MOLDOVA – ȘTRAFBAT-UL PARTIDELOR POLITICE ROMÂNEȘTI?

România intră în campania electorală. Peste mai puțin de o lună, cetățenii români, indiferent de locul unde se află, își vor alege reprezentanții în Parlament. Printre aleși vor fi și șase parlamentari care vor reprezenta cele câteva milioane de romani "refugiați" în cele patru zări ale lumii. Potrivit ziariștilor români din Spania, diaspora este „batalionul disciplinar al partidelor politice românești”. Jurnaliștii româno-iberici afirmă că “în diaspora, dacă ești un candidat independent, regulile impuse sunt imposibil de îndeplinit, ca să câștigi trebuie să ai un partid în spate, pentru asta trebuie sa fii plăcut celor din conducere”. Perfect adevărat.

La Chișinău, startul campaniei electorale românești a fost dat de Eugen Tomac, ex-consilierul președintelui Băsescu și fost șef al Departamentului Românilor de Pretutindeni. El este alesul PDL-ului să participe la competiția electorală care se dă pentru un loc în Camera Deputaților. Acest lucru a fost spus la o întâlnire neoficială cu bloggerii moldoveni, și tot acolo, domnia sa a declarat că este convins de faptul că va acumula cele mai multe voturi din numărul celor care se vor prezenta la alegerile din 9 decembrie. Un optimism firesc, aș spune eu, având în vedere faptul că în cadrul întrevederii, Eugen Tomac ,  a recunoscut că are acces la întreaga listă de cetățeni moldoveni care au redobândit și cetățenia română.  Accesul pe care îl are domnul Tomac, nu este unul de neglijat și de el nu are parte orice muritor. Ajutorul cu pricina, se datorează, așa cum bine au generalizat jurnaliștii din Spania, și bunelor relații pe care le are cu Partidul Democrat Liberal dar și conexiunilor personale cu Traian Băsescu. 

Eugen Tomac este la a doua sa competiție electorală în Colegiul 2, colegiu electoral din care fac parte și cetățenii români aflați cu domiciliul în Republica Moldova. În 2008, deși a  beneficiat de sprijinul tehnic al Partidului Liberal și a obținut 1427 de voturi, în urma redistribuirilor efectuate pe baza coeficientului național obținut de social democrații români, domnia sa a pierdut elegant. A știut în schimb să se facă util democrat liberalilor bucureșteni dar și clienților politici ai acestora aflați în Republica Moldova. Bunele relații care îl leagă pe Tomac de liberalii moldoveni, în special de primarul liberal al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, au făcut posibile implementarea unor mai multe proiecte (de factură liberală), finanțate de statul român prin intermediul Departamentul Românilor de Pretutindeni. 

Puse să aleagă între relații personale și afilieri internaționale, partidele politice din Republica Moldova se vor afla la grea încercare. Afilierea politică externă a Partidului Liberal, ar dicta ca pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie, liberalii moldoveni să acorde sprijin candidaților Uniunii Social Liberale, Cristian David la Senat și lui Victor Alexeev, pentru Camera Deputaților. Aceeași susținere politică - pentru Alexeev și David, grație afilierii la Internaționala Socialistă, unde se află prezenți și social democrații români, le-ar fi impusă și liderilor Partidului Democrat din Moldova. În schimb, liberal democrații moldoveni, grație afilierii la marea familie a partidelor populare europene, ar trebui să fie cei care să acorde sprijin logistic lui Viorel Badea, pentru Senat și Eugen Tomac pentru Camera Deputaților. 

Socoteala de pe malul Dâmboviței nu se potrivește cu cea de pe malul Bâcului. La întâlnirea cu bloggerii moldoveni, Eugen Tomac a recunoscut că există o mare diferență între percepțiile oficialilor bucureșteni și realitățile chișinăuiene. Deși domnia sa a afirmat că nu a apelat la sprijinul logistic al nici unui partid, datorită precedentului creat în 2008, sunt ferm convins că liberalii moldoveni vor susține mai degrabă eforturile de campanie a celor din Alianța pentru România Dreaptă – Viorel Badea și Eugen Tomac și nu al apropiaților lor din marea familie USL. 

Carnagiul pentru cele șase fotolii de parlamentari deja a început. Primii care au scos cuțitele mediatice din teacă și au atentat la icoanele morale ale basarabenilor au fost democrat liberalii bucureșteni. Chiar în ziua în care la Chișinău, Eugen Tomac evoca în fața bloggerilor moldoveni ilustrele figuri ale luptătorilor pentru renașterea națională din Basarabia, pe 9 noiembrie, vicepreşedintele Partidului Democrat Liberal, Radu F. Alexandru a cerut ministrului român de externe Titus Corlăţean, să prezinte public datele profesionale ale directorului Institutului Cultural Român de la Kiev și Moscova.  Senatorul român, afirmă că în fruntea acestor două instituții românești s-ar afla spioni ruși.

“Pe site-ul Institutului Cultural Român sunt anunţate numirile a doi directori, unul la ICR Kiev, celălalt la ICR Moscova. La ICR Kiev este numită doamna Nadia Moşanu. Doamna Nadia Moşanu este nora domnului Alexandru Moşanu, primul preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, un om care, ulterior, a fost identificat şi publicat pe lista Șandrovschi ca unul dintre agenţii KGB care au activat în Republica Moldova sub nume de cod “Maxim”. Nu ştiu ce cetăţenie are această doamnă, dacă are şi cetăţenie română sau numai cetăţenia Republicii Moldova şi ce este cel mai important, nu ştiu ce interese reprezintă, apără şi urmează să susţină aceste două doamne”, a declarat vicepreşedintele PDL la conferinţa de presă.

Apariția în discursul public al oficialilor liberal democrați a trimiterilor la lista lui Șandrovschi vorbește despre ce fel de importanță o acordă politicienii români spațiului dintre Prut și Nistru. Decuplați de la realitățile spațiului moldav, Basarabia este văzută superficial și doar din prisma potențialului electoral deținut. Miza e simplă. Sprijinul logistic exemplar acordat de liberali lui Eugen Tomac, a demonstrat în 2008, că numărul participanților la alegerile parlamentare poate fi crescut. Un suport logistic de același gen, ar face ca numărul de participanți la vot să fie mai mare. Sporirea numărului de participanți la vot, s-ar baza pe numărul de 100 de mii de cetățenii românești care au fost procesate în perioada 2008 – 2012 de către Autoritatea pentru Cetățenie, și ar putea duce la o migrare a existentelor simpatii pro Băsescu către Tomac și Badea, pentru un scor bun, o eventuală redistribuire nu ar mai putea fi posibilă. 

Până una-alta aștept. Aștept să văd care va fi echipa care mă va convinge să-i acord votul. Să observ cum vor rezolva partidele moldovenești dilema dintre relații și afilieri internaționale. Și evident, să zâmbesc la auzul superficialității unor minunății spuse de democrat liberalii bucureșteni despre politicienii moldoveni. Deocamdată în “batalionul de pedeapsă” e încă liniște. Furtuna abia se apropie.

ȘtrafBat (rus.) - batalion de pedeapsă