IMPERIUL CONTRAATACĂ – POLIȚIA POLITICĂ ÎN ACȚIUNE

Republica Moldova nu a fost foarte ferită de scandalurile legate de interceptarea convorbirilor telefonice.  Mereu un subiect sensibil, interceptările telefonice au generat suspiciuni şi scandaluri mai mult peste Prut, unde în ultimii ani, acuzaţiile privind folosirea ilegală a acestor "tactici” au fost multe și dese. În România, Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vântu, Claudiu Săftoiu sau Sorin Roşca Stănescu, sunt doar câteva nume care se leagă de scandaluri privind interceptarea ilegală a telefoanelor. La Chișinău am avut însă doar cazul Ruslan Țurcanu, fost adjunct al directorului Serviciului de Informații și Securitate, care în decembrie 2012, a fost condamnat la trei ani de închisoare pe un dosar de interceptarea a apelurilor telefonice.

Pe 18 februarie, un portal de știri a difuzat înregistrări ale convorbirilor telefonice ale şefului Inspectoratului Fiscal de Stat, Nicolae Vicol, cu mai mulţi înalți demnitari ai statului moldovean. Nicole Vicol a fost reţinut, vineri, 15 februarie în urma unor percheziţii efectuate de ofiţerii CNA la domiciliul acestuia, dar şi la fisc. Judecătoria Buiucani a prelungit cu 20 de zile mandatul de arest pe numele funcţionarului.  Acesta este bănuit de corupere pasivă și abuz de serviciu. Nicolae Vicol, dar şi avocatul acestuia, Ana Ursachi respinge orice acuzaţie şi califică acţiunile CNA drept o răfuială şi intimidare din partea unor demnitari.

Solicitat de presă, șeful Direcției urmărire penală din cadrul CNA, Bogdan Zumbreanu, a declarat că nu cunoaște cine a permis dezvăluirea acestor înregistrări către presă și nu știe dacă înregistrarea convorbirilor lui Nicolae Vicol a fost făcută legal. În același timp, ofițerul a considerat că apariția acestor înregistrări este o încercare de a intimida organul de urmărire penală. El a recunoscut că Centrul Anticorupţie are dreptul la interceptări telefonice în caz de necesitate, iar acest lucru se face prin intermediul Serviciului de Informaţii şi Securitate cu acordul conducerii CNA.

Faptul că într-un stat cu pretenții democratice s-au putut înregistra convorbirile telefonice ale șefului Inspectoratului Fiscal de Stat cu alți înalți oficiali de stat, fără a exista acordul judecătorului de instrucție, poate fi caracterizat ca un atac la adresa securității statului. Acest lucru ne spune că în lupta politică au început să se folosească metode care sunt caracteristice doar lumii interlope.

Recent în spațiul mediatic moldav au fost vehiculate mai multe informații referitoare la faptul că Vlad Plahotniuc ar deține structuri de filaj, inclusiv de interceptare a telefoanelor, pe care le folosește cu scopul de a aduna informații compromițătoare despre politicieni, despre partenerii săi de alianță și despre colegi de afaceri. Nu știm dacă aceste informații sunt veridice sau nu. Așa cum nu știm, dacă înregistrările apărute în public, au fost sau nu făcute de către CNA.

Nu știm dacă exageratul activism al Procuraturii Generale și al CNA, instituții care prin algoritm politic au fost distribuite democraților moldoveni, vin din comanda politică de a descoperi că cei mai corupți moldoveni au afilieri liberal-democrate. Putem presupune însă că arestarea șefului inspectoratului fiscal, ca și războiul dosarelor penale, să facă parte din acțiuni de purificare a sistemului.  Știm însă că acțiunile Procuraturii Generale și ale CNA-ului au coincis cu lupta premierului cu structurile tenebre existente în economia moldovenească și că descinderea mascaților de la CNA în clădirea Guvernului a coincis cu demiterea lui Vlad Plahotniuc. 

Și mai știm că aceste interceptări care au apărut în spațiul public,  reprezintă o probă evidentă a faptului că limita dintre confruntarea politică și încălcarea legii, a fost depășită. Acțiunile de interceptare ilegală a convorbirilor telefonice pun sub semnul amenințării întreaga clasă politică moldavă și sunt un alarmant semnal că în această confruntare s-a trecut deja dincolo de limita bunului simț ori a decenței. Iar minimă decență îi obligă pe politicieni să aibă măsură. Ca un garant al ordinii legale și constituționale, premierul Filat ar trebui să intervină ferm și cu duritate. Domnia sa, are toate pârghiile legale pentru a face lumină acolo unde s-a întrecut măsura! Orice șovăială în fața acestor evidente derapări de la normele statului de drept, nu poate fi tolerată.

Sunt absolut sigur că apariția înregistrărilor al căror protagoniști sunt liberal democrații moldoveni este un semnal de intimidare prin care se dorește să se transmită că cineva stă cu ochii pe ei și știe tot ce mișcă. Ca o mânușă aruncată în plină față, gestul, este o invitație la război. Se încearcă provocarea unui contra-atac al liberalilor și escaladarea războiului politic, un război total care ar întoarce Republica Moldova în îndepărtați ani 90.

Cui i-ar folosi toate acestea? Este întrebarea la care jurnaliștii și comentatorii politici pot să răspundă ușor. Celui care nu își dorește resetarea Alianței pentru Integrare Europeană, celui care a suferit o primă înfrângere în această confruntare, vice-președintelui Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

BÂTA POLITICĂ DIN MÂNA PDM-ULUI

La finele săptămânii trecute, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti a vorbit. Ce a spus președintele la conferința de presă? Aproape nimic! La întrebările jurnaliștilor, domnia sa a subliniat că va proceda conform constituției și a adus aminte celor prezenți că statul moldovean este unul în care președintele nu are foarte multă putere. A precizat că lupta politică din interiorul coaliției de guvernământ este una firească dar că nu trebuie să dăm crezare unor scenarii pesimiste  și a dat asigurări jurnaliștilor că se va întâlni cu cei trei lideri ai partidelor din Alianța pentru Integrare Europeană. Preşedinte Timofti, a cerut ca instituţiile de drept şi de forţă nu trebuie să fie implicate în această confruntare.

Afirmația referitoare la implicarea instituțiilor de forță în confruntările politice din sânul AIE, venită din partea șeful statului moldovean, capătă greutate. Chiar dacă nu are puteri decizionale mari, președintele moldovean știe adevărul și a transmis un mesaj critic celor care au admis implicarea CNA în această luptă. Mesajul său avea o singură direcție - Partidul Democrat, formațiune politică care deține controlul asupra Consiliului Național Anticorupție.

În zi de week-end, președintele moldovean s-a întâlnit cu șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel pe care l-a informat despre consultările pe care le-a avut în ultimele zile cu liderii Alianței pentru Integrare Europeană și și-a întărit disponibilitatea de a continua aceste consultări în timpul apropiat, până la identificarea unei soluții pentru situația creată. Din comunicatul de presă remis de către instituția prezidențială aflăm că oficialul european a declarat că Uniunea Europeană urmărește cu atenție procesele politice care au loc în Republica Moldova și speră ca reformele democratice inițiate în țara noastră să continue. Ambii au subliniat importanța menținerii în Republica Moldova a ordinii legale și constituționale.

Domoala agitație a instituției prezidențiale, prin care s-a cerut instituțiilor europene medierea conflictului politic intern poate fi tradusă ca un ultim semnal de alarmă adresat politicienilor aflați pe baricade. Trimiterile făcute de președinție la implicarea instituțiilor statului în confruntări politice sunt un mod elegant de a spune că aceste dosare intentate, percheziții și rețineri, nu se înscriu firesc în procesele de combatere a corupției ci pot fi interpretate ca acțiuni de ațâțare a spiritelor, acțiuni  provocatoare la adresa primului ministru, acțiuni care pot destabiliza ordinea legală și constituțională.

Ultimele activități ale CNA sunt activități care au o încărcătură politică ridicată – semn că instituția s-a transformat într-o bâtă politică aflată în mâna Partidului Democrat din Moldova. În aceste condiții, apelul la menținerea ordinii legale și acele constituționale făcut de președintele statului moldovean și oficialul european este unul binevenit.

Calmul de care dă dovadă primul ministru ca și întregul modul de comportament al liberal-democraților moldoveni vorbește despre faptul că în această confruntare politică, ei rămân a fi unicul partid care pune pe agenda sa interesul național al Republicii Moldova, implementarea agendei europene și asigurarea dezvoltării statului.  Comportamentul liderului liberal-democrat pare a spune că problema Plahotniuc aparține mai mult Partidului Democrat din Moldova și Partidului Liberal, nefiind problema întregii alianțe de guvernare. Pentru a rezolva această problemă - păstrarea lui Vlad Plahotniuc în politică, cei doi ar trebui să se întâlnească. 

Filat nu are timp pentru așa ceva – el are de administrat o țară întreagă.

O SALUBRIZARE ZGOMOTOASĂ

Prima ședință plenară din sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului moldav a debutat prost. În timp ce deputații se pregăteau să asculte raportul comisiei parlamentare care a studiat comportamentul instituțiilor statului în cazul accidentului soldat cu moartea lui Sorin Paciu, reprezentanţii Procuraturii Generale şi ai Centrului Naţional Anticorupţie efectuau  un şir de percheziţii la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și în clădirea Guvernului. Potrivit purtătorului de cuvânt al CNA, Angela Starinschi, acţiunile au avut loc în cadrul unor dosare penale pornite pentru comiterea a mai multor abuzuri şi acte de corupere de către înalţi funcţionari de stat. 

Observatorii politici moldoveni nu au fost deloc mulțumiți de răspunsul oficialilor de la CNA și au făcut legătura între aceste percheziții cu prezența în ordinea de zi a ședinței legislativului moldovean a proiectului inițiat de liberal democrații moldoveni privind excluderea funcţiei de prim-vicepreşedinte al Legislativului precum și demiterea acestuia din funcție. Presupunerile acestora se bazau pe recenta declarație a liderului Partidului Liberal, Mihai Ghimpu care în ajun declara în cadrul unei emisiuni televizate că  „Centrul Național Anticorupție a fost și a rămas la Partidul Democrat”. „S-a început războiul...”, preciza liberalul în emisiunea „Puterea a patra” de la N4.

Ca o consecință directă a acțiunilor celor de la CNA, șeful FISC, Nicolae Vicol, a fost reținut în calitate de bănuit pentru 72 de ore. Pe de altă parte, Inspectoratul Fiscal a remis o declarație prin care spune că ofițerii CNA au deschis acest dosar penal exact în momentul în care Fiscul investiga fraudele de la întreprinderea Metal Feros. 

După amiază, presupunerile observatorilor politici referitoare la faptul că descinderile mascaților de la CNA în clădirea Guvernului au avut ca scop intimidarea deputaților liberal democrați au fost confirmate de șeful executivului moldovean.

Deznodământul primei ședințe a fost previzibil. Deputații comuniști, liberal-democrați și neafiliați au votat pentru lichidarea funcției de prim-vicepreședinte al Parlamentului, deținută de Vlad Plahotniuc. De asemenea s-a votat și pentru demisia acestuia din funcție. 

Finalul de ședință s-a încheiat în note tragico-comice. Liberalul Valeriu Munteanu și liberal-democratul Tudor Deliu au făcut schimb de ironice versuri. „Și dacă în ultimul timp colegul nostru liberal democrat dedica poezii comuniștilor, am vrea să-i sugerăm niște versuri foarte concludente:
„Foaie verde și-un cartuz, / Ghinda s-a făcut harbuz..” Replica nu a întârziat. „Vreau să-i amintesc dlui Munteanu că nu am încetat de a scrie versuri”, a menționat Deliu:„Oare ce s-a întâmplat? / Liberalii s-au frustrat / Sunt îngrijorați nițica / Că vor pierde păpușica”.

Deși tardiv, sacrificiul la care au asistat neputincioși deputații liberali și cei ai Partidului Democrat, a fost unul așteptat. Despre necesitatea acestui sacrificiu, liderul liberal democrat vorbea încă anul trecut, atunci când adresându-se națiunii, afirma că statul moldovean are de ales între statul mafiot și statul de drept. Zilele trecute, mult mai ferm, Filat a accentuat că “această stare de lucruri nu mai poate fi continuată” și a anunțat că formațiunea politică pe care o conduce iese din Acordul Alianței pentru Integrare Europeană. Totodată el a spus că, PLDM intenționează să rămână fidel programului de guvernare asumat odată cu constituirea coaliției de guvernământ.

În ciuda afirmațiilor făcute de liderul liberalilor moldoveni, Mihai Ghimpu, ori de cel al Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, despre inevitabila reconfigurare a forțelor politice din Parlamentul moldav și apariția unei noi alianțe de guvernământ, declarațiile făcute de liderul maxim al comuniștilor moldoveni sunt clare. „Niciodată nu s-a discutat, nu se discută și nici nu se va discuta o posibilă coaliție cu PLDM. Noi vom vota acele proiecte și legi care vor prezenta interes pentru toată țara, pentru tot poporul. Nu contează. Noi o să votăm și cu PLDM, PD sau PL. Numai ei să înțeleagă ce este cu adevărat important”, a menționat principalul comunist moldovean. Și ca să priceapă orișicare, Voronin a spus că e gata sa voteze demiterea guvernului  și că va fi satisfăcut doar când vor avea loc alegeri anticipate.

Necesitatea demiterii lui Vladimir Plahotniuc din prezidiul legislativului moldovean a fost voalat explicată de către ministrul de interne, Dorin Recean, care a confirmat pentru JurnalTV că prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, ar fi figura în documentele Interpol. E foarte posibil ca voluntarul gest al liberal democraților să fi fost impus și de circumstanțe externe. Potrivit jurnaliștilor bucureșteni, surse din cadrul Parchetului Tribunalului București, au afirmat că existența unei  conexiuni între Plahotniuc și Interpol ar fi dată și de moldoveanul Vitalie Proca, care deși a fost eliberat condiționat înainte de termen în 2010, a reușit să obțină pașaport pentru a pleca din țară. Ministerul de Interne al Republicii Moldova a anunțat că a demarat o anchetă, dar a refuzat să ofere detalii în acest caz. Potrivit legislației în vigoare, o persoană care este cercetat penal ori se află în detenție nu poate obține pașaport. Proca s-a aflat sub urmărirea Interpol și a Scotland Yard și a fost reținut în Federația Rusă.

 

Într-o declarație făcută în seara zilei de 15 februarie, primul ministru lăsa să se înțeleagă că existența unor ilegalități în activitatea lui Plahotniuc este mai mult decât probabilă.„Demiterea lui Plahotniuc este un început pentru Republica Moldova. Toți trebuie să fie egali în fața legii și să răspundă. Eu sunt premier în urma votului a mii de oameni, iar Plahotniuc a ajuns în funcția de prim-vicepreședinte a Parlamentului având în spate firme off-shore, bani furați și crime pentru care încă trebuie să răspundă.”, a declarat Vlad Filat.

Necesara curățenie făcută în politica moldavă de către liberal democrați  le trezește unora friguri și mai vechi amintiri; cu toții uită că această zgomotoasă salubrizare are loc la câteva zile înainte de vizita în Republica Moldova a miniștrilor de externe ai Marii Britanii, ai Poloniei și Suediei. 

Dincolo de faptul că prezenţa la Chişinău a înalţilor demnitari europeni spune că acțiunile de apropiere al Republicii Moldova de structurile europene au crescut în intensitate, este mai degrabă o confirmare indirectă a faptului că cele trei importante state ale Uniunii Europene sunt garantul radicalelor procese de curățenie începute.  Este posibil ca William Hague, Radosław Sikorski și Carl Bildt, care vor fi la Chișinău în perioada 18-19 februarie, nu numai să ofere suportul necesar pentru viitorul european al țării, dar se pare că cel puțin unul dintre ei, va fi cel care îi vor pune pe lideri AIE față în față. 

Chiar dacă unii se vor supăra, pot afirma că Sikorski  va fi cel care va aduce pacea în alianță.  Deoarece "nu există o altă țară în Europa, care face mai mult decât Polonia pentru libertatea de exprimare și promovarea democraţiei în Belarus, pentru apropierea Ucrainei de Europa sau pentru a pune pe picioare Republica Moldova". Afirmația îi aparține Ministrului de Externe al Poloniei, țara în care preşedintele Băncii Naţionale, Marek Belka, a afirmat că nu există criză. Țara care a menținut și pentru anul 2013 un nivel ridicat de asistență financiară dedicat Chișinăului. Țara care cunoaște precis unde sunt cheltuiți acești bani și de aceea știe cel mai bine who is who !   

  

BĂSESCU SALVATORUL NAȚIEI ?

Criza politică moldovenească încă nu a luat sfârșit. La sfârșitul declarațiilor pe care le-a făcut comisiei parlamentare de anchetă, Vladimir Plahotniuc a făcut scurte declarații presei prin care sugera că ar fi dispus să se pună punct acestei confruntări politice. La o zi după, Comisia parlamentară juridică numiri și imunități a examinat proiectul liberal democraților prin care se dorea lichidarea funcției de prim vicespeaker. Proiectul a fost respins, pentru a fi aprobat nu a ajuns un singur vot.

Pentru aprobarea proiectului au votat deputații comuniști și liberal democrați, în timp ce deputații Partidului Democrat și ai Partidului Liberal, l-au apărat pe Plahotniuc și s-au împotrivit proiectului. Votul decisiv l-a avut deputatul neafiliat Sergiu Sîrbu, fost deputat comunist, care anterior l-a criticat în repetate rânduri de Plahotniuc. Sergiu Sîrbu și-a anunțat plecarea din PCRM pe 12 decembrie 2012. Mediile de informare moldovenești notau că în ajunul zilei în care a anunțat că pleacă din partid Sîrbu s-a aflat la hotelul Codru, care este în proprietatea prim vice speakerului moldovean. Portalul omg.md  notează că pentru plecarea din PCRM Sergiu Sîrbu ar fi primit 400 de mii de euro.

Chiar dacă Vladimir Plahotniuc a acceptat să fie audiat de comisia parlamentară de anchetă în cazul Paciu se pare că domnia sa nu a acceptat să coboare din prezidiul Parlamentului moldovean.

Modul în care decurg evenimentele din jurul anchetei parlamentare care se desfășoară în jurul vânătorii din Pădurea Domnească pare să confirme afirmațiile făcute de liderul Mișcării Antimafie, Sergiu Mocanu – prezența lui Plahotniuc în fața deputaților a avut scopul de a intimida martorii din acest dosar.
„Tot ce a fost la audieri a fost un semnal tras către martori. El s-a arătat că este tare, pentru ca slugile lui să aibă încredere mai departe în el”, a declarat Mocanu, în cadrul Ediţiei Speciale de la Jurnal TV.
Refuzul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de a-l suspenda din funcție pe președintele Curții de Apel Ion Pleșca, este o confirmare a spuselor lui Mocanu. Prin refuzul lor magistrații demonstrează că, la ordinul unui superior necunoscut, îl protejează pe Pleșca.  De remarcat este faptul că toți deputaţii care fac parte din comisia care investighează vânătoarea din Rezervația Pădurea Domnească, indiferent de apartenența lor politică, consideră că magistratul ar trebui cercetat pentru faptul că a participat la o vânătoare ilegală, dar şi pentru tăinuirea unei crime.

Elegantul și corectul mod în care își desfășoară activitatea comisia de anchetă este unul demn de a fi subliniat. Prezența în fața membrilor comisiei a unor înalți demnitari este o subliniere odată în plus a faptului că forma de guvernare a statului moldovean este parlamentară, deci s-a semnalat tuturor că de fapt deputații sunt cele mai influente persoane în stat. Într-o luare de cuvânt, fostul ambasador moldovean la Consiliul Europei și la ONU, Alexei Tulbure, a accentuat că de fapt, comisia a dovedit opiniei publice că nu a fost coruptă și manipulată. „Comisia a dat dovadă că nu a fost coruptă, că nu este manipulată și folosită de Plahotniuc în scopurile sale. A fost o victorie morală a opiniei publice. Plahotniuc a avut o prestație dezastruoasă, deși el se ținea dârz”, a menționat Tulbere.

Importantul analist politic internațional, Vladimir Socor într-un interviu pentru postul de radio  Europa Liberă sublinia indirect că cazul Pădurea Domnească a dezvăluit încă odată disfuncționalitățile unei guvernări de coaliție. “Formula unei guvernări de coaliție este disfuncţională și nicăieri nu dă rezultate, iar Republica Moldova este unul dintre cazurile care ilustrează cel mai pregnant acest adevăr”, remarca Vladimir Socor.  Cunoscutul observator al vieții politice moldovenești, a scos în evidență faptul că actuala guvernare este ostatica intereselor de grup ale unui oligarh atotputernic. „Ar fi în interesul naţional al Republicii Moldova să existe un guvern monocolor, monopartid, eventual cu aliaţi mai mici, care să formeze o majoritate parlamentară coerentă. O guvernare care să nu ţină seama de capriciile şi ifosele unor parteneri de coaliţie, interesaţi nu atât în guvernarea ţării sau în interesul naţional, cât în interese de partid şi de grup, o guvernare care să nu fie ostatică unui oligarh atotputernic, care îşi subordonează unele instituţii de drept ale statului dumisale personal – e cunoscut sub numele de „păpuşar”, a declarat Socor. Analistul politic afirmă că, într-un stat de drept, nu poate să existe o dispută între primul-ministru şi un om de afaceri particular, „care a cumpărat câteva scaune în Parlament”, „Și funcția de prim-vicespeaker este un post înfiinţat anume pentru o persoană, pentru satisfacerea intereselor acestei persoanei şi a grupului dependent de dânsul”, a mai spus Socor.

În condițiile în care criza politică din Republica Moldova nu a luat sfârșit consider că medierea externă a acestor conflicte de interese ar fi una de bun augur. 

Înainte de plecarea sa la Bruxelles unde participă la sesiunea de lucru a reuniunii Consiliului European, Președintele României  a declarat pe Aeroportului Internaţional „Henri Coandă”, că  la acest Consiliu va pune pe agenda de lucru prioritățile Republicii Moldova. „Prioritatea mea la acest Consiliu este legată de buget şi de Republica Moldova. Pe agendă sunt 3 subiecte: contribuţia comerţului internaţional la creşterea economică şi la creşterea numărului locurilor de muncă; situaţia din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii şi reacţia UE la evenimentele din aceste zone, mai ales la fenomenul primăverii arabe; cadrul financiar multianual 2014-2020”, a declarat Băsescu.

Așadar, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, are toate motivele din lume pentru a-l invita încă odată pe Traian Băsescu la Chișinău. Care va fi oare răspunsul domniei sale?