Showing posts with label Valentin Mândrășescu. Show all posts
Showing posts with label Valentin Mândrășescu. Show all posts

Monday, March 11, 2013

DEPOLITIZAREA PROCURATURII – BĂTĂTURA DEPUTATULUI PLAHOTNIUC ?



7 zile. Atât a trecut de la votul prin care deputații Partidului Democrat din  Moldova împreună cu cei comuniști au demis guvernul care avea deschise porțile spre Europa. Și la o săptămână după acest memorabil vot, comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, dă din deget oficialilor moldoveni. El a scris un mesaj în care spune că nu este un moment propice în care emoțiile să fie puse deasupra interesului național moldovenesc și asta, pentru că „se pierde tot ce s-a realizat până acum”.
Ați înțeles corect – emoții, așa a caracterizat oficialul european, criza politică chișinăuiană. Vădit iritat de comportamentul chișinăuienilor, oficialul european a trimis un ultim semnal, prin care, vag amenințător, somează ca „săbiile” să fie băgate în teacă. Săbiile lui Ghimpu, firește!

De la București, Titus Corlățean repetă ușor nehotărât că, „așteptările Uniunii Europene sunt legate de identificarea rapidă a unei soluții politice care să garanteze stabilitatea politica și continuitatea eforturilor atât de reformă în plan intern, cât și de apropiere de UE”. Un mesaj mult prea diplomatic ca să fie înțeles din start de către basarabeni. 

Aproape nimic de la Moscova. Doar comentatorii de la Vocea Rusiei, care afirmă că labirinturile crizei politice moldovenești sunt prea confuze pentru a fi înțelese de experții bucureșteni. Parafrazându-l pe Dan Dungaciu, Valentin Mândrășescu, afirmă că fostul consilier al lui Mihai Ghimpu, nu știe unde-i poarta și cine joaca meciul. “În timp ce Rusia și Germania erau la o bere cu arbitrii meciului, la Chișinău s-a marcat un autogol”, spune comentatorul politic al postului de radio Vocea Rusiei. Ups!

Pe malul Dîmboviței, un altul, Armand Goşu de astă dată, spune că „în următoarele luni în Republica Moldova, va fi un război pe viaţă şi pe moarte. Nu atât unul geopolitic, cât între nişte băieţi de cartier care au de împărţit resursele puţine ale unei ţări prea mici”. Goșu crede că “la Chişinău, treaba ruşilor o fac alţii”, spune franc, cunoscutul publicist român. Orgoliul nemăsurat al lui Plahotniuc, nestăpânitele emoții ale lui Ghimpu și lupta lui Voronin pentru putere, asta stă sub umbrela nehotărâtului prenume, adaug eu. 

Mai hotărât ca de obicei, într-un material dedicat situației din spațiul pruto-nistrean, Iulian Chifu, spune negru pe alb că în situația creată părţile aflate la început de negocieri trebuie să accepte că “Vlad Filat nu poate ieşi cu totul din spaţiul politic şi că un echilibru va trebui format”. „Ambele părţi trebuie să mai înţeleagă o realitate: toţi cei compromişi şi implicaţi în scandaluri de corupţie, expuşi în această postură cu temei, trebuie să părăsească scena politică, iar dacă există dovezi, să ajungă în faţa procurorului şi a judecătorului”, spune consilierul prezidențial.

În șapte zile, am înțeles oare ceva? Putem ști cu siguranță că „Partidul Democrat nu va înainta nici o candidatură la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova”. Declarația a fost făcută de președintele Partidului Democrat, Marian Lupu, într-un interviu pentru portalul de știri tiras.ru. Destule ca să cunoaștem deja, că liberal democrații îl vor înainta pe Vlad Filat în funcția de premier. Numeroase zile pentru a vedea că, vocalul Mihai Ghimpu, exprimând punctele de vedere ale democraților, nu și-l mai dorește pe liberal-democrat, prim-ministru. Abundente, pentru a spune că opoziția comunistă își dorește numai alegeri anticipate.

Frica păzește bostănăria, afirmam într-un text recent. Frica pe care o resimt cele trei componente ale fostei alianțe, vine de la nesigurul rezultat al alegerilor anticipate. Scorul pe care aceste partide îl au în propriile sondaje este motivator pentru a face, fiecare, un pas în spate. Aflați sub umbra prozaicei certitudini de a nu da cioara din mână pentru vrabia de pe gard, deputații din fosta alianță au început tatonările pentru a face posibilă evitarea anticipatelor. Devine din ce în ce mai clar că, într-n final, Lupu va accepta candidatura lui Filat. Lucru la care insistă atât Bruxelles-ul cât și Bucureștiul. În aceste condiții, tăcerea Moscovei este o confirmare iar pentru liderul partidului asociat cu Edinnaia Russia, cade prost. Mică și pițigăiată, vocea lui Mizei nu se ia în calcul. De cînd cu licența pentru combinatul siderurgic se știe și de ce, nu-i așa?

Dincolo de vizibilul suport european, avantajul lui Filat se mai bazează pe ceva. Liberal democrații au dat dovadă de mult fler atunci când au dat de înțeles că nu vor susține cererea opoziției comuniste de abrogare a legii prin care s-a interzis simbolistica PCRM. Ei au afirmat că, „verdictul curţii de la Veneţia are un caracter consultativ şi de recomandare” și că în situația dată „contează foarte mult de poziţia Curţii Constituţionale din Republica Moldova”. Generoasa lor plasare alături de colegii din fosta alianță,  a făcut posibilă începerea negocierilor.  Deși doar ei au aspirinele necesare pentru a face față nevrozelor electorale, amicalul gest i-a făcut să răsufle ușurați pe liberali și democrați, semn că vor putea și ei acumula un scor mai de doamne ajută la viitoarele alegeri. Datele din sondaje arată că eventualele alegeri anticipate plus intrarea în legalitate a simbolisticii comuniste, ar face posibil un scor ridicat pentru opoziție.   
 
Negocierile au început dar resetarea Alianţei poate avea loc doar în anumite condiţii. Liberal democrații vor insista pe depolitizarea anumitor instituţii de stat. „Instituţiile statului trebuie să fie depolitizate şi nu trebuie să servească intereselor unui anumit partid” a spus scurt pe doi, la Publika TV, vice președintele liberal democrat, Vadim Pistrinciuc. 

În condițiile în care liberal democrații își doresc să pornească depolitizarea instituțiilor statale, pentru foștii colegi de alianță, negocierile vor fi extrem de dure. Problema depolitizării acestor instituții, corect sesizată de democratul Candu, este complexă și apasă rău de tot pe bătătura prim-vicepreședintelui PDM, Vlad Plahotniuc. “Veniţi din start cu o problemă complexă, depolitizarea instituțiilor. Poate ar fi cazul să ajungem la o noţiune concretă la ceea ce înseamnă depolitizarea”, a replicat Candu.


 Dure, complexe, dureroase sau mai puțin, am asistat însă la demararea tratativelor. E un semn că pentru moment securea războiului a fost îngropată. Vor continua confruntările mediatice, ca metodă de presiune în negocieri. Și în loc de pâine ieftină, circ pentru plebei.


Monday, December 31, 2012

TURNESOLUL LUI DUNGACIU A DAT ROADE SAU JOHN KERRY ȘI NOUA PARADIGMĂ AMERICANĂ



La sfârșit de an pe Băsescu l-a apucat tristețea. 

Tristețea președintelui român e strâns legată de spitalizarea doamnei de fier. Hillary Clinton a fost spitalizată din cauza unei tromboze, ca urmare a comoţiei cerebrale suferite acum două săptămâni. Informaţia a fost confirmată de unul dintre consilieri. La mijlocul acestei luni, oficialul şi-a pierdut cunoştinţa din cauza deshidratării provocate de un virus stomacal. Șeful diplomației americane a lipsit de la audierile în faţa Congresului, de pe 20 decembrie. Ea urma să dea explicaţii în privinţa atacului de pe 11 septembrie produs la Benghazi, în urma căruia consulul american în Libia şi-a pierdut viaţa.
 
Motivațiile  ce se bazează pe viruși ce provoacă comoții cerebrale sunt bune pentru povestea de seară.  Barack Obama şi-a început noul mandat printr-o epurare a administraţiei prezidenţiale, a serviciilor secrete şi a Pentagonului. „Doamna de fier” a diplomaţiei americane, a fost dată afară. Iar alți „duri” de la conducerea armatei americane a căzut în dizgraţie şi au fost înlocuiți.

Se pare că la Bucureşti existau mici speranţe că noul secretar de stat va fi Susan Rice, una dintre speranţele Partidului Republican și ale new establishment-ului american.
Unii dintre consilierii domnului Băsescu mizau pe ideea că Rice va fi continuatoarea strategiilor politice inițiate de doamna Clinton. De curând mediile de informare americane au notat despre faptul că noul şef al diplomaţiei americane ar putea fi senatorul John Kerry.  ( http://edition.cnn.com/2012/12/21/politics/kerry-nomination/index.html )

La mijlocul lunii decembrie profesorul Dan Dungaciu lansa afirmația precum că blocul militar nord atlantic ar trebui să fie implicat în negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean. Într-un material scris pe marginea acestui subiect notam că “modificarea formatului de negocieri ar avea efectul gazului lampant turnat pe focul delicatelor relații existente între Chișinău și Tiraspol.  Prin intermediul mecanismelor de implementare ale IPAP NATO – Moldova  dar și prin participarea statului moldav la măsurile întreprinse de OSCE pentru întărirea securității, experții militari NATO cunosc foarte bine realitățile din zonă. O implicare a acestora în procesul de reglementare ar fi însă refuzată categoric de partea transnistreană, dar și de alte părți care nu își doresc o schimbare a formatului de negocieri. Teoretic, propunerea, ar putea fi acceptată. Venite din mediul academic și al comunităților  de experți, reacțiile la aceasta ar avea efectul unei hârtii de turnesol. (http://victornichitus.blogspot.com/2012/12/turnesolul-lui-dungaciu.html )

Într-un comentariu dedicat Republicii Moldova comentatorul politic Valentin Mândrășescu de la Vocea Rusiei nota despre faptul că după douăzeci de ani de independenţă formală, Moldova s-a pomenit într-un impas geopolitic.
Mândrășescu este sceptic în ceea ce privește posibilitatea reunirii Moldovei cu Țara și afirmă că “în pofida scenariilor politice şi campaniilor mass media constante a susţinătorilor unirii cu România, acest scenariu este, practic, irealizabil. Bucureştiul nu ia decizii în mod independent, iar Bruxelles nu vrea ca în limitele graniţelor Uniunii Europene să existe un focar de tensiune interetnică. Orice modificare a graniţelor va deschide o adevărată Cutie a Pandorei şi va crea un precedent de care vor profita alte ţări.”

Nici scenariul referitor la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu îi pare unul optimist. Domnia sa afirmă că „integrarea europeană a Republicii Moldova este imposibilă căci în contextul crizei economice, preţul politic al aderării la UE a celei mai sărace ţări din Europa de Est va fi prea mare, iar avantajul strategic-zero.”
Referitor la o posibilă aderare a Republicii Moldova la Uniunea Vamală, Valentin Mândrășescu spune că “scenariul integrării în Uniunea Vamală este greu de realizat în contextul conjuncturii politice actuale. Partidul Comunist, în pofida retoricii pro-ruse, şi-a distrus pentru întotdeauna relaţiile cu Moscova atunci când a sabotat în mod conştient planul Kozak privind reglementarea conflictului din Transnistria şi nimeni nu poate garanta că revenirea comuniştilor la putere nu va însemna o nouă trădare a intereselor populaţiei vorbitoare de limba rusă şi un nou flirt cu Uniunea Europeană„ (http://romanian.ruvr.ru/2012_12_24/Republica-Moldova-Impas-national/ )

Turnesolul folosit de Dungaciu a dat roadele scontate. 

Numirea noului șef al Departamentului de Stat, John Kerry, este una interpretată pozitiv de către oficialii de la Moscova. Adevărată porta voce a statului rus, Vocea Rusiei că “pentru prima dată în ultimele trei decenii SUA va fi nevoită să negocieze cu concurenţii geopolitici, să îngheţe anumite conflicte şi să-şi reducă sfera de influenţă.”
Dacă descifrăm corect mesajele transmise în spațiul public de către importanții jucători din spațiul geopolitic pe care teritorial îl ocupă Republica Moldova, putem observa că anul viitor va fi unul liniștit. Situația internațională le-a acordat oficialilor moldoveni o șansă în plus – cea a liniștei. Dacă vor ști să găsească o soluție amiabilă de a termina intrigile autohtone,  vor avea timpul și capacitățile necesare pentru a ne apropia și mai mult de spațiul și valorile europene. Chiar dacă prețul este unul prea mare pentru a face parte din Uniunea Europeană există suficiente posibilități pentru ca Moldova să fie ancorată la acest spațiu al valorilor. Impasul pe care unii îl văd, este unul care ne dă posibilitatea să tragem de timp pentru ca în cele din urmă să găsim soluții convenabile la această ciocnire de civilizații care se dă între Prut și Nistru.