ÎNDRĂZNEȚUL PLAHOTNIUC ÎNVINGE

Principalul eveniment politic al acestei săptămâni are ca inițiator dar și ca subiect de media pe Vlad Plahotniuc. Strategica mișcare a prim vicepreședintelui Parlamentului de la Chișinău, de a susține proiectul opoziției parlamentare comuniste cu privire la revocarea domniei sale din funcție, este demnă de a intra în analele șahului politic contemporan. 

Un proverb rus ne asigură că doar cel care riscă – bea șampanie. Perfect adevărat. Se pare că riscul reprezentat de posibilitatea ca opoziția comunistă să adune majoritatea simplă pentru a îl demite pe Plahotniuc, a existat. Acest risc a fost conștientizat și de către înaltul demnitar moldovean. În timpul celor două lungi ore de discursuri ale comuniștilor moldoveni, ziariștii prezenți în sala de ședințe a legislativului moldovenesc  au văzut că domnia sa se consulta cu Marian Lupu, vorbea deseori la telefon şi era din ce în ce mai însetat. Se crea vaga impresie că prim vicepreşedintele Parlamentului depune eforturi pentru a se asigura că iniţiativa opoziţiei, nu are sorţi de izbândă.

Motivația demiterii a fost expusă de deputatul comunist Grigore Petrenco și făcea trimitere la faptul că, „Plahotniuc se eschivează de la urmărirea penală folosindu-se de funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului și pârghiile politice de care dispune la Procuratură și CNA. El influențează în cel mai direct mod cazurile de urmărire penală. În aceste condiții, pentru a nu admite compromiterea instituției parlamentare pe plan național și internațional, se înaintează acest proiect de hotărâre”, a menționat deputatul PCRM, Grigore Petrenco, în timpul prezentării proiectului de lege. 

Discursul oficialului democrat, a fost unul care a făcut trimitere la alianța de guvernământ. La fel ca și un subtil jucător de șah, Plahotniuc a sugerat că nu despre el este vorba, ci despre puterea de liant a betonului alianței și despre alegeri parlamentare anticipate. „Am să vă prezint câteva motive clare care stau la baza demersului lor. Nu sunt eu ținta lor, ci Alianța pentru Integrare Europeană. Ei doresc criză de proporții care să arunce țara în haos și alegeri anticipate. Acesta este adevăratul lor scop”, a spus prim vicespeakerul în adresarea sa către deputați.

În momentul în care fracțiunea parlamentară a liberal democraților moldoveni a cerut o pauză, în sală, tensiunea a crescut la maximum. Necesară pentru luarea unei decizii fundamentale, pauza a fost explicată ulterior de către liberal democratul Ion Butmalai. Liberal democratul, consideră că este sigur că Plahotniuc ar fi meritat să fie demis, dar că demiterea democratului este una aproape imposibilă. Butmalai, a explicat jurnaliștilor faptul că, în calitatea sa de  membru al Comisiei parlamentare pentru securitate a solicitat audierea şefei Biroului Interpolului pe marginea informaţiilor apărute în presă despre faptul că Vlad Plahotniuc ar fi în vizorul organelor internaţionale de urmărire penală. Chiar dacă propunerea sa a fost susţinută de majoritatea membrilor comisiei, Valentina Litvinov nu s-a prezentat. Butmalai a spus că nu a avut argumente palpabile care să îl convingă să voteze pentru demiterea lui Plahotniuc, și de aceea, în timpul votării, a preferat să părăsească sala de ședințe.  

Până la urmă, îndrăzneții înving și oficialul democrat a băut șampania. Majoritatea parlamentară a respins inițiativa legislativă a comuniștilor moldoveni iar potrivit legii, în sesiunea de toamnă-iarnă, ei nu vor mai putea propune includerea unui asemenea proiect pe ordinea de zi a Parlamentului. Principiul cine nu este cu noi e împotriva noastră, a făcut posibil ca, odată asumată și transferată rapid către celelalte componente ale alianței presiunea la care a fost supus Partidul Democrat și înaltul său reprezentant, să fie una de real folos. Tot ceea ce nu omoară, ajută!

Punctul de final a fost trasat de liderul democraților moldoveni,  speakerul Marian Lupu - „Alianța pentru Integrare Europeană a confirmat astăzi că este consolidată și că este cu adevărat o echipă”. Așa a comentat domnia sa, decizia deputaților AIE de a respinge propunerea de demitere a prim-vicespeakerului Vlad Plahotniuc.

Echipa supraviețuiește datorită liberal democraților. Iar vizibila nervozitate a domnului Plahotniuc era strâns legată de necunoașterea modului în care vor reacționa liberal democrații la provocarea lansată de opoziția comunistă. Liberal democrații, chiar dacă stau bine în sondajele de opinie, nu au dorit alegeri anticipate. Alegeri, despre care sondajele afirmă că i-ar lăsa cu un număr minim de deputați pe liberalii și pe democrații moldoveni. Casele de sondaje mai spun că, de pe calea democrației și a reformelor, alegerile anticipate, ar putea trimite Moldova într-un derapaj de mai mulți ani. 

Noblețea gestului liberal democrat a trezit mândria lui Marian Lupu. El a dat asigurări că “indiferent ce exponent, al oricărui partid, nu va fi atacat în asemenea mod rușinos și murdar, Alianța va da dovadă de consolidare, de unitate și vom duce până la bun sfârșit mandatul”, a conchis președintele Parlamentului.

 

Odată ajunși la “unitate și consolidare”, va fi oare posibil, după cupa de șampanie, colegii de alianță să prezinte primului ministru și lista de miniștri care ar trebui rechemați?

WORDLESS WEDNESDAY

MOLDOVA – ȘTRAFBAT-UL PARTIDELOR POLITICE ROMÂNEȘTI?

România intră în campania electorală. Peste mai puțin de o lună, cetățenii români, indiferent de locul unde se află, își vor alege reprezentanții în Parlament. Printre aleși vor fi și șase parlamentari care vor reprezenta cele câteva milioane de romani "refugiați" în cele patru zări ale lumii. Potrivit ziariștilor români din Spania, diaspora este „batalionul disciplinar al partidelor politice românești”. Jurnaliștii româno-iberici afirmă că “în diaspora, dacă ești un candidat independent, regulile impuse sunt imposibil de îndeplinit, ca să câștigi trebuie să ai un partid în spate, pentru asta trebuie sa fii plăcut celor din conducere”. Perfect adevărat.

La Chișinău, startul campaniei electorale românești a fost dat de Eugen Tomac, ex-consilierul președintelui Băsescu și fost șef al Departamentului Românilor de Pretutindeni. El este alesul PDL-ului să participe la competiția electorală care se dă pentru un loc în Camera Deputaților. Acest lucru a fost spus la o întâlnire neoficială cu bloggerii moldoveni, și tot acolo, domnia sa a declarat că este convins de faptul că va acumula cele mai multe voturi din numărul celor care se vor prezenta la alegerile din 9 decembrie. Un optimism firesc, aș spune eu, având în vedere faptul că în cadrul întrevederii, Eugen Tomac ,  a recunoscut că are acces la întreaga listă de cetățeni moldoveni care au redobândit și cetățenia română.  Accesul pe care îl are domnul Tomac, nu este unul de neglijat și de el nu are parte orice muritor. Ajutorul cu pricina, se datorează, așa cum bine au generalizat jurnaliștii din Spania, și bunelor relații pe care le are cu Partidul Democrat Liberal dar și conexiunilor personale cu Traian Băsescu. 

Eugen Tomac este la a doua sa competiție electorală în Colegiul 2, colegiu electoral din care fac parte și cetățenii români aflați cu domiciliul în Republica Moldova. În 2008, deși a  beneficiat de sprijinul tehnic al Partidului Liberal și a obținut 1427 de voturi, în urma redistribuirilor efectuate pe baza coeficientului național obținut de social democrații români, domnia sa a pierdut elegant. A știut în schimb să se facă util democrat liberalilor bucureșteni dar și clienților politici ai acestora aflați în Republica Moldova. Bunele relații care îl leagă pe Tomac de liberalii moldoveni, în special de primarul liberal al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, au făcut posibile implementarea unor mai multe proiecte (de factură liberală), finanțate de statul român prin intermediul Departamentul Românilor de Pretutindeni. 

Puse să aleagă între relații personale și afilieri internaționale, partidele politice din Republica Moldova se vor afla la grea încercare. Afilierea politică externă a Partidului Liberal, ar dicta ca pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie, liberalii moldoveni să acorde sprijin candidaților Uniunii Social Liberale, Cristian David la Senat și lui Victor Alexeev, pentru Camera Deputaților. Aceeași susținere politică - pentru Alexeev și David, grație afilierii la Internaționala Socialistă, unde se află prezenți și social democrații români, le-ar fi impusă și liderilor Partidului Democrat din Moldova. În schimb, liberal democrații moldoveni, grație afilierii la marea familie a partidelor populare europene, ar trebui să fie cei care să acorde sprijin logistic lui Viorel Badea, pentru Senat și Eugen Tomac pentru Camera Deputaților. 

Socoteala de pe malul Dâmboviței nu se potrivește cu cea de pe malul Bâcului. La întâlnirea cu bloggerii moldoveni, Eugen Tomac a recunoscut că există o mare diferență între percepțiile oficialilor bucureșteni și realitățile chișinăuiene. Deși domnia sa a afirmat că nu a apelat la sprijinul logistic al nici unui partid, datorită precedentului creat în 2008, sunt ferm convins că liberalii moldoveni vor susține mai degrabă eforturile de campanie a celor din Alianța pentru România Dreaptă – Viorel Badea și Eugen Tomac și nu al apropiaților lor din marea familie USL. 

Carnagiul pentru cele șase fotolii de parlamentari deja a început. Primii care au scos cuțitele mediatice din teacă și au atentat la icoanele morale ale basarabenilor au fost democrat liberalii bucureșteni. Chiar în ziua în care la Chișinău, Eugen Tomac evoca în fața bloggerilor moldoveni ilustrele figuri ale luptătorilor pentru renașterea națională din Basarabia, pe 9 noiembrie, vicepreşedintele Partidului Democrat Liberal, Radu F. Alexandru a cerut ministrului român de externe Titus Corlăţean, să prezinte public datele profesionale ale directorului Institutului Cultural Român de la Kiev și Moscova.  Senatorul român, afirmă că în fruntea acestor două instituții românești s-ar afla spioni ruși.

“Pe site-ul Institutului Cultural Român sunt anunţate numirile a doi directori, unul la ICR Kiev, celălalt la ICR Moscova. La ICR Kiev este numită doamna Nadia Moşanu. Doamna Nadia Moşanu este nora domnului Alexandru Moşanu, primul preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, un om care, ulterior, a fost identificat şi publicat pe lista Șandrovschi ca unul dintre agenţii KGB care au activat în Republica Moldova sub nume de cod “Maxim”. Nu ştiu ce cetăţenie are această doamnă, dacă are şi cetăţenie română sau numai cetăţenia Republicii Moldova şi ce este cel mai important, nu ştiu ce interese reprezintă, apără şi urmează să susţină aceste două doamne”, a declarat vicepreşedintele PDL la conferinţa de presă.

Apariția în discursul public al oficialilor liberal democrați a trimiterilor la lista lui Șandrovschi vorbește despre ce fel de importanță o acordă politicienii români spațiului dintre Prut și Nistru. Decuplați de la realitățile spațiului moldav, Basarabia este văzută superficial și doar din prisma potențialului electoral deținut. Miza e simplă. Sprijinul logistic exemplar acordat de liberali lui Eugen Tomac, a demonstrat în 2008, că numărul participanților la alegerile parlamentare poate fi crescut. Un suport logistic de același gen, ar face ca numărul de participanți la vot să fie mai mare. Sporirea numărului de participanți la vot, s-ar baza pe numărul de 100 de mii de cetățenii românești care au fost procesate în perioada 2008 – 2012 de către Autoritatea pentru Cetățenie, și ar putea duce la o migrare a existentelor simpatii pro Băsescu către Tomac și Badea, pentru un scor bun, o eventuală redistribuire nu ar mai putea fi posibilă. 

Până una-alta aștept. Aștept să văd care va fi echipa care mă va convinge să-i acord votul. Să observ cum vor rezolva partidele moldovenești dilema dintre relații și afilieri internaționale. Și evident, să zâmbesc la auzul superficialității unor minunății spuse de democrat liberalii bucureșteni despre politicienii moldoveni. Deocamdată în “batalionul de pedeapsă” e încă liniște. Furtuna abia se apropie.

ȘtrafBat (rus.) - batalion de pedeapsă

UNDE SUNT ANUNȚATELE REMANIERI, DOMNULE FILAT?

  Motto

 “Capul lui Moțoc îl vrem!”

Portalul informațional Unimedia nota la 23 septembrie că miniștrii înaintați în Guvern de Partidul Liberal urmează să vină până la sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie, la partid cu rapoarte de activitate și listele priorităților pentru următorii ani. Și tot în acea zi, președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, împreună cu miniștrii Mediului și Transporturilor, Gheorghe și Anatol Șalaru, ieșeau cu un raport asemănător în fața presei.

Liderul liberal declara că acțiunea este „un răspuns opoziției și presei la întrebarea ce au făcut și mai au de făcut ministerele. Alianța cu adevărat lucrează, mergem încet dar sigur pe calea de integrare europeană. Noi purtăm răspundere față de miniștrii noștri. Dacă cineva are obiecții, să ne spună. Este o încurajare și pentru dl prim-ministru să prezinte la trei ani raportul de activitate”, a declarat liderul PL.

Nu îmi aduceam aminte de conferința de presă a liderilor liberali dacă pe data de 4 noiembrie pe trecerea de cale ferată de la Mereni, un tren nu făcea praf și pulbere un microbuz plin cu pasageri. Și am constatat că în istoria recentă a ministerului condus de domnul Șalaru, mai există un caz în care, microbuzul e strivit de tren doar pentru că la trecerea de cale ferată nu exista o simplă barieră. 

De asemenea, mediile de informare publicau știrea referitoare la faptul că Partidul Democrat din Moldova neagă zvonurile potrivit cărora ministrul culturii, Boris Focşa, ar putea fi demis. Anunţul a fost făcut public la 7 noiembrie, după şedinţa Biroului Permanent. Președintele de onoare al formațiunii, Dumitru Diacov, declara că „este o speculaţie, o injecţie cu care noi ne deprindem din păcate. Noi discutăm despre eficienţa Executivului, despre eficienţa echipei partidului, discutăm în ansamblu aceste chestiuni şi nu discutăm despre o persoană”. Potrivit ziarului Adevarul, Boris Focşa ar putea elibera în curând fotoliul de ministru al Culturii.  

În vara anului trecut, Filat afirma scurt și clar că urmează remanieri în Guvern. Primul ministru vehicula atunci numele a mai multor miniştri care urmau a fi schimbați, printre care cel al Economiei, Valeriu Lazăr; al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Pavel Filip; al Afacerilor Interne (MAI), Alexei Roibu; al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), Anatol Şalaru, precum şi numele ministrului Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi. Se pare că până la urmă, șeful cabinetului de miniștrii act de doleanțele colegilor domniei sale de alianță care afirmau că “fiecare purtăm răspundere față de miniștrii noștri” și a efectuat schimbări doar în cadrul ministerelor care au revenit Partidului Liberal Democrat. Înțelegerea, confirmată prin conferința de presă prezidată de Mihai Ghimpu, era ca celelalte două formațiuni ale AIE, să prezinte premierului Filat, listele miniștrilor care își pot pierde fotoliul. Nici una dintre cele două formațiuni politice nu și-au onorat promisiunea. 

Exact la tema remanierilor de guvern, doctorul în drept, Constantin Lazăr afirma că funcţiile de ministru şi vice ministru sunt funcţii politice. „Astfel, liderii coaliţiei de guvernare discută preventiv problema demiterii unui ministru şi înlocuirii lui cu o altă persoană din acelaşi partid sau cu un alt profesionist. În alt caz, reieşind din faptul că avem o guvernare de coaliţie, pot apărea unele neînţelegeri între membrii Alianţei.”.

Constantin Lazăr mai spune că în Moldova nu s-a mers pe ideea de a crea un guvern din oameni profesionişti, ci din reprezentanţi ai partidelor. „În cazul demiterii, nu este necesar să i se aducă argumente de ordin juridic ministrului. Pur şi simplu, în opinia conducerii, acesta nu-şi onorează obligaţiunile. Astfel, această decizie nu poate fi atacată în instanţa de judecată. Totodată, pot apărea probleme în cazul în care sunt demişi mai mulţi miniştri dintr-un partid şi mai puţini din altul şi, din acest motiv, miniştrii sunt daţi afară foarte atent”, a adăugat juristul.

Prevederile aliniatului 8 al art. 27 al Legii nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern, spun că, prim-ministrul este în drept să prezinte preşedintelui Republicii Moldova propunerea referitoare la revocarea unui ministru doar în cazul în care ministrul nu îşi exercită atribuţiile conform legislaţiei. 

Dura lex, sed lex , spuneau latinii. Din partea primului ministru un astfel de gest, chiar dacă ar fi unul care ar avea sprijinul opiniei publice, fără agrementul politic al domnului Ghimpu, sau al domnului Lupu, ar putea fi interpretat greșit și ar putea duce la distrugerea alianței. Mai mult, un asemenea caz extrem, ar putea atrage refuzul de promulgare al decretului de demitere care ar veni  din partea președintelui Republicii Moldova, iar acest lucru ar fi echivalent cu un vot de neîncredere. Iată de ce, în ciuda unor clare semne de lipsă de responsabilitate politică a unor miniștrii ai Cabinetului Filat, în lipsa unei înțelegeri de demitere, Filat este legat de mâini și de picioare. 

Rămâne să aflăm răspunsul la o singură întrebare - salvăm alianța ori salvăm miniștrii iresponsabili?

VALERIU PASAT O EXPOZIȚIE OMAGIU

Totul a început în 1989. Mai exact la 7 noiembrie 1989, atunci când autoritățile chișinăuiene au hotărât aniversarea principalei sărbători sovietice: Marea Revoluţie Socialistă din 1917. Conducerea sovietică a Chişinăului a hotărât să celebreze ziua în mod tradiţional - cu paradă militară. 

În numărul său din 16 noiembrie 1989 publicația “Literatura și Arta” scrie: “Un grup de cetăţeni s-au adunat în dimineaţa zilei de 7 noiembrie 1989 lângă spitalul de boli infecţioase de pe bulevardul Lenin, unde se afla coloana tehnicii militare ce urma să ia parte la parada de pe Piaţa Victoriei. Aceştia au hotărât să-şi exprime poziţia antimilitaristă prin blocarea tancurilor şi altor blindate, așezându-se direct în stradă în faţa tehnicii militare, pentru a-i bara calea”.

Reacţia forţelor de ordine moldoveneşti nu se lasă așteptată iar jurnaliștii o redau în acest mod: “Detaşamente de tineri îmbrăcaţi în civil au tăbărât asupra celor din stradă, începând fulgerător să-i bată în modul cel mai crunt, până la însângerare, apoi îi luau târâș de acolo, ducându-i pe trotuar”.

După acest incident, oameni furioşi s-au îndreptat spre Piaţa Victoriei, (actualmente Piața Marii Adunări Naționale) acolo unde întreaga conducere de partid a RSS Moldovenească aștepta parada militară. La vederea mulțimii, de la înălțimea lojei în care se aflau, oficialii moldoveni au zbughit-o la fugă. 

Era pentru prima dată când în spațiul dintre Prut și Nistru, puterea sovietică era umilită în acest fel. Și în mod ironic, la 7 noiembrie 1989, tăvălugul istoriei venea peste Simion Grosu, Ion Guţu, Grigore Eremei, Ivan Calin, Andrei Sangheli, V. Semionov, Mircea Snegur, Leonid Dicusar, Grigore Lavranciuc, V. Runcovschi, și alți membri şi membri supleanţi ai Biroului C.C. al Partidului Comunist al Moldovei, care în acea zi fugeau din fața oamenilor furioși, de rupeau pământul. 

Nu aș fi rememorat acest moment al istoriei contemporane, dacă la 6 noiembrie 2012 nu aș fi fost la inaugurarea unei expoziții de documente şi fotografii despre Republica Socialistă Sovietică Moldovenească în 13 ani de stalinism.

Deși autorul expoziţiei, primul director civil al Serviciului de Informații moldovenesc, Valeriu Pasat spune că nu și-a dorit să prezinte perioada stalinistă în culori roze, atmosfera creată de fotografiile, muzica și documentele prezentate, a părut a fi una ușor aniversară. Ieșiți la pensie, moșneguți firavi care odinioară conduceau cu braț de fier destinele Moldovei Sovietice, pășeau șovăielnic prin sală. Foarte mulți dintre cei prezenți la deschiderea expoziției lui Pasat, se aflau, în acel îndepărtat noiembrie 1989, în tribuna oficială. După 20 de ani, comsomoliștii de odinioară, azi deputați sau miniștri, stăteau extaziați în fața istoriei și zâmbeau discretei metafore create de Pasat. Expoziția, părea a fi un omagiu abia sesizat adus celui care avea să fie penultim prim secretar al comuniștilor moldoveni - Petru Lucinschi.

  

​​La 16 noiembrie 2012 se vor împlini 23 de ani de la  de la un eveniment politic major din istoria Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti: înlăturarea de la putere a lui Simion Cuzmici Grosu, prim-secretarul filialei moldoveneşti a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi înlocuirea sa cu Petru Lucinschi, fost secretar adjunct al filialei din Tadjikistan a P.C.U.S. Evenimentul a reprezentat o izbândă a mişcării de renaștere naţională, căci Simion Grosu, lider politic din perioada brejnevistă, se manifestase ca un duşman al acestei mişcări, pe când Petru Lucinschi  a reușit să își creeze faima de a fi o persoană mai tolerantă.

De la expoziția lui Pasat nu putea lipsi redactorul șef al publicației “Literatura şi Arta”, publicație care în numărul din 23 noiembrie 1989, anunţa numirea domnului Lucinschi în funcție. Nicolae Dabija, era în acele zile ale anului 1989, entuziasmat de schimbarea politică intervenită. Pe prima pagină a ziarului pe care-l conducea, publica o telegramă de la un oarecare Gheorghe Oancea: “La 16 noiembrie pe mult pătimitul pământ al Moldovei s-a mai născut un copil. În cinstea alegerii lui Petru Lucinschi ca prim-secretar al C.C. al P.C.M. am hotărît să-l numim Petru”.

Chiar dacă Valeriu Pasat nu a încercat să impună vreun punct de vedere, atmosfera de la deschiderea acestei expoziții a fost una care obliga la o tăcută admirație a trecutului și la venerabilă aducere aminte a tuturor moșneguților ce șovăielnic pășeau prin sală. Duplicitar, adevărul, cade greu fald peste noi: „Şi cei care vorbesc că sovietizarea a fost ca un marş triumfător şi a avut rezultate pozitive în privinţa construcţiilor caselor, în privinţa învăţământului au dreptate. Și cei care vor vedea în această expoziţie documente care vorbesc despre înjosirea care a fost din partea organelor de represiune care au fost în anii 40, deportările care au avut loc şi ei, tot vor avea dreptate. Eu nu încerc să impun nimănui punctul meu de vedere”, declara Valeriu Pasat pentru postul de radio Europa Liberă.  

Penultimul prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSSM, moldoveanul Petru Lucinschi avea să devină preşedinte al Republicii Moldova şi să fie decorat în anul 2000 de președintele român, Emil Constantinescu cu ordinul “Steaua României”.

​​