VLAD FILAT ȘI „ARTA RĂZBOIULUI”

Unul dintre cele mai importante evenimente politice din istoria contemporană a Republicii Moldova a avut loc zilele trecute. Principalele posturi de televiziune care emit în spațiul audiovizual autohton nu au atras atenția cuvenită asupra acestui însemnat fenomen politic. Atitudinea, oarecum nefirească, ține de politica editorială a acestor instituții. Se poate presupune că magnații mediilor de informare moldave nu au vrut să pună în prim planul atenției publicului moldav un rezultat extraordinar – Republica Moldova va primi una dintre cele mai mari susțineri financiare acordate până în prezent de către Uniunea Europeană! 90 de milioane de euro! Importanta sumă, este rezultatul palpabil al consensului politic găsit de către liderii partidelor constituente al noii coaliții majoritare, Vlad Filat și Marian Lupu. 

Liderii liberal democraților moldoveni au fost acuzați de către o parte din observatorii vieții politice moldovenești, că au făcut prea multe cedări colegilor lor din Partidul Democrat. Personal lui Vlad Filat i s-a imputat faptul că nu a mers până la capăt în procesul de reducere al nivelului de capturare a statului de către oligarhi. Nu știu dacă liberal democrații au renunțat să dea cu pumnul în masă. Știu însă că toate aceste “cedări” au fost făcute pentru stabilitatea viitorului european al Republicii Moldova. Remarc  faptul că liberal democrații nu au bătut cu pumnul în masă nici în anul 2009 atunci când și-au asumat grelele poveri ale actului de guvernare dar nici mai târziu când au renunțat să lupte pentru fotoliul municipalității chișinăuiene. 

Partidul condus de Vlad Filat a fost poate singura componentă a Alianței pentru Integrare Europeană care a auzit clar toate atenționările făcute de către președintele Partidului Popular European, Wilfried Martens. Și e posibil ca numai Vlad Filat să fi auzit corect spusele de la Chișinău ale șefilor diplomațiilor cehe și respectiv lituaniene, Karel Schwarzenberg și Linas Linkevičius, care în fața domnului Marian Lupu pledau pentru viitorul european al Republicii Moldova. Oficialul lituanian spunea atunci că, „Moldova este importantă pentru Europa”, iar diplomatul ceh semnala că „stabilitatea politică și  continuarea reformelor” ar putea fi urmate de un mare succes la Vilnius. 

Pentru Filat a fost mai puțin important să bată cu pumnul în masă. Chiar dacă a fost supus unor presiuni extreme, chiar dacă s-a văzut trădat pe ultima sută de metri și chiar dacă avea toate motivele pentru a continua un război politic devastator, liderul liberal democraților moldoveni a fost cel care a știut să facă un pas înapoi. Acest pas înapoi a fost surpriza pe care le-a oferit-o domnia sa tuturor celor care își doreau declanşarea alegerilor parlamentare anticipate şi aruncarea Republicii Moldova într-un haos politic total. Acest pas înapoi a făcut posibilă investirea noului guvern un guvern care, în mod firesc, vine să continue reformele inițiate de către premierul Vlad Filat. Prioritățile guvernului condus de Iurie Leancă sunt aceleaşi priorităţi pe care le-au avut guvernele AIE I și AIE II, semn că atunci când au avut loc negocierile privind crearea noului cabinet de miniștri s-a pus accentul pe necesitatea continuării reformelor și menținerea cursului de democratizare şi europenizare a societăţii.

Dincolo de naturalele interese ale formațiunii politice pe care o conduce, pentru Filat a fost mai important ca Moldova să nu devieze de la drumul ei european. Iar pentru ca aceste devieri să nu mai fie posibile, statul moldav are absolută nevoie de stabilitate politică. Această stabilitate politică va garanta viteză în implementarea reformelor, în implementarea agendei de integrare europeană şi a tuturor proiectelor demarate anterior. 

Cabinetul de miniștrii condus de Iurie Leancă este cel care primește suportul financiar al Uniunii Europene. Ceea ce indică faptul că liderii comunității europene mențin obiectivul de aprofundare a relației cu statul moldav. Într-un comunicat al Comisiei Europene se subliniază faptul că "existenţa unor instituţii statale deplin funcţionale şi independente reprezintă baza stabilităţii pe termen lung a Republicii Moldova. Acest lucru nu poate fi atins fără un consens politic între principalele partide". Oprirea crizei politice și crearea unei noi stabilități politice nu ar fi fost posibilă fără decizia lui Vlad Filat de a face un pas înapoi. Exemplul domniei sale a fost urmat și de Marian Lupu.

Generalul chinez Sun-Tzu scria în lucrarea sa “Arta Războiului” că, „făcut la timp, un pas înapoi îți aduce un beneficiu înzecit”. Nu știu dacă liderul liberal democraților moldoveni l-a citit pe Sun-Tzu, observ însă că Moldova culege roadele semințelor de încredere pe care Vlad Filat le-a sădit anterior în oficiile de la Burxelles. Semn că domnia sa este un bun strateg.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ ÎI ARUNCĂ ÎN RĂZBOI PE POLITICIENII MOLDOVENI

La 16 mai, președintele Nicolae Timofti a semnat decretele privind revocarea lui Mihai Moldovanu din funcția de viceprim-ministru și a lui Anatolie Șalaru din funcția de ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Decretele sunt semnate ca urmare a inițiativei premierului interimar, Iurie Leancă. În același timp prin hotărâre de guvern, șeful Cabinetului de Miniștri, l-a eliberat din funcția de director al Moldsilva pe Ion Cebanu. 

Semnarea de către președintele Republicii Moldova a acestor decrete s-a făcut în temeiul articolului 98 aliniat (6) din Constituția Republicii Moldova, care prevede faptul că, șeful statului are dreptul în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției, de a revoca și numi, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai guvernului. 

La 18 mai, judecătorii Înaltei Curți au declarat că cele două decrete semnate de către președintele moldovean ca și hotărârea de guvern luată, sunt neconstituționale. Decizia judecătorilor a plecat de la faptul că, atribuțiile premierului interimar nu pot fi aceleași cu cele ale premierului titular.

În același timp, vocile juriștilor care susțin că pe durata provizoratului  cabinetului de miniștri, premierul interimar trebuie să aibă suficiente pârghii pentru ca instituțiile statului să nu o ia razna, au o mare doză de adevăr. Chiar dacă premierul interimar nu are mandatul Parlamentului de exercitare a funcției, interimatul urmărește de fapt asigurarea continuității tuturor atribuțiilor funcției primului ministru.

Dacă, potrivit deciziei Curții Constituționale, domnul Iurie Leancă și-a depășit atribuţiile atunci când i-a demis pe cei trei demnitari liberali, urmărind aceeași logică, putem la fel de bine spune că domnul Leancă își depășește atribuțiile atunci când negociază cu Stefan Fule. 

Decizia Curții Constituționale, vine să arunce întreaga elită politică moldovenească pe baricade. Divorțul existent între foștii parteneri de alianță a fost deja confirmat de către președintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu. Domnia sa a spus că între foştii parteneri din Alianţa pentru Integrare Europeană domină total neîncrederea, nimeni nu mai crede pe nimeni. Declaraţiile au fost făcute într-un interviu pentru Europa Liberă. Neîncrederea de care vorbește liderul democraților moldoveni, e firească. Ea vine ca urmare a votului de demitere al Guvernului condus de Vlad Filat. Atitudinea pe care au luat-o prin votul lor reprezentanții Partidului Democrat a dus la demisia unui cabinet de miniștrii care avea suportul extern pentru ca la Vilnius, Moldova să primească importante repere ale drumului ei european.

Chiar dacă potrivit jurământului lor, judecătorii Curții Constituționale ar trebui să se afle dincolo de jocurile inițiate de partidele politice, decizia din 18 mai trezește ușoare nedumeriri. Mirarea societății civile, a jurnaliștilor și a observatorilor vieții politice moldovenești se referă la graba cu care Înalta Curte a examinat sesizarea deputaților liberali. Ministrul Justiției, Oleg Efrim a sesizat și el iuțeala judecătorilor. „Rapiditatea cu care a fost pusă pe rol această sesizare și faptul că s-a făcut în lipsa reprezentaților instituției prezidențiale ridică semne de întrebare”, a spus Efrim. 

Declarația lui Timofti a fost mai categorică. În fața lui Stefan Fule, președintele statului moldovean a spus că prestaţia din ultima vreme a Curţii Constituţionale, care a ales să se comporte ca un actor politic, este în contradicţie cu toată jurisprudenţa constituţională de până în prezent.

Recent și ambasadorul SUA la Chişinău, William Moser a declarat că  o mai proaspătă decizie a Curţii Constituţionale, cea prin care s-a declarat drept ilegală desemnarea lui Vlad Filat în funcţia de premier, pune la îndoială independența întregului sistem judecătoresc al Republicii Moldova.

Existentele nemulțumiri față de acțiunile unor judecători ai Curții Constituționale par a fi întemeiate. Ultima rezoluție a Curții Constituționale, pune pe picior de război forțele politice moldovene. Pierderea încrederii existente între foștii parteneri de alianță reduce la minimum posibilitatea refacerii acesteia și votul pentru investirea unui nou guvern. Să-i fi aruncat cu bună știință Alexandru Tănase pe politicienii moldoveni în alegeri anticipate?

LEANCĂ ȘI GEOPOLITICA LUI 9 MAI

Sărbătorile pascale au ascuns zgomotul făcut de confruntarea geopolitică care are loc în Republica Moldova. Vizita privată la Chișinău a vicepremierului rus, Dimitrii Rogozin, a purtat însă în ea simbolica încărcătură a acestui neobișnuit freamăt politic. „Orientarea politică a Chișinăului oficial, pentru Federația Rusă este un subiect important atât din punct de vedere geo-strategic cât și geo-politic”, a spus cât se poate de clar, oficialul rus, în cadrul unei conferințe de presă susținută la Tiraspol.  Nimeni, nicăieri, nu s-a îndoit vreodată de acest lucru. 

Chirtoacă trebuie să mulțumească SIS-ului

După ce înaltul oficial rus a aruncat provocarea sa în centrul istoric al Chișinăului, autoritățile municipale au încercat într-un penibil mod, să se disculpe.  Primarul general de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a spus că, Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a recurs la șmecherii atunci când a organizat concertul din Piața Marii Adunări Naționale dedicat Zilei Victoriei. Șmecherii sau nu, evenimentul s-a consumat, iar Chirtoacă, pentru faptul că a pus semnătura pe documentul care autoriza desfășurarea lui,  trebuie să își asume responsabilitatea. Eforturile pe care le face în prezent pentru a arunca răspunderea celor întâmplate în curtea oficialilor guvernamentali, mi se par frivole și aduc mai degrabă a plâns isteric. Primarul ar trebui să aducă mulțumirile sale serviciilor de securitate moldovenești, care au reușit să administreze cu calm situația creată și au redus la minimum existentul pericol de escaladare a situației de conflict. Securitatea moldovenească, chiar dacă nu a putut să prevadă amploarea evenimentului, a dovedit că are o rapidă capacitate de reacție. Deși este deocamdată incapabilă de a face dovada publică a capacității lor de instituție de securitate cu inteligență pro-activă, oricum ar fi, s-a demonstrat însă că SIS-ul nu doarme!

 Rapida reacție a UE

În declarațiile sale, Rogozin a constatat existența crizei politice din Republica Moldova dar nu a intrat în prea multe detalii.  Vicepremierul Federației Ruse, a spus doar că, „în prezent în Moldova asistăm la o criză care  confirmă faptul că fuga nesăbuită la Bruxelles, nu a mers. Și nu va merge nici în viitor, credeți-mă.  Am lucrat timp de mai mulți ani în capitala europeană, Bruxelles”. El a dat de înțeles că birocrații europeni nu ar avea capacitatea necesară de înțelegere și rezolvare a complicatului tablou politic moldovenesc. Se pare însă că domnia sa, se înșeală. Štefan Füle, comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate, a fost cel care a reacționat rapid. Domnia sa a anunțat pe 9 mai că va veni la Chișinău. „Suntem gata să acordăm asistenţă Republicii Moldova oricând va fi nevoie. Asta include chiar şi venirea mea în Moldova pentru a ajuta partidele să facă acei paşi finali şi să construiască agenda europeană, să recapete încredere nu doar unii în alţii, ci şi încrederea oamenilor, pentru că aceasta a avut mult de suferit”, a spus pentru postul de radio Europa Liberă, oficialul european.  Dincolo de îngrijorările exprimate față de adoptarea la Chișinău a amendamentului la legea Curții Constituționale care permite demiterea judecătorilor Curții dacă aceștia nu au „încrederea” parlamentului, vizita lui Fule la Chișinău este un răspuns ferm făcut de europeni la  declarațiile lui Rogozin în Piața Marii Adunări Naționale.

Inteligența lui Timofti

Larma spadelor care se încrucișează în bătălia politică care se dă între Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal Democrat a fost și ea estompată de cântecele care celebrau ziua victoriei armatei sovietice. În toiul agitației de 9 mai, președintele moldovean, Nicolae Timofti, a promulgat legile care au redus din pârghiile politice deținute anterior de PDM. Unica lege întoarsă către deputații Parlamentului moldovenesc spre reexaminare, a fost cea care prevede că judecătorii Curții Constituționale pot fi lipsiți de imunitate în caz că pierd încrederea a 2/3 din deputați. Trebuie de remarcat că Timofti a procedat corect, legea în cauză fiind criticată atât de oficialii europeni, cât și de cei de la București.

 Îngrijorările ambasadorilor europeni

Declarațiile lui Rogozin nu au fost trecute cu vederea nici de preşedintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat. După ce a argumentat în fața ambasadorului american William Moser şi a ambasadorilor ţărilor UE acreditaţi la Chişinău, poziţia liberal democraţilor faţă de actele legislative promulgate de Timofti, liderul liberal democraților a dat asigurări că, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană a fost şi rămâne o prioritate pentru formațiunea politică pe care o conduce. Asigurările date, vin să-i calmeze pe ambasadorii europeni. Afirmațiile făcute de vicepremierul rus, dincolo de vădita simbolistică geopolitică, au ascuns în ele și încărcătura unor voalate promisiuni. Se pare că după ce Federația Rusă a eșuat în încercarea de a atrage Ucraina în siajul statelor care fac parte din Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi Uniunea Euroasiatică, Kremlinul are nevoie de un succes cât de mic. Atragerea Chișinăului în aceste structuri, ar echivala cu o victorie a politicii externe ruse care ar putea fi prezentată atât pe plan intern cât și pe plan internațional. O victorie de care publicul rus are multă nevoie. Acesta este motivul pentru care ambasadorii europeni, care au sesizat absolut corect situația nou creată, au cerut explicații din partea liderului liberal democrat.

Avantajul moldovenilor

După geopolitica sărbătorilor de Paști, premierul interimar Iurie Leancă, este pus într-o situație avantajată. Aflată la intersecția unor mari interese geopolitice, el trebuie să aleagă pentru Republica Moldova, între voalatele, dar fermele angajamente făcute de mesagerul Federației Ruse și viitoarele promisiuni ale emisarului Uniunii Europene. Republica Moldova nu a căzut de pe harta intereselor imediate europene. Preocupările și îngrijorările oficialilor de la Bruxelles, țin de faptul că „proiectul de succes” al Uniunii Europene se poate transforma într-un proiect de succes al Federației Ruse. La rândul lor, oficialii europeni au nevoie de a prezenta marelui public că, în ciuda unor gripaje economice de amploare, Uniunea Europeană este atrăgătoare și are forța de a spune ceva în regiune. 

Sunt sigur că, moldovenii puși să aleagă, nu vor păți ca măgarul lui Buridan. Trecuți prin economia de piață, nu vor fi sentimentali, ei vor alege pe cel care dă mai mult.