul Dungaciu a sesizat corect. Clasa politică românească nu a avut și nu are deocamdată, un proiect destinat Moldovei, care să aibă forța unui motor de Volkswagen. Popularii europeni, prin Wilfried Martens, se pare că au.

ISTERIA TRANSNISTREANĂ ȘI ROAD MAP-UL EUROPEAN

Liderul regiunii transnistrene a Republicii Moldova, Evgheni Şevciuk, a semnat zilele trecute un document privind „frontiera de stat” a regiunii, în care este inclus satul Varniţa dar și opt localități ale raionului Dubăsari aflate sub jurisdicţia Moldovei. Acest gest politic care presupune crearea unor detașamente paramilitare de control al acestei frontiere precum și controlul spațiului aerian transnistrean, vine să tensioneze negocierile referitoare la rezolvarea pașnică a diferendului de pe Nistru. Observatorii politici au tras un semnal de alarmă și au afirmat că “de la încetarea conflictului armat, părțile n-au fost niciodată mai aproape de reluarea ostilităților decât la momentul actual”.

Tensionata situație ivită pe segmentul transnistrean i-a făcut pe deputații moldoveni să solicite o şedinţă specială a Legislativului, în care, cu ușile închise vor fi abordate problemele din Transnistria şi provocările separatiştilor în raport cu Chişinăul.

În același timp într-un interviu acordat jurnalistului Doru Dendiu pentru portalul de știri Romanian Global News, ministrul  moldovean al apărării, Vitalie Marinuţa, a declarat că Armata Naţională este în stare să riposteze unor eventuale atacuri  venite din partea forţelor militare separatiste. Ministrul a răspuns în acest mod insistentelor întrebări ale reporterului  referitoare la capacităţile de apărare ale Republicii Moldova în cazul unei ipotetice escaladări a conflictului de la Nistru. Marinuţa a subliniat însă că nu există în prezent premise pentru începerea unor ostilităţi militare la Nistru.

Declaraţiile lui Marinuţa au fost prompt sancționate de către fracțiunea parlamentară a opoziției comuniste care i-au solicitat demisia. Grupul deputaților socialişti au înregistrat deja moţiunea de cenzură privind demisia. Comuniştii moldoveni au cerut excluderea lui Marinuţa din lista raportorilor pe subiectul conflictului transnistrean. În Parlament urmează a fi audiaţi vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, ministrul de Interne, Dorin Recean, directorul Serviciului de Securitate, Mihai Balan, dar şi alţi oficiali responsabili de situaţia din raioanele de est.

Un alt interviu vine și el să pună pe jeratic întreaga clasă politică moldovenească.  Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Romane, Dan Dungaciu, afirmă că în schimbul integrării europene, oficialii de la Chișinău ar trebui să cedeze regiunea transnistreană. Dungaciu consideră că o eventuală recunoaştere a independenţei Transnistriei de către Moldova şi România ar avea o legătură directă cu recunoaşterea provinciei Kosovo, de către Serbia, în schimbul unei poziţii mai confortabile în angrenajul euroatlantic. „Dacă sârbii au renunţat la o provincie pe care oricum nu o controlau pentru a obţine ceva mai bun în schimb, de ce n-ar face-o şi R. Moldova?”, s-a întrebat Dungaciu, în interviul acordat portalului ziare.com.

Cedarea regiunii transnistrene în favoarea unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România ori a unei posibile integrării europene a fost o idee care s-a vehiculat pentru prima oară în anul 2004. Directorul Institutului de Strategie Naționala din Rusia, Stanislav Belkovski, afirma într-un interviu acordat postului național de televiziune din Rusia, că vede firească o eventuală unire a Republicii Moldova cu România. În opinia lui, regiunea transnistreană ar urma să devină un stat independent, iar Găgăuzia, enclavă autonomă. 

Apropourilor pe care le face în mass media domnul Dungaciu li se suprapune insistența depusă  de oficialii de la Bruxelles pentru crearea unor puncte de control al imigrației de-a lungul râului Nistru. Această doleanță a europenilor a fost anunțată pe 18 iunie de către portalul de știri Omega. Deputatul comunist, membru al comisiei parlamentare de cooperare UE-Moldova, Alexandru Petkov afirma pentru acest portal că, în cadrul reuniunii Consiliului de Cooperare UE-Republica Moldova din Parlamentul European, directorul Serviciului European pentru Relații Externe Gunnar Wiegand, a declarat că UE va insista pe crearea de unui număr de șase puncte de control al imigrației de-a lungul râului Nistru. „Nimeni nu are nici o îndoială: Bruxelles-ul a dat comanda ca Moldova să fie divizată pe Nistru", a spus deputatul comuniștilor moldoveni. Autoritățile moldovenești au explicat însă că această decizie face parte a planului de acțiune privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană dar și a unui control mai efectiv al străinilor. Nu cred că oficialii de la Chișinău vor da curs academicelor sugestii ale domnului Dungaciu de renunțare benevolă la teritoriul de peste Nistru al Republicii Moldova. Și nici nu cred că oficialii europeni au puterea de a dicta o decupare a hărții Republicii Moldova, așa cum afirmă domnul Petkov. Observatorii politici cunosc faptul că deputații Parlamentului Republicii Moldova au votat în iulie 2005 legea numărul 173 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului. Reglementarea pașnică a acestui diferend se face conform prevederilor acestei legi care presupune în linii mari faptul că regiunea transnistreană va reprezenta o unitate teritorială autonomă cu competenţe largi în diferite domenii şi va avea o legislaţie regională care nu va veni în contradicţie cu Constituţia şi legislaţia naţională a Republicii Moldova. Desigur soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean şi reintegrarea Republicii Moldova presupune retragerea militarilor, armamentului şi muniţiilor străine de pe teritoriul ţării şi lichidarea Zonei de Securitate. Sunt absolut sigur că vizitele de la București a secretarului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nicolai Patrușev și a directorului CIA, John Brennan, au avut de a face cu menținerea păcii pe sectorul transnistrean.  Observațiile la calm făcute de către președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Corman sunt binevenite. "Trebuie să fim calmi, să avem o atitudine realistă, un dialog permanent cu cei care participă la negocierile în formatul 5+2, misiunea OSCE, Ucraina, Federaţia Rusă. Trebuie să ne conjugăm eforturile. Este în interesul tuturor să avem linişte şi stabilitate", a declarat Igor Corman la întoarcerea de la Bruxelles. Insistența cu care se încearcă în aceste zile isterizarea societății moldovenești  nu este benefică. Cei care fac acest lucru își doresc dezghețarea conflictului de pe Nistru doar pentru ca la Vilnius, statul moldav să nu aibă nici o șansă pentru a primi un „road map” european.

DEPOLITIZAREA PROCURATURII – BĂTĂTURA DEPUTATULUI PLAHOTNIUC ?

7 zile. Atât a trecut de la votul prin care deputații Partidului Democrat din  Moldova împreună cu cei comuniști au demis guvernul care avea deschise porțile spre Europa. Și la o săptămână după acest memorabil vot, comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, dă din deget oficialilor moldoveni. El a scris un mesaj în care spune că nu este un moment propice în care emoțiile să fie puse deasupra interesului național moldovenesc și asta, pentru că „se pierde tot ce s-a realizat până acum”.

Ați înțeles corect – emoții, așa a caracterizat oficialul european, criza politică chișinăuiană. Vădit iritat de comportamentul chișinăuienilor, oficialul european a trimis un ultim semnal, prin care, vag amenințător, somează ca „săbiile” să fie băgate în teacă. Săbiile lui Ghimpu, firește!

De la București, Titus Corlățean repetă ușor nehotărât că, „așteptările Uniunii Europene sunt legate de identificarea rapidă a unei soluții politice care să garanteze stabilitatea politica și continuitatea eforturilor atât de reformă în plan intern, cât și de apropiere de UE”. Un mesaj mult prea diplomatic ca să fie înțeles din start de către basarabeni. 

Aproape nimic de la Moscova. Doar comentatorii de la Vocea Rusiei, care afirmă că labirinturile crizei politice moldovenești sunt prea confuze pentru a fi înțelese de experții bucureșteni. Parafrazându-l pe Dan Dungaciu, Valentin Mândrășescu, afirmă că fostul consilier al lui Mihai Ghimpu, nu știe unde-i poarta și cine joaca meciul. “În timp ce Rusia și Germania erau la o bere cu arbitrii meciului, la Chișinău s-a marcat un autogol”, spune comentatorul politic al postului de radio Vocea Rusiei. Ups!

Pe malul Dîmboviței, un altul, Armand Goşu de astă dată, spune că „în următoarele luni în Republica Moldova, va fi un război pe viaţă şi pe moarte. Nu atât unul geopolitic, cât între nişte băieţi de cartier care au de împărţit resursele puţine ale unei ţări prea mici”. Goșu crede că “la Chişinău, treaba ruşilor o fac alţii”, spune franc, cunoscutul publicist român. Orgoliul nemăsurat al lui Plahotniuc, nestăpânitele emoții ale lui Ghimpu și lupta lui Voronin pentru putere, asta stă sub umbrela nehotărâtului prenume, adaug eu. 

Mai hotărât ca de obicei, într-un material dedicat situației din spațiul pruto-nistrean, Iulian Chifu, spune negru pe alb că în situația creată părţile aflate la început de negocieri trebuie să accepte că “Vlad Filat nu poate ieşi cu totul din spaţiul politic şi că un echilibru va trebui format”. „Ambele părţi trebuie să mai înţeleagă o realitate: toţi cei compromişi şi implicaţi în scandaluri de corupţie, expuşi în această postură cu temei, trebuie să părăsească scena politică, iar dacă există dovezi, să ajungă în faţa procurorului şi a judecătorului”, spune consilierul prezidențial.

În șapte zile, am înțeles oare ceva? Putem ști cu siguranță că „Partidul Democrat nu va înainta nici o candidatură la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova”. Declarația a fost făcută de președintele Partidului Democrat, Marian Lupu, într-un interviu pentru portalul de știri tiras.ru. Destule ca să cunoaștem deja, că liberal democrații îl vor înainta pe Vlad Filat în funcția de premier. Numeroase zile pentru a vedea că, vocalul Mihai Ghimpu, exprimând punctele de vedere ale democraților, nu și-l mai dorește pe liberal-democrat, prim-ministru. Abundente, pentru a spune că opoziția comunistă își dorește numai alegeri anticipate.

Frica păzește bostănăria, afirmam într-un text recent. Frica pe care o resimt cele trei componente ale fostei alianțe, vine de la nesigurul rezultat al alegerilor anticipate. Scorul pe care aceste partide îl au în propriile sondaje este motivator pentru a face, fiecare, un pas în spate. Aflați sub umbra prozaicei certitudini de a nu da cioara din mână pentru vrabia de pe gard, deputații din fosta alianță au început tatonările pentru a face posibilă evitarea anticipatelor. Devine din ce în ce mai clar că, într-n final, Lupu va accepta candidatura lui Filat. Lucru la care insistă atât Bruxelles-ul cât și Bucureștiul. În aceste condiții, tăcerea Moscovei este o confirmare iar pentru liderul partidului asociat cu Edinnaia Russia, cade prost. Mică și pițigăiată, vocea lui Mizei nu se ia în calcul. De cînd cu licența pentru combinatul siderurgic se știe și de ce, nu-i așa?

Dincolo de vizibilul suport european, avantajul lui Filat se mai bazează pe ceva. Liberal democrații au dat dovadă de mult fler atunci când au dat de înțeles că nu vor susține cererea opoziției comuniste de abrogare a legii prin care s-a interzis simbolistica PCRM. Ei au afirmat că, „verdictul curţii de la Veneţia are un caracter consultativ şi de recomandare” și că în situația dată „contează foarte mult de poziţia Curţii Constituţionale din Republica Moldova”. Generoasa lor plasare alături de colegii din fosta alianță,  a făcut posibilă începerea negocierilor.  Deși doar ei au aspirinele necesare pentru a face față nevrozelor electorale, amicalul gest i-a făcut să răsufle ușurați pe liberali și democrați, semn că vor putea și ei acumula un scor mai de doamne ajută la viitoarele alegeri. Datele din sondaje arată că eventualele alegeri anticipate plus intrarea în legalitate a simbolisticii comuniste, ar face posibil un scor ridicat pentru opoziție.   

 

Negocierile au început dar resetarea Alianţei poate avea loc doar în anumite condiţii. Liberal democrații vor insista pe depolitizarea anumitor instituţii de stat. „Instituţiile statului trebuie să fie depolitizate şi nu trebuie să servească intereselor unui anumit partid” a spus scurt pe doi, la Publika TV, vice președintele liberal democrat, Vadim Pistrinciuc. 

În condițiile în care liberal democrații își doresc să pornească depolitizarea instituțiilor statale, pentru foștii colegi de alianță, negocierile vor fi extrem de dure. Problema depolitizării acestor instituții, corect sesizată de democratul Candu, este complexă și apasă rău de tot pe bătătura prim-vicepreședintelui PDM, Vlad Plahotniuc. “Veniţi din start cu o problemă complexă, depolitizarea instituțiilor. Poate ar fi cazul să ajungem la o noţiune concretă la ceea ce înseamnă depolitizarea”, a replicat Candu.

 Dure, complexe, dureroase sau mai puțin, am asistat însă la demararea tratativelor. E un semn că pentru moment securea războiului a fost îngropată. Vor continua confruntările mediatice, ca metodă de presiune în negocieri. Și în loc de pâine ieftină, circ pentru plebei.