NEOFITUL BĂLAN ȘI REFORMA SIS-ULUI

Liberalii moldoveni sunt principalii perdanți ai ultimei bătălii politice moldovenești. Echipa condusă de Mihai Ghimpu a pierdut din cauza propriului lider. Reformatorii liberali au intuit acest lucru și au încercat să pareze loviturile care au venit asupra acestei  formațiuni politice. În consecință, liberalii reformatori au votat pentru investirea noului guvern,  au păstrat o parte din fotoliile ministeriale deținute de Partidul Liberal și au obținut fotoliul de vice președinte al legislativului.

Noul guvern moldovean nu a suferit mari schimbări. Cu un număr mic de deputați în Parlamentul Republicii Moldova, Partidul Democrat controlează un număr de ministere relativ egal cu cel care le-a revenit liberal democraților. Acest lucru înseamnă că investirea cabinetului Leancă a avut un preț ridicat. Dacă formațiunile politice care s-au aflat în negocieri  au respectat principiul anunțat presei, potrivit căruia ministerele noului guvern se vor împărți în funcție de numărul de mandate, atunci  liberal democrații ar trebui să controleze un număr mai mare de ministere. În prezent acest lucru nu se întâmplă. Se pare că echipa domnului Marian Lupu a căzut de acord că, în afara Ministerului Transporturilor,  toate costurile suportate de către liberal democrați vor trebui să fie recuperate prin adjudecarea  instituțiilor statale care au fost administrate de echipa domnului Ghimpu. Ultimele modificări de cadre efectuate de premierul Iurie Leancă vin să demonstreze acest lucru. Modificări corecte și logice căci „un partid care s-a plasat în opoziție nu poate fi în același timp și la guvernare”.

Președintele Nicolae Timofti a convocat la 11 iunie ședința Consiliului Suprem de Securitate. Un comunicat emis de instituția prezidențială nota faptul că în cadrul ședinței vor fi examinate proiectele de reformare a Consiliului Suprem de Securitate și de modernizare a Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Tema de discuție se înscrie în discursul evoluției ultimelor evenimente politice. 

Potrivit acordului de constituire al Alianței pentru Integrare Europeană, conducerea SIS a revenit Partidului Liberal. După 2009, şef al acestui serviciu a fost Gheorghe Mihai, care în 2012 a fost demis. Timp de mai bine de un an, instituția a existat fără a avea un director. Și mai grav este faptul că în decurs de doi ani şi jumătate, atât cât a durat interimatul funcției de șef al statului, activitatea acestei instituții nu a fost monitorizată de Preşedintele Republicii Moldova. 

Deținând interimatul funcției de șef al statului dar și pentru faptul că instituția revenise în siajul Partidului Liberal,  Mihai Ghimpu a dispus iniţierea procesului de modernizare al principalei structuri inteligente a țării. Dincolo de accesul la arhivele instituției, liderul liberalilor își dorea și purificarea întregului sistem.În acest scop a fost elaborată o strategie de modernizare, document care a fost supus consultărilor publice şi elaborat cu sprijinul reprezentanţilor societăţii civile. Numit  în 2012 la conducerea Serviciului de Informație si Securitate din Republica Moldova, noul director al acestei institutii, diplomatul Mihai Balan, declarat în cadrul unui mesaj adresat corpului de ofițeri ai SIS că „serviciul va fi reformat din temelii”.

Temeliile acestei insituţii centrale a statului moldovean, responsabilă de activitatea de spionaj şi contraspionaj, au fost zdruncinate atunci când a încetat să mai fie minister şi parte a guvernului și a devenit o instituţie separată, subordonată direct Preşedintelui Republicii Moldova. La fel de important în procesul de dărâmare a vechilor temelii a fost scoaterea din atribuţiile serviciului de informații a competenţei de urmărire penală.  Modificările efectuate au plasat activitatea instituţiei sub controlul parlamentar, în cadrul Comisiei de securitate naţională, apărare şi ordine publică, fiind creată o sub comisie specială cu sarcina de a monitoriza activitatea SIS. Dubla subordonare, atât în fața instituției prezidențiale cât și a subcomisiei parlamentare a dus la apariția unor contradicții în sistemul de comandă al instituției, contradicții care au fost vizibile în timp. 

Venit din serviciul dimplomatic, domnul Mihai Bălan este o persoană care a îmbățișat de curând subtila religie a informației. Neinițiat încă pe deplin în tainele activității pe care ar trebui să o administreze domnia sa este supus unor observații ironice venite din partea comunității de experți în inteligență. Domniile lor au constatat cu destul sarcasm că principala  reformă inițiată de noul director va ține doar de schimbare denumirii instituției. Domnul Bălan își dorește redenumirea din „Serviciul de Informaţii şi Securitate” în „Serviciul Naţional de Informaţii”.  

Valorificarea interesului naţional de securitate, nu ține de denumirea instituției. Printre problemele care nu permit instituției inteligente moldovenești să lucreze eficient sunt acuzaţiile de corupţie şi de angajare politică şi nivelul scăzut de încredere din partea populaţiei. În strategia care se va discuta la Consiliul Suprem de Securitate se spune că serviciul moldovenesc de informații nu dispune de un suficient buget destinat implementării reformelor. Serviciul de Informaţii şi Securitate va fi purificat doar dacă banii alocaţi vor fi de ajuns pentru procurarea tehnicii moderne şi plata unor salarii decente. 

Pentru că nu are o susținere parlamentară suficientă, fostul consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu, nu va reuși să convingă deputații din noua coaliție de guvernământ de necesitatea alocării unor fonduri substanțiale care să fie administrate de domnia sa. Necesara reformă a instituției care este “ochiul și timpanul” statului moldovean, nu va avea loc dacă în fruntea ei va rămâne un neofit.


În fotografie - ex-ministrul transporturilor, Anatol Șalaru (cu mâinile în buzunare) față în față cu fostul coleg al domniei sale Mihai Balan.

RÂSUL DOMNULUI P. ȘI PREȘEDINȚIA PARTIDULUI DEMOCRAT

Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, ar fi avut o prestanță mult mai bună în fotoliul de președinte al Parlamentului moldovean. Modul în care noul șef al legislativului de la Chișinău, democratul Igor Corman, a condus lucrările ședinței din 6 iunie a fost caracterizat de către mass media moldavă ca fiind “un fiasco total”. Eșecul total al ședinței prezidate de Corman s-a văzut din primele minute. Comuniștii moldoveni au părăsit sala la scurt timp după începerea ședinței, iar deputații din grupul condus de Mihai Ghimpu s-au amuzat pe seama foștilor lor colegi. De la microfoanele parlamentare s-au cerut scutece și perne și s-a acuzat că în Parlament este constipație politică și cufureală verbală. 

Presa a înregistrat pe holurile Parlamentului chișinăuian o discuție între Dumitru Diacov și liderul comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin. Discuția, la care era prezent și vice președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, la făcut pe acesta să râdă în hohote. Dincolo de remarca la adresa potenței sexuale ori politice a interlocutorilor, (liderul comuniștilor i-a reproșat președintelui de onoare al democraților moldoveni că de 17 ani nu mai poate să întreprindă ceva), Vladimir Voronin l-a acuzat pe Diacov de faptul că în timpul negocierilor pentru crearea unei noi majorități parlamentare, a tensionat situația din Partidul Democrat în momentul în care a amenințat că va părăsi împreună cu alți cinci deputați democrați fracțiunea parlamentară a democraților dacă nu se va crea o nouă majoritate și nu va fi votat guvernul condus de Iurie Leancă. Reproșul făcut de liderul comunist, vine să confirme zvonurile despre existența unor fricțiuni în interiorul Partidului Democrat din Moldova. Hohotele de râs ale vice președintelui PDM, Vlad Plahotniuc, au avut rolul de a-i induce în eroare pe jurnaliști și de a masca seriozitatea convorbirii. 

Politician cu experiență, Dumitru Diacov, a știut să folosească divergențele existente între grupările Plahotniuc și Lupu din interiorul Partidului Democrat pentru a-i convinge să semneze acordul de constituire al noii coaliții. Simpatia lui Diacov pentru Vlad Filat este una mai veche, Filat fiind unul din fondatorii și susținătorii financiari ai formațiunii politice pe care a condus-o Dumitru Diacov. Această afinitate a fost însă sancționată de către Plahotniuc. Domnia sa a preferat să îl instaleze în fotoliul de președinte al Parlamentului moldovean pe mai puțin experimentatul Igor Corman. Modul în care noul președinte al Parlamentului moldovenesc a condus ședința legislativului a dovedit că acesta, aflat mult timp peste hotarele Republicii Moldova este un necunoscător ale meandrelor politice moldovenești. Prezent la lansarea cărții lui Nicu Popescu, domnul Corman a recunoscut atât greutatea responsabilității de pe umerii domniei sale cât și faptul că este ușor depășit de situația în care a nimerit.

De ce liderii Partidului Democrat din Moldova nu l-au desemnat pe Dumitru Diacov în funcția de președinte al Parlamentului ? Domnia sa are experiența acestei funcții,  pe care a deținut-o în perioada 1998 – 2000, este o personalitate politică experimentată și este un cunoscător al tuturor dedesubturilor politice basarabene. Presa moldavă era la curent că pe culoarele zvonurilor politice numele lui Diacov la funcția de președinte al legislativului moldav era deja  vehiculat.

Hohotele de râs ale domnului Plahotniuc dezvăluie altceva. Ele sunt masca unei controlate siguranțe cu care dumnealui domină în interiorul Partidului Democrat. Pe deplin conștient că majoritatea membrilor din Partidul Democrat au rămas fideli fostului lor lider, Dumitru Diacov, domnul Plahotniuc știe că generoasa întreținere financiară și mediatică a partidului îi aduce o justificată susținere internă din partea membrilor de rând, dar nu una definitorie. Plasarea domnului Candu în funcția de vice președinte al legislativului moldav, vine să consolideze grupul pe care domnia sa îl controlează în interiorul acestei formațiuni politice. Dacă domnul Diacov ar fi ajuns  în fruntea legislativului moldovean, aripa Diacov din Partidul Democrat s-ar fi întărit și mai mult și ar fi făcut posibil ca la viitorul congres al Partidului Democrat din Moldova șansele acestuia la președinția partidului să crească. 

Hohotele de râs ale domnului Plohatniuc dezvăluie faptul că drumul spre președinția Partidului Democrat este deschis. Se pare că domnul Marian Lupu a rămas doar cu paharele.

   

REPUBLICA FEDERALĂ MOLDOVA

”Unirea Republicii Moldova cu România este periculoasă şi de speriat. Două milioane de oameni în plus cu drept de vot, care nu au trăit şi nu sunt obişnuiţi cu România, ar schimba toată politica României”. Declarația a fost făcută de către Matthew Rojansky, directorul adjunct al Programului Rusia şi Eurasia din Centrul Carnegie. Acestei declarații îi urmează o alta, care spune că "dacă România şi Rusia s-ar putea reconcilia pe modelul Polonia-Rusia, s-ar crea un mediu mai favorabil pentru rezolvarea conflictului dintre Republica Moldova şi Transnistria şi atingerea unui compromis durabil.''

Prima afirmaţie a fost făcută  la Iași, în cadrul unei conferinţe susţinute la Facultatea de Istorie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza. Au urmat apoi o altă conferinţă susţinută de Rojansky la Bacău şi apoi conferinţa de la Ambasada SUA de la Bucureşti, unde a fost făcută cea de a doua declaraţie.

Agenția Mediafax, notează că diplomatul american a schițat în linii mari planul apropierii României de Rusia. ’’ Nu vorbesc de asumarea oficială a unor responsabilităţi, scuze oficiale la nivel parlamentar sau prezidenţial, dar o simplă deschidere a arhivelor ori accesul liber la informaţii s-ar putea face. Al doilea lucru pe care îl puteți face se referă la vizitele la nivel înalţ (...), un discurs important similar cu cel ţinut de Joe Biden la Munchen, care a fost foarte bine primit la Moscova. E adevărat că a fost urmat şi de substanţă. Aţi putea avea un discurs asemănător, poziții ale grupurilor de studenţi, ale cultelor religioase, ale mediului de afaceri’’, a spus Rojansky. 

Conferințele lui Rojansky în România vin să sugereze o schimbare de atitudine a statului american în sud estul Europei.  Acest personaj bine înfipt în politica externă americană, care a condus iniţiative bipartite la nivel înalt, menite să conducă la îmbunătăţirea relaţiilor dintre SUA şi Rusia, care a fost consultant în conflictul arabo-israelian, un vorbitor fluent de rusă şi ebraică, vorbind la Ambasada SUA la București, sugerează de fapt oficialilor români să-şi modifice modul de abordare al relaţiilor cu Moscova. De la tribuna oferită de ambasada americană la București el a explicat clar că pentru România ar fi indicat să caute reconciliere cu Rusia în ciuda tuturor problemelor istorice şi că SUA, de facto, susţine abordarea Federaţiei Ruse în privinţa Republicii Moldova.

Pe fundalul acestei sugerate schimbări de atitudine a statului american vin datele Barometrului Socio-Politic dat publicității la data de 5 iunie. Potrivit acestor cercetări sociologice, comuniștii moldoveni  ar primi un număr aproape dublu de voturi decât PLDM, PD și PL la un loc dacă alegerile ar avea loc în această săptămână. Astfel, PCRM ar avea 39% din sufragii, în vreme ce PLDM ar primi 12,6% din voturi, PD și PL s-ar „bucura” de opțiunile a 8,6%, respectiv 7,5% dintre alegători. 

Datele atestă o creștere a simpatiei electoratului față de opoziția comunistă. Față de sondajul IMAS realizat în toamna anului trecut, tendința este evidentă. În urmă cu mai bine de jumătate de an, comuniștii acumulau 24% din voturile alegătorilor, fiind urmați de Partidul Liberal Democrat cu 21%, Partidul Liberal - 8%, Partidul Democrat din Moldova - 8%.

Opiniile referitoare la vectorii de dezvoltare a politicii externe sunt mai mult decât grăitoare. 64% dintre participanţii la sondajul IMAS cred că Rusia vrea mai mult bine decât rău Republicii Moldova, în timp ce doar 54% dintre aceştia cred acelaşi lucru despre Uniunea Europeană. Totodată, când sunt întrebaţi de cine ar trebui să se apropie mai mult R. Moldova, de UE sau de Rusia, cetăţenii care au participat la sondaj au avut păreri împărţite. 36% au spus că politica externă a R. Moldova ar trebui să fie îndreptată spre Rusia, şi tot 36% au zis că aceasta trebuie să fie îndreptată spre UE.

Totuşi, dacă duminica viitoare, ei ar fi puşi să aleagă, 51% ar alege UE în detrimentul Uniunii Vamale Rusia-Belarus, Kazahstan.

Semnalul de alarmă tras de către sondajul IMAS vine să ne confirme faptul că alegerile anticipate aveau un singur câștigător - PCRM. Deși criticată de către observatorii politici, formarea noii coaliții de guvernământ a fost singura soluție viabilă pentru păstrarea statului moldav în siajul reformelor europene. Dacă este adevărată aserțiunea precum că SUA împinge România spre Rusia atunci posibilele schimbări de atitudine ale Bucureștiului oficial față de Moscova vor atrage după sine apariția unor noi forme de rezolvare a conflictului transnistrean dar și a unor noi abordări a privilegiatei relații moldo – române. În aceste condiții se pare că viitoarea Moldovă va fi una federală!   

OPOZIȚIA SANDVIȘ

Guvernul Leancă este rezultatul direct al presiunilor politice făcute de către reprezentanții Parlamentului European. Doi vicepreședinți ai acestei instituții, europarlamentarii  Jacek Protasiewicz şi Libor Roucek, au vizitat Chișinăul  înaintea votului decisiv din legislativul moldav. Comunicarea Partidului Liberal din Moldova și a Partidului Democrat cu partenerii lor internaționali a fost una decisivă și de bun augur.

Într-un interviu acordat pentru postul de radio Europa Liberă, liderul liberal democraților moldoveni, Vlad Filat a recunoscut că aceste discuții au ajutat. “Partidul Liberal Democrat din Moldova este parte a familiei politice europene, a Partidului Popular European. Partidul Democrat este parte a familiei Partidului Socialist. Reprezentanţii acestor partide, din Parlamentul European, la nivel de vicepreşedinţi de Parlament European au fost la Chişinău. Am avut o discuţie în cadrul familiilor politice. Aceste discuţii au ajutat. Însă decizia ne-a aparţinut nouă, urmărind interesul Republicii Moldova”.

Sfaturile Bucureștiului oficial, care în toată această perioadă și-a manifestat îngrijorarea față de criza politică moldovenească, au contat mai puțin. Îmbolnăvirea președintelui Nicolae Timofti, a amânat vizita președintelui Băsescu la Chișinău și a făcut ca Bucureștiul să piardă din potențialul de diplomație necesar rezolvării acestei tensiuni politice. În locul negociatorului bucureștean, politicienii moldovenii au preferat deschiderea arătată de comisarul european pentru extindere și vecinătate, Štefan Füle. Domnia sa a oferit liderilor partidelor implicate în procesul de negociere,  atât explicații referitoare la de perspectiva statului moldav față de procesul de integrare europeană, cât și mai multe promisiuni. Și de această dată, pragmatismul moldovenesc și-a spus cuvântul. Se pare că anume făgăduielile europenilor i-au făcut pe cei implicați să găsească argumentele pentru realizarea noii coaliţii.

Angajamentul pe care și l-au asumat oficialii europeni a fost cel care a oprit declanșarea alegerilor anticipate. Liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin a anunțat că PCRM a purtat tratative privind declanşarea alegerilor anticipate, cu reprezentanţi PD şi PLDM, în toată perioada cât s-au dus negocieri privind formarea unei noi majorităţi parlamentare. Portalul informațional e-News, face trimitere la o postare a deputatului comunist Artur Reșetnicov pe o rețea de socializare. Potrivit portalului, Reșetnicov ar fi recunoscut faptul că cele două formațiuni politice ar fi fost de acord cu declanșarea alegerilor anticipate în toamna acestui an. “Ne-am întâlnit de mai multe ori pe zi.  Și ziua și noaptea. În rezultat, liberal democrații s-au jurat că doresc alegeri anticipate. La rândul lor, cei din Partidul Democrat au promis că nu votează pentru noul cabinet de miniștrii și că vor alegeri anticipate în luna octombrie”, scrie e-News  făcând trimitere la deputatul Reșetnicov. 

Frustrarea opoziției comuniste este una de înțeles. Domniile lor au pierdut posibilitatea de a declanșa alegerile care i-ar fi întors la pupitrele de comandă ale statului. Acceptul comuniștilor moldoveni în a purta tratativele cu cele două formațiuni politice aflate în negocieri poate fi priceput. Exista posibilitatea ca ori democrații, ori liberal democrații moldoveni, să fie atrași în capcană. Acuzatoarele voci care se aud la adresa noii coaliții de guvernare, vin să ne confirme faptul că opoziția crede că a fost lipsită de o mult așteptată victorie. Liderul liberal democraților a recunoscut că a avut mai multe discuții cu liderul comuniștilor moldoveni însă neagă posibila existență a unei colaborări de lungă durată . „Nu este un secret că am avut mai multe discuţii cu domnul Voronin. Mai cu seamă, atunci când am avut acel vot conjunctural în Parlament, vot care avea obiectiv să readucem  legislaţia ţării într-o ordine firească. Şi atât. Alte proiecte comune nu am discutat şi nu aveam cum. Prin definiţie, Partidul Liberal Democrat din Moldova nu are cum să coalizeze cu Partidul Comuniştilor”, a spus Vlad Filat.

Supărarea domnului Ghimpu este una mai puțin logică. Echipa domniei sale a preferat să nu acorde vot de încredere noului cabinet de miniștri. Acuzațiile pe care domnul Ghimpu le-a adus la adresa liberal democraților și personal la adresa lui Vlad Filat, au pus tensiune pe procesul de negocieri dar nu au lăsat nici o poartă deschisă pentru participarea la guvernare a liberalilor. Susținerea necondiționată a guvernului Leancă prin participarea la vot a echipei conduse de către domnul Ghimpu, ar fi făcut posibilă existența unui compromis cât mai larg cu putință și ar fi dus la posibila iertare a deselor erori tactice făcute de liberali. Chiar dacă domnul Mihai Ghimpu l-a asigurat pe comisarul Fule că domnia sa şi partidul pe care îl conduce va sprijini toate iniţiativele pro-europene susţinute de noul guvern, menținerea în noua echipă de guvernare a celor delegați de către domnul Ghimpu, este una improprie. 

Se așteaptă ca pe viitor, atât comuniștii moldoveni, cât și echipa condusă de domnul Ghimpu  să pună multă presiune pe noul cabinet de miniștri. Mărturisirile lui Ghimpu vor apărea atunci când va fi pusă în discuție funcționalitatea principalei instituții inteligente a statului. Posibila evaluare negativă a directoratului domnului Mihai Bălan va duce la inițierea unor discuții referitoare la reforma acestui serviciu. În mod sigur, anunțatele remanieri guvernamentale îl vor face pe domnul Ghimpu să comită alte noi și negândite declarații. Declarații care nu vor aduce un plus de popularitate Partidului Liberal, ci doar probleme pentru nepotul domniei sale, aflat la cârma municipalității chișinăuiene.

Vrea sau nu, guvernul condus de către Iurie Leancă va trebui să facă față opoziției sandviș. Era de preferat o opoziție simplă. În atare condiții, guvernanții trebuie să se gândească de mai multe ori de unde să muște. Atât feliile de pâine cu unt, cât și cele  cu salam, sunt dătătoare de carii!