TRANSNISTRIA - FEDERALIZARE ORI LARGĂ AUTONOMIE?

Vizita lui Băsescu la Chișinău a eclipsat unul din principalele evenimente mediatice autohtone ale acestui an – participarea liderului regiunii transnistrene, Evghenii Șevciuk, la talk-show-ul  ”Politica” de la TV7. Este prima participare a unui demnitar al regiunii transnistrene la un program mediatic care se difuzează în spațiul audiovizual al Republicii Moldova. Doar jurnaliștii de la TV7 și Europa Liberă și-au reamintit despre faptul că zilele trecute  s-a împlinit un an şi jumătate de când Şevciuk şi echipa sa au preluat puterea în regiune.

Principala afirmație făcută de Șevciuk în cadrul acestui program de televiziune, ne-a spus că, din punctul de vedere al politicienilor de la Tiraspol,  în următorii trei  ani nu se vede nici o posibilitate privind integrarea, într-un stat unitar cu Republica Moldova. Șevciuk spune că după anul 2003 nu a văzut nici un document sistematic care să propună o formă de reglementare și care să merite atenția de a fi discutat.

Așadar planurile politicienilor de pe malul stâng rămân neschimbate – dobândirea recunoașterii internaționale a Republicii Moldovenești Nistrene. În același timp Federația Rusă, care este cel mai influent aliat al regiunii secesioniste, vede viitorul acesteia cu totul  altfel. După eșecul din anul 2000, privind implementarea planului Kozak, care prevedea o modalitate de federalizare a Moldovei, sunt semnale că oficialii ruși nu au renunțat la această idee.  

Politologul roman Dan Dungaciu, a fost cel care provocat opinia publică de la Chișinău și București, afirmând că pentru succesul deplin al integrării europene a statului moldav, oficialii de la Chișinău ar trebui să se gândească la un eventual scenariu de separare de regiunea secesionistă. Pe de altă parte, la Chișinău, președintele Traian Băsescu, a dat de înțeles că problema transnistreană este o piedică serioasă în drumul statului moldovean spre integrarea europeană, dar a susținut că Moldova nu ar trebui să cedeze nici o palmă de pământ.

Referindu-se la aceeași temă, liderul comuniştilor Vladimir Voronin  a făcut o declarație neașteptată. Domnia sa a spus că regiunea transnistreană ar trebui să fie în componenţa Republicii Moldova dar cu statut de republică. 

Respinsă de domnul Voronin în 2000, idea federală este una care prinde teren și la Tiraspol. Potrivit politicienilor de acolo, după ce Chișinăul, într-un mod sau altul, a respins această idee, posibilitatea planului federal de reglementare a diferendului nu a mai fost discutată la masa de negocieri. Liderul regiunii transnistrene este și mai sugestiv: „În anul 2005, autoritățile Republicii Moldova în 2005, au adoptat în mod unilateral Legea cu privire la regiunea transnistreană, în care s-a stabilit statutul de autonomie a regiunii. Nici un politician de la Tiraspol nu a fost consultat pe marginea acestui lucru. Prin urmare, există o problemă sistemică: despre ce să purtăm negocieri dacă Republica Moldova a stabilit deja care sunt limitele competențelor dispuse să le acorde regiunii? Prin urmare, atunci când vin la negocieri reprezentanții părții moldovenești, nu pot ieși din această formulă”, a specificat  Șevciuk în cadrul programului televizat.

Observăm că modul prin care Legea din anul 2005 a stabilit competențele regiunii transnistrene îi nemulțumește pe politicieni de la Tiraspol.  Premierul de la Chișinău, Iurie Leancă, a fost primul care a înțeles această nemulțumire. Domnia sa a afirmat recent că "partea moldavă s-a pronunţat, pentru discuţii, pe aceea ce se numeşte dimensiunea a treia – statutul regiunii transnistrene în cadrul unui stat. Suntem de acord să discutăm pe marginea competenţelor care vor fi delegate regiunii transnistrene, dar cu anumite linii roşii".

Declarațiilor făcute de principalii actori politici de la Chișinău pe marginea diferendului transnistrean, li se alătură viziunile actorilor de la Tiraspol. Odată ce subiecte care țin de Republica Moldova urcă pe agenda unor importante state din zona sud-est europeană, discursul transnistrean este din ce în ce mai important. Apariția acestor subiecte în discursul public reprezintă o modalitate sigură de sondare a viziunilor actorilor politici asupra acestui subiect. Provocatoarele afirmații făcute de domnul Dungaciu au făcut parte din acest arsenal. 

Toate aceste declaraţii de moment, nu duc spre o singură finalitate de rezolvare a diferedului. Pentru o claritate a viziunilor asupra subiectului transnistrean, partidele politice care fac parte din arcul guvernamental vor trebui să discute acest subiect în cadrul  Consiliilor lor Naționale. Abia atunci, cu o viziune clară și coerentă asupra lui, deputații din coaliția majoritară vor putea găsi în sesiunea de toamnă  – iarnă, ac de cojocul acestuia. Că va fi el federal ori nu, deja este o altă discuție.

BĂSESCU LA CHIȘINĂU - ÎNTRE ANGAJAMENTE FERME ȘI PROMISIUNI DEȘARTE

Plasată între absurd și sublim, vizita lui Băsescu la Chișinău a avut în ea un comportament  pre-electoral. Iar acest lucru se datorează faptului că de ceva timp încoace, Bucureștiul a tratat relaţia România – Republica Moldova doar din punct exclusiv politic-electoral. Maturizarea acestei relații a venit abia în acest an și este datorată  vizitei la București a premierului Iurie Leancă unde împreună cu omologul său Victor Ponta au convenit să ducă la bun sfârșit proiectele aflate în derulare dar și să aplice bilateralei, formule pargamatice de cooperare. Vizita la Chișinău a președintelui Traian Băsescu vine să confirme că guvernul de la București își dorește ca din toate proiectele aflate în desfășurare, cel puțin trei să aibe un rezultat concret.  

1.Gazoductul Iași - Ungheni.
2.Linia de înaltă tensiune Fălciu - Gotești.
3.Podul peste Prut Fălciu - Leca.

Primele două puncte se referă la independența energetică, independență care va adăuga o reală suveranitate statului moldovean. Cel de al treilea se referă la comuniunea sufletească și frățească dintre cele două state care vorbesc aceeași limbă. Deși cei doi președinți au vorbit presei despre o rezolvarea amiabilă a diferendului din jurul frecvenței postului de televiziune TVR, postul național al statului român, pe marginea acestui subiect, rămân a fi pesimist.

La Chișinău, preşedintele Băsescu s-a comportat ca un președinte jucător,  atât prin seria impresionantă de interviuri şi declaraţii, cât şi prin implicarea domniei sale pe subiecte în care nu are nici cele mai mici atribuţii, cu atât mai puţin posibilitatea de a mai influenţa decisiv pe cei din Palatul Victoria. Nu știu dacă locuitorii Republicii Moldova și comentatorii politicii de pe Bâc, vor înțelege care este diferenţa dintre vorbă și faptă ori se vor lăsa încă odată cuceriți de șarmul băsescian. Dincolo de tema Vilnius, de plasarea pe orizont a unei ipoteticei aderări a Moldovei la Uniunea Europeană, preşedintele Băsescu a jucat mai mult pe terenul adjudecat deja de premierul român Victor Ponta.

Atitudinea pe care o are șeful guvernului de la București, Victor Ponta, față de problemele cu care se confruntă Republica Moldova, a fost preluată de șeful statului român. Dincolo însă de o simțită concurență politică existentă între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria, pare a exista un numitor comun în ceea ce privește câteva puncte de pe agenda Republica Moldova. Această vagă sinergie mă face să cred că cele trei proiecte comune româno-moldave, afișate mai sus, au toate șanse concrete spre a fi îndeplinite. 

Dacă nu ar exista susținerea financiară a premierului român Victor Ponta, promisiunile făcute la Chișinău de Băsescu pot rămâne fără acoperire. Confirmarea numitorului comun existent între cele două palate - Cotroceni și Victoria în ceea ce privește Republica Moldova o fac declarațiile lui Ponta din 17 iulie. Deși premierul Ponta nu a ratat ocazia de a-i arăta lui Băsescu unde se află cheia de la sacul cu bani el a cerut cabinetului de miniștri să-i susțină inițiativele. "Este bine să fii preşedinte şi generos pe banii altora”, a spus Ponta cerând totodată miniștrilor să sprijine toate proiectele convenite cu Republica Moldova, scrie agenția Mediafax.

Cert este că împreună cu principalul locatar al Palatului Victoria, președintele român a înțeles că vremea vorbelor a trecut. Cu ajutorul și susținerea popularilor europeni, care au majoritatea în Parlamentul European și în Consiliul European, și care sunt garanți ai concretei perspective europene a Republicii Moldova, peste râul Prut va mai fi construit un pod. Unul și nu două.  

Este vorba de construcția podului Fălciu - Leca despre care s-a discutat și la prima ședință a guvernelor celor două state care a avut loc sub auspiciile lui Vlad Filat și Mihai Răzvan Ungureanu, la Iași. Se pare că studiul de fezabilitate este mai avansat iar posibilitățile financiare pe care le poate obține România și Republica Moldova din partea UE prin Consiliul European (dominat așa cum știm de popularii europeni la care PLDM dar și PDL-ul românesc sunt afiliați) sunt mai reale pentru construcția unui singur pod.

Despre o rezolvarea  rapidă și amiabilă a cazului TVR în Republica Moldova nu poate fi vorba. Discuția va fi una care va atinge interesele politico-financiare ale unei formațiuni politice din arcul alianței de guvernământ de la Chișinău. O discuție pe marginea acestei chestiuni va trezi vechi și durute răni. Se pare că partea română nu dorește a turna gaz peste focul ambițiilor politice de la Chișinău, așa că în timpul apropiat  convorbiri la această temă.nu vor avea loc.

Ca unul care beneficiază din plin de rapoartele institutelor de inteligență, președintele român este un cunoscător al dedesubturilor politice de la Chișinău. Domnia sa nu a ezitat să vorbească și despre riscul cel mai mare la adresa statului moldovean. La întâlnirea pe care a avut-o cu societatea civilă din Republica Moldova, Băsescu a spus că există riscul ca justiția moldovenească să fie pusă sub controlul politic.  Domnia sa a adăugat că “o justiție coruptă este și mai periculoasă decât o justiție aflată sub control politic”.  Sugestivul semnal de alarmă tras de Traian Băsescu a avut un destinatar concret. Fără a arăta cu degetul, președintele român a trimis o săgeată care și-a atins ținta. O săgeată care prin ricoșeu ajunge și în cabinetele social-democraților români și moldoveni.

Așadar un gazoduct, o linie de înaltă tensiune, un pod și o atenționarea concretă. Par a fi promisiuni realizabile.

La rândul ei, majoritate parlamentară de la Chișinău  va trebui să își asume declarațiile politice făcute de președintele Timofti și în sesiunea de toamnă-iarnă să susțină politic și financiar toate cele trei proiecte. Iar aici rolul fracțiunii liberal democrate, cea mai numeroasă din coaliția pro-europeană, este unul hotărâtor.

LA CHIȘINĂU ROMÂNIA TACE ȘI FACE!

Se prefigurează trei rezultate concrete ale vizitei președintelui Băsescu în Republica Moldova. În sfârșit România a trecut la fapte.

1.Gazoductul Iași - Ungheni.
2.Linia de înaltă tensiune Fălciu - Gotești.
3.Podul peste Prut Fălciu -Leca.

Primele două puncte se referă la independența energetică a statului moldovean. Cel de al treilea se referă la comuniunea sufletească și frățească dintre cele două state.

În cei 20 de ani de independenţă, Republica Moldova şi România au reuşit să reabiliteze doar un singur pod. Podul de la Lipcani – Rădăuţi, iar acest lucru s-a făcut cu suportul financiar al Comisiei Europene, care a oferit 11 milioane de euro.

Împreună cu oficialii de la Palatul Victoria, președintele Băsescu a înțeles că vremea vorbelor a trecut. Cu ajutorul și susținerea popularilor europeni, garanți ai concretei perspective europene a Republicii Moldova, peste râul Prut va mai fi construit un pod. Iar acest lucru contează enorm. 

În perioada interbelică pe Prut existau 22 de poduri, la fiecare 31 de kilometri era câte un pod. Semn că atunci eram o țară. Semn că se putea trece mai ușor peste orgolii și interese.

În prezent, pentru cei 684 de kilometri de frontieră cu România, Republica Moldova are doar  cinci poduri rutiere Giurgiuleşti - Galaţi, Cahul - Oancea, Leuşeni - Albiţa, Sculeni - Sculeni şi Lipcani - Rădăuţi Prut care o leagă de România.

Noua majoritate parlamentară este cea care va trebui la rândul ei să își asume afirmațiile făcute de președintele Timofti și în toamnă să susțină politic și financiar aceste trei proiecte comune.

CHEIA LUI BĂSESCU PENTRU BASARABIA

Președintele Traian Băsescu vine mâine la Chișinău. Vizita urmează summit-ului  liderilor Parteneriatului Estic organizat  de Partidul Popular European, summit la care șeful popularilor europeni, Wilfried Martens, a afirmat că realizările obținute de statul moldovean îi oferă o perspectivă concretă pentru integrărea europenă. La scurt timp după declarația lui Martens, Președintele român a declarat că “în mod cert, cu ocazia Summit-ului de la Vilnius, Republica Moldova va parafa Acordul de asociere la Uniunea Europeană şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător”. 

Reconcilierea româno – rusă, semnal și pentru Chișinău

Vizita la Chișinău a președintelui Băsescu vine la aproape o săptămână după vizita la Moscova a ministrului român de externe Titus Corlățean. Ministrul român de externe a reușit semnarea a doua acorduri interguvernamentale referitoare la înființarea Centrului Rus de Știință și Cultură la București și a Institutului Cultural Român la Moscova,  precum și semnarea unui program de cooperare în zona culturală și de tineret şi a planului de consultări între cele două ministere de externe pe anii 2013-2014.

Relansarea oficială a relațiilor bilaterale dintre cele două state vine la scurt timp după conferințele din România ale directorului adjunct al Programului Rusia şi Eurasia din Centrul Carnegie, Matthew Rojansky. La tribuna oferită de Ambasada Statelor Unite la București, domnia sa a explicat că pentru România, în ciuda tuturor problemelor istorice, ar fi mai bine să se împace Rusia.

După ce președintele român l-a primit pe secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nicolai Patrușev, unde s-a semnat memorandumul de colaborare între Consiliul de Securitate al Președenției Ruse si CSAT, a apărut și posibilitatea deplasării la Moscova a ministrului de externe Titus Corlățean. Înțelegerea de lucru la nivelul celor două organisme prezidențiale nu a schimbat orientarea geopolitică a statului roman (așa cum scrie Vocea Rusiei) ci a impulsionat doar o relație bilaterală care în ciuda unor împunsături se dezvolta  firesc. Reconectarea care are loc între România și Federația Rusă este un semnal care ar trebui să fie înțeles și de către oficialii de la Chișinău.

Mesaje codate pentru Chișinău

După vizita la București a lui Patrușev, a urmat vizita oficială a șefului CIA, John Brennan. La Cotroceni, șeful CIA a spus că "serviciile de inteligență ale României sunt remarcabile iar Statele Unite apreciază acest lucru". Potrivit comunicatului Preşedinţiei române, Băsescu şi Brennan au făcut și o analiză "asupra creşterii nivelului de securitate ca efect al Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România". Cele două referințe apărute în presa română, vin să transmită faptul că România nu este doar un consumator de securitate, ci oferă securitate calitativă la granița de est a NATO și UE, granița cu Republica Moldova. 

Republica Moldova a trecut în acest an printr-o gravă criză politică. Criză care a avut la baza dezvoltării ei orientarea geopolitică a statului moldav. Ieșirea din această criză îi oferă  președintelui Traian Băsescu motivul de a fi purtătorul unor mesaje codificate spre clasa politică moldovenească. De domniile lor depinde interpretarea și decodarea acestora.

Cheia spre suveranitate Moldovei – zăcămintele din Marea Neagră

Președintele Băsescu vine la Chișinău spre a spune că Proiectul Cotroceniului se referă la Republica Moldova ca stat membru în Uniunea Europeană. Același proiect european îl au și oficialii de la Palatul Victoria, sediul guvernului statului român. Conjugarea eforturilor acestor două instituții, bagă în viteză proiectul de conectare a rețelelor moldovenești la reţelele românești de gaze. Această conectare va da oficialilor moldoveni posibilitatea de a face mai apoi dovada voinței lor politice de a se decupla de la monopolul politic și economic, deținut de către rețelele de gaze rusești și tot ceea ce reprezintă acestea.

Estimările făcute în baza zăcămintelor de gaze din Marea Neagră indică faptul că începând din anul 2019 statul român poate deveni un important exportator de gaze. Datorită gazelor descoperite în platoul din largul Insulei Șerpilor, România are posibilitatea de a acoperi în întregime necesarul de gaz metan al statelor din jurul ei, inclusiv necesarul de gaze al Republicii Moldova. Statul roman poate deveni un concurent important pentru Gazprom.

Independența energetică a Chișinăului oferă cheia spre suveranitatea deplină a statului moldav. 

De ce vine Băsescu la Chișinău?

E absolut clar că reconcilierea româno – rusă vine să aducă un mediu favorabil pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Atât în discuțiile avute de șeful statului român cu Nicolai Patrușev, cât și în discuțiile de la Moscova purtate de ministrul român de externe cu omologul său rus, integritatea teritorială a Republicii Moldova a fost subiect de discuţie. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus în timpul conferinţei de presă că,  “este de acord” cu Titus Corlăţean asupra tezei referitoare la faptul că “viitorul Republicii Moldova trebuie să fie determinat de alegerea liberă a poporului”.  De asemenea oficialul rus a specificat că Federația Rusă a susţinut şi susţine teza potrivit căreia “Republica Moldova trebuie să rămână un stat suveran”.

La Chișinău, președintele Băsescu va vorbi despre suveranitatea statului moldav, dar și despre separarea politicului de afaceri. Temele principale ale discursului domniei sale vor ține de stabilitatea politică, de continuitatea orientării europene și după alegerile parlamentare care vor urma, precum și despre existența statului de drept ca o garanție pe care politicienii moldoveni o oferă Europei pentru a fi credibili.  

Și pentru că va vorbi despre o suveranitate credibilă, domnia sa ar putea anunța că statul român poate să devină furnizorul de securitate energetică al Republicii Moldova. 

Băsescu vine la Chișinău pentru a le aduce aminte politicienilor moldoveni că trebuie să fie credibili în fața propriului electorat, dar și în fața oficialilor europeni.

Și pentru că alături de Iurie Leancă, Traian Băsescu face parte din marea familie a popularilor europeni, va pune de un pod peste Prut. Logic,nu?