CURTEA CONSTITUȚIONALĂ ÎI ARUNCĂ ÎN RĂZBOI PE POLITICIENII MOLDOVENI

La 16 mai, președintele Nicolae Timofti a semnat decretele privind revocarea lui Mihai Moldovanu din funcția de viceprim-ministru și a lui Anatolie Șalaru din funcția de ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Decretele sunt semnate ca urmare a inițiativei premierului interimar, Iurie Leancă. În același timp prin hotărâre de guvern, șeful Cabinetului de Miniștri, l-a eliberat din funcția de director al Moldsilva pe Ion Cebanu. 

Semnarea de către președintele Republicii Moldova a acestor decrete s-a făcut în temeiul articolului 98 aliniat (6) din Constituția Republicii Moldova, care prevede faptul că, șeful statului are dreptul în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției, de a revoca și numi, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai guvernului. 

La 18 mai, judecătorii Înaltei Curți au declarat că cele două decrete semnate de către președintele moldovean ca și hotărârea de guvern luată, sunt neconstituționale. Decizia judecătorilor a plecat de la faptul că, atribuțiile premierului interimar nu pot fi aceleași cu cele ale premierului titular.

În același timp, vocile juriștilor care susțin că pe durata provizoratului  cabinetului de miniștri, premierul interimar trebuie să aibă suficiente pârghii pentru ca instituțiile statului să nu o ia razna, au o mare doză de adevăr. Chiar dacă premierul interimar nu are mandatul Parlamentului de exercitare a funcției, interimatul urmărește de fapt asigurarea continuității tuturor atribuțiilor funcției primului ministru.

Dacă, potrivit deciziei Curții Constituționale, domnul Iurie Leancă și-a depășit atribuţiile atunci când i-a demis pe cei trei demnitari liberali, urmărind aceeași logică, putem la fel de bine spune că domnul Leancă își depășește atribuțiile atunci când negociază cu Stefan Fule. 

Decizia Curții Constituționale, vine să arunce întreaga elită politică moldovenească pe baricade. Divorțul existent între foștii parteneri de alianță a fost deja confirmat de către președintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu. Domnia sa a spus că între foştii parteneri din Alianţa pentru Integrare Europeană domină total neîncrederea, nimeni nu mai crede pe nimeni. Declaraţiile au fost făcute într-un interviu pentru Europa Liberă. Neîncrederea de care vorbește liderul democraților moldoveni, e firească. Ea vine ca urmare a votului de demitere al Guvernului condus de Vlad Filat. Atitudinea pe care au luat-o prin votul lor reprezentanții Partidului Democrat a dus la demisia unui cabinet de miniștrii care avea suportul extern pentru ca la Vilnius, Moldova să primească importante repere ale drumului ei european.

Chiar dacă potrivit jurământului lor, judecătorii Curții Constituționale ar trebui să se afle dincolo de jocurile inițiate de partidele politice, decizia din 18 mai trezește ușoare nedumeriri. Mirarea societății civile, a jurnaliștilor și a observatorilor vieții politice moldovenești se referă la graba cu care Înalta Curte a examinat sesizarea deputaților liberali. Ministrul Justiției, Oleg Efrim a sesizat și el iuțeala judecătorilor. „Rapiditatea cu care a fost pusă pe rol această sesizare și faptul că s-a făcut în lipsa reprezentaților instituției prezidențiale ridică semne de întrebare”, a spus Efrim. 

Declarația lui Timofti a fost mai categorică. În fața lui Stefan Fule, președintele statului moldovean a spus că prestaţia din ultima vreme a Curţii Constituţionale, care a ales să se comporte ca un actor politic, este în contradicţie cu toată jurisprudenţa constituţională de până în prezent.

Recent și ambasadorul SUA la Chişinău, William Moser a declarat că  o mai proaspătă decizie a Curţii Constituţionale, cea prin care s-a declarat drept ilegală desemnarea lui Vlad Filat în funcţia de premier, pune la îndoială independența întregului sistem judecătoresc al Republicii Moldova.

Existentele nemulțumiri față de acțiunile unor judecători ai Curții Constituționale par a fi întemeiate. Ultima rezoluție a Curții Constituționale, pune pe picior de război forțele politice moldovene. Pierderea încrederii existente între foștii parteneri de alianță reduce la minimum posibilitatea refacerii acesteia și votul pentru investirea unui nou guvern. Să-i fi aruncat cu bună știință Alexandru Tănase pe politicienii moldoveni în alegeri anticipate?

PĂSĂRILE GRASE NU POT ZBURA SAU DE CE TACE CONSTANTIN TĂNASE

Directorul interimar al Teatrului Eugen Ionescu, Petru Vutcărău, a afirmat ieri că Republica Moldova e un stat dictatorial. Afirmația făcută de cunoscutul om de teatru s-a auzit în cadrul unei conferințe de presă recente și vine ca urmare a faptului că ministrul culturii, Boris Focșa, nu l-a acceptat în funcția de director al TEI pe dramaturgul și jurnalistul Val Butnaru.

Potrivit agenției de presă Info-Prim Neo, în cadrul conferinței de presă de ieri, conducerea Teatrului „Eugene Ionesco” a susţinut că ministrul culturii, Boris Focşa, tergiversează numirea lui Val Butnaru în funcția de director de mai bine de două luni. Potrivit lui Vutcărău,  ministrul Focșa nu este decât o marionetă în mâinile  unei persoane politice dintr-un partid politic cunoscut. 

Oare de ce Petru Vutcărău este atât de supărat? Potrivit jurnaliștilor în cadrul unei conferinţe de presă din 13 decembrie el a declarat că încă din luna septembrie, a propus adunării generale a colectivului de teatru, candidatura lui Val Butnaru la funcţia de director, iar aceasta  a fost unanim acceptată. Mai mult, ministrul culturii a acceptat-o, și a dat asigurări că în curând va emite un ordin de numire în funcţie, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Petru Vutcărău a menţionat că la scurt timp a fost emis un ordin, însă nu de numire în funcţie, ci de desfăşurare a unui concurs pentru suplinirea funcţiei de director al teatrului. Persoana desemnată de colectivul teatrului s-a înscris şi ea în concurs, împreună cu alţi doi candidaţi şi, într-un final, a fost selectată. Ministrul culturii a tergiversat însă din nou emiterea ordinului de numire în funcţie, pentru ca ulterior să anuleze concursul din noiembrie şi să anunţe unul repetat pentru sfârşitul lunii decembrie.

„Aceste fapte denotă trei lucruri. Primul lucru – ministrul culturii în Republica Moldova nu este decât o marionetă, lipsită de demnitate şi bun simţ. Doi – Ministerul Culturii din Republica Moldova este o la cheremul unei persoane dintr-un anume partid, pe care îl ştim toată lumea, care dă indicaţii şi încalcă drepturile democraţiei, ceea ce denotă şi punctul trei – că trăim într-un stat dictatorial”, a punctat Petru Vutcărău.

Jurnalista Irina Nechit, scria la 6 octombrie 2012, în ziarul "Jurnal de Chișinău" că Val Butnaru a revenit, după 20 de ani, ca director general la Teatrul „Eugene Ionesco”, iar acest lucru se întîmplă pentru că Butnaru îl consideră pe Vutcărău, un artist de talie europeană, care nu poate fi lăsat singur în faţa unor probleme insurmontabile.  “Am revenit la „Ionesco” într-un moment extrem de greu pentru teatru la insistenţele lui Petru, dar şi de dragul lui. Consider că Petru Vutcărău este un artist de talie europeană (n-o spun doar eu, ci chiar  oamenii de teatru din Europa) şi mi se pare nedrept să fie lăsat singur în faţa unor probleme insurmontabile”, afirma cu această ocazie cunoscutul dramaturg. 

Şefa Direcţiei arte profesioniste din cadrul Ministerului Culturii, Aliona Strâmbeanu, a fost prezentă la conferinţa de presă organizată de cei de la Teatrul Eugen Ionescu, și a declarat că legislaţia cu privire la teatru prevede că directorul unui teatru poate fi numit atât prin concurs, cât şi fără. În cazul Teatrului „Eugene Ionesco”, care este un teatru de stat, s-a decis să fie organizat concurs. Rezultatele concursului au fost anulate pe motiv că au fost depistate o serie de încălcări de procedură.

V-ați dat seama că aceste încălcările de procedură reprezintă metafora folosită de ministrul democrat al culturii pentru a transmite faptul că Butnaru nu este agreat de conducerea Partidului Democrat.  Cine este de fapt Val Butnaru și de ce s-a supărat conducerea Partidului Democrat pe el? 

În 1995 fondează Grupul de presă Flux al cărui director devine. Odată cu întemeierea GPF, în Republica Moldova apare o prestigioasă agenție independentă de știri (AP Flux), iar publicul cititor beneficiază de unul dintre cele mai credibile și mai captivante ziare de limba română - Flux, care ulterior s-a divizat în două ediții: Flux - Cotidian Național (cu 5-6 apariții în săptămână) și Flux - Ediția de vineri (săptămânal). Fiindcă patronul de presă al GPF nu avea nevoie de o publicație independentă și performantă a devenit șomer, locul lui fiind luat de Constantin Tănase.

În noiembrie 1999, fondează un nou hebdomadar - Jurnal de Chișinău , care sub deviza “păsările grase nu pot zbura”, o delicată aluzie la conducerea publicației  Flux, a captat repede simpatia și încrederea cititorilor, fiind recunoscut de către forurile mass-media din Republica Moldova drept cel mai reușit debut în presa periodică din Republica Moldova. Este fondatorul concernului Jurnal Trust Media și a primei televiziuni de știri din spațiul pruto-nistrean. Butnaru este cel care a pus capăt monopolurilor informaționale aflate la dispoziția tuturor guvernărilor și cel care luptă împotriva acestor monopoluri. 

Așa numitele încălcări de procedură invocate de ministrul Focșa reprezintă o răzbunare a conducerii Partidului Democrat asupra celui care a luptat pentru dreptul cetățeanului moldovean la informație. În fața acestei strigătoare nedreptăți, ascunse comod în tăcutele adăposturi ale redacțiilor, cele mai ascuțite penițe ale jurnalismului moldav, tac. 

O, maestre, câtă dreptate ai avut – păsările grase nu pot zbura! 


PS. Fotografia aparține VIP Magazin. Mulțumesc Sergiu Gavriliță.