BĂSESCU LA CHIȘINĂU - ÎNTRE ANGAJAMENTE FERME ȘI PROMISIUNI DEȘARTE

Plasată între absurd și sublim, vizita lui Băsescu la Chișinău a avut în ea un comportament  pre-electoral. Iar acest lucru se datorează faptului că de ceva timp încoace, Bucureștiul a tratat relaţia România – Republica Moldova doar din punct exclusiv politic-electoral. Maturizarea acestei relații a venit abia în acest an și este datorată  vizitei la București a premierului Iurie Leancă unde împreună cu omologul său Victor Ponta au convenit să ducă la bun sfârșit proiectele aflate în derulare dar și să aplice bilateralei, formule pargamatice de cooperare. Vizita la Chișinău a președintelui Traian Băsescu vine să confirme că guvernul de la București își dorește ca din toate proiectele aflate în desfășurare, cel puțin trei să aibe un rezultat concret.  

1.Gazoductul Iași - Ungheni.
2.Linia de înaltă tensiune Fălciu - Gotești.
3.Podul peste Prut Fălciu - Leca.

Primele două puncte se referă la independența energetică, independență care va adăuga o reală suveranitate statului moldovean. Cel de al treilea se referă la comuniunea sufletească și frățească dintre cele două state care vorbesc aceeași limbă. Deși cei doi președinți au vorbit presei despre o rezolvarea amiabilă a diferendului din jurul frecvenței postului de televiziune TVR, postul național al statului român, pe marginea acestui subiect, rămân a fi pesimist.

La Chișinău, preşedintele Băsescu s-a comportat ca un președinte jucător,  atât prin seria impresionantă de interviuri şi declaraţii, cât şi prin implicarea domniei sale pe subiecte în care nu are nici cele mai mici atribuţii, cu atât mai puţin posibilitatea de a mai influenţa decisiv pe cei din Palatul Victoria. Nu știu dacă locuitorii Republicii Moldova și comentatorii politicii de pe Bâc, vor înțelege care este diferenţa dintre vorbă și faptă ori se vor lăsa încă odată cuceriți de șarmul băsescian. Dincolo de tema Vilnius, de plasarea pe orizont a unei ipoteticei aderări a Moldovei la Uniunea Europeană, preşedintele Băsescu a jucat mai mult pe terenul adjudecat deja de premierul român Victor Ponta.

Atitudinea pe care o are șeful guvernului de la București, Victor Ponta, față de problemele cu care se confruntă Republica Moldova, a fost preluată de șeful statului român. Dincolo însă de o simțită concurență politică existentă între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria, pare a exista un numitor comun în ceea ce privește câteva puncte de pe agenda Republica Moldova. Această vagă sinergie mă face să cred că cele trei proiecte comune româno-moldave, afișate mai sus, au toate șanse concrete spre a fi îndeplinite. 

Dacă nu ar exista susținerea financiară a premierului român Victor Ponta, promisiunile făcute la Chișinău de Băsescu pot rămâne fără acoperire. Confirmarea numitorului comun existent între cele două palate - Cotroceni și Victoria în ceea ce privește Republica Moldova o fac declarațiile lui Ponta din 17 iulie. Deși premierul Ponta nu a ratat ocazia de a-i arăta lui Băsescu unde se află cheia de la sacul cu bani el a cerut cabinetului de miniștri să-i susțină inițiativele. "Este bine să fii preşedinte şi generos pe banii altora”, a spus Ponta cerând totodată miniștrilor să sprijine toate proiectele convenite cu Republica Moldova, scrie agenția Mediafax.

Cert este că împreună cu principalul locatar al Palatului Victoria, președintele român a înțeles că vremea vorbelor a trecut. Cu ajutorul și susținerea popularilor europeni, care au majoritatea în Parlamentul European și în Consiliul European, și care sunt garanți ai concretei perspective europene a Republicii Moldova, peste râul Prut va mai fi construit un pod. Unul și nu două.  

Este vorba de construcția podului Fălciu - Leca despre care s-a discutat și la prima ședință a guvernelor celor două state care a avut loc sub auspiciile lui Vlad Filat și Mihai Răzvan Ungureanu, la Iași. Se pare că studiul de fezabilitate este mai avansat iar posibilitățile financiare pe care le poate obține România și Republica Moldova din partea UE prin Consiliul European (dominat așa cum știm de popularii europeni la care PLDM dar și PDL-ul românesc sunt afiliați) sunt mai reale pentru construcția unui singur pod.

Despre o rezolvarea  rapidă și amiabilă a cazului TVR în Republica Moldova nu poate fi vorba. Discuția va fi una care va atinge interesele politico-financiare ale unei formațiuni politice din arcul alianței de guvernământ de la Chișinău. O discuție pe marginea acestei chestiuni va trezi vechi și durute răni. Se pare că partea română nu dorește a turna gaz peste focul ambițiilor politice de la Chișinău, așa că în timpul apropiat  convorbiri la această temă.nu vor avea loc.

Ca unul care beneficiază din plin de rapoartele institutelor de inteligență, președintele român este un cunoscător al dedesubturilor politice de la Chișinău. Domnia sa nu a ezitat să vorbească și despre riscul cel mai mare la adresa statului moldovean. La întâlnirea pe care a avut-o cu societatea civilă din Republica Moldova, Băsescu a spus că există riscul ca justiția moldovenească să fie pusă sub controlul politic.  Domnia sa a adăugat că “o justiție coruptă este și mai periculoasă decât o justiție aflată sub control politic”.  Sugestivul semnal de alarmă tras de Traian Băsescu a avut un destinatar concret. Fără a arăta cu degetul, președintele român a trimis o săgeată care și-a atins ținta. O săgeată care prin ricoșeu ajunge și în cabinetele social-democraților români și moldoveni.

Așadar un gazoduct, o linie de înaltă tensiune, un pod și o atenționarea concretă. Par a fi promisiuni realizabile.

La rândul ei, majoritate parlamentară de la Chișinău  va trebui să își asume declarațiile politice făcute de președintele Timofti și în sesiunea de toamnă-iarnă să susțină politic și financiar toate cele trei proiecte. Iar aici rolul fracțiunii liberal democrate, cea mai numeroasă din coaliția pro-europeană, este unul hotărâtor.