AZI LA PRIMĂRIE MÂINE LA PREȘEDINȚIE

Viitorul președinte al României ar trebui să fie un bărbat tânăr, echilibrat politic și de dreapta. Aceștia sunt indicatorii generali ai profilului viitorului șef al statului român aflați ca urmare a unei cercetări sociologice a INSCOP Research. Următorul preşedinte al României ar trebui așadar să fie de sex masculin (88,1% din respondenţi), mai tânăr (75,1%), echilibrat şi echidistant (69,8%), independent politic (51,1%) şi de dreapta (51,4%).

Din partea partidelor de dreapta, cele mai multe opţiuni favorabile pentru candidatura la prezidenţiale se îndreaptă spre Mihai Răzvan Ungureanu (22,9%), urmat de Cătălin Predoiu (13,4%) și de Emil Boc (8%).

În România, alegerile prezidențiale sunt programate pe 2 și 16 noiembrie 2014. Sondajul efectuat la comanda ziarului “Adevărul” în perioada 16-24 ianuarie 2014 a fost realizat pe un eşantion de 1.054 de persoane și are o eroare  ± 3%.

La începutul lunii octombrie 2013, preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac, în cadrul unei întrevederi cu jurnaliştii şi bloggerii din Republica Moldova, afirma că liderul 'Forţa Civică' din România, Mihai Răzvan Ungureanu, va fi candidatul dreptei româneşti la alegerile prezidenţiale. Eugen Tomac a spus că este convins că MRU va fi un mult mai bun preşedinte decât Victor Ponta sau Mircea Geoană. 

Dreapta românească, care trece acum printr-un proces de dezmembrare, la prezidențialele din toamnă, va fi pusă obligată să aibă un singur candidat. Partidul Democrat Liberal, care își revenise în sondaje și putea avea o voce distinctă la nominalizarea candidatului pentru prezidențiale a prins guturai și începe să piardă viteză. Gripa a apărut după ce Elena Udrea și o sumă importantă de parlamentari au plecat din PDL pentru a se înscrie în partidul președintelui Băsescu-Partidul Mișcarea Populară. 

Dezmembrarea dreptei românești pare a avea oarece similitudini cu fărămițarea Partidului Liberal din Moldova. Domnul Ghimpu, la fel ca și domnul Vasile Blaga, liderul democrat liberalilor din România, este pus în situația de a lăsa în prim planul reflectoarelor un bărbat mai tânăr, mai echidistant și mult mai echilibrat. Surse din interiorul Partidului Liberal confirmă faptul că, la viitorul congres, Dorin Chirtoacă va prelua conducerea acestei formațiuni politice.  Schimbarea de cadre de la vârful conducerii liberalilor moldoveni duce la dispariția motivației care a făcut posibilă apariția liberalilor reformatori. 

Președintele României,Traian Băsescu, cu ocazia ceremoniei de decorare a unui grup de deputați liberali și liberal – reformatori, pe 23 ianuarie, sugerat presei că nu a pierdut legătura cu cei din grupul liberal reformator.  „Am acordat cele mai înalte distincții oferite de statul român pentru faptul că limba română a devenit limbă oficială în stânga Prutului, acolo unde sunt frații noștri. A fost un moment important pentru mine, atunci când Curtea Constituțională a luat decizia ca limba română să fie limbă oficială. Acel moment l-am trăit singur, fiind în biroul meu. Totuși, nu am putut să nu împărtășesc această bucurie cu cei care au sesizat Curtea Constituțională. Am reușit s-o găsesc la telefon pe doamna Ana Guțu și pe Dorin Chirtoacă și ne-am bucurat împreună”, a menționat Traian Băsescu în cadrul ceremoniei.

Nu este prima dată când președintele român pronunță numele primarului de Chișinău. Simpatiile domniei sale față de domnul Chirtoacă sunt cunoscute. Nu m-aș mira dacă odată dispărut motivul separării celor două aripi liberale, să asistăm la unirea tuturor liberalilor din Republica Moldova. Evident cu Dorin Chirtoacă în frunte.

ION STURZA – MESIA LIBERALILOR REFORMATORI?

La Chișinău a apărut un nou partid liberal. Al treilea. După Partidul Liberal și cel Național Liberal, duminică, 15 decembrie, s-a desfășurat congresul de constituire al Partidului Liberal Reformator. Cele trei formațiuni politice, au doctrine și programe politice relativ similare, urmărind în plan apropiat obiectivele integrării euroatlantice iar în cel îndepărtat unirea Republicii Moldova cu România.

Apariția liberal reformatorilor moldoveni vine să provoace înghesuială pe dreapta scenei politice moldave. Aglomerația de pe dreapta se datorează în primul rând liderului liberal Mihai Ghimpu care, după ce nu a găsit de cuvință să-i atragă lângă  domnia sa pe puținii, dar fidelii național liberal conduși de Vitalia Pavlicenco, nu a știut nici să administreze corect schisma din propriul partid.    

Eşecul domnului Ghimpu de a păstra alături echipa liberal reformatorilor, este un semn al lipsei de democraţie internă în cadrul  Partidului Liberal. Acest lucru a fost confirmat, la începutul lunii octombrie curent, de consilierii municipali Vasile Grama şi Igor Călin, care au anunțat că părăsesc fracţiunea liberală din cadrul Consiliul Municipal Chişinău. În același timp, președintele liberalilor reformatori, Ion Hadârcă, a declarat în cadrul emisiunii „Alb&Negru” a portalului on-line UNIMEDIA că, majoritatea structurilor din teritoriu ale Partidului Liberal au trecut deja de partea reformatorilor. Din discursurile delegaţilor la congres s-a înțeles acest lucru, iar prezența în sală a unor cunoscuți activi ai Frontului Popular, ai PPCD-ului și ai PL-ului confirmă supoziția că echipa condusă de domnul Ghimpu a suferit serioase pierderi..

 

Participarea fostului prim-ministru moldovean, Ion Sturza, la Congresul de constituire al PLR-ului este un mesaj public de simpatie către liberalii reformatori. Încă din primăvară, au început să circule zvonuri despre iminenta includere a domnului Sturza în viața politică moldovenească. Același declarații le-a făcut și Hadârcă, care a dat de înțeles că, până la Congresul extraordinar al Partidului Liberal Reformator, care va avea loc în martie 2014,  există șanse pentru a-l convinge pe Ion Sturza să revină în politica moldavă.

 Mai vechea afirmație a domnului Sturza care a recunoscut pentru ziarul ziarul Jurnalul Naţional,  că își dorește revenirea în politica mare, întărește aceste supoziții. “Portiţa e deschisă şi o spun pentru prima dată. Dar ca să nu-i stresez pe actualii guvernanţi, am spus că nu este un proiect imediat”, declara domnul Sturza în numărul din 20 august 2009. 

Domnul Sturza este prins însă în centrul conflictului dintre Dinu Patriciu și Traian Băsescu. Prieten cu domnul Patriciu,  Sturza este cel care a făcut posibilă privatizarea Rompetrol, de aici și enormul stres al domnului Băsescu. Delimitându-se de Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat din Moldova, președintele român a transmis un semnal public de apropiere al domniei  sale de echipa condusă de Ghimpu. Rămâne acum de văzut dacă Cotroceniul mai deține  suficiente pârghii pentru a-l convinge ori nu pe Ion Sturza să stea departe de politică. Venirea unui om foarte bogat, în fruntea unui partid oponent liberalilor moldoveni, ar crea serioase probleme. Surse din blogosfera românească afirmă că până în prezent, domnului Băsescu, acest lucru i-a reușit. Oricât și-a dorit, Sturza nu a fost lăsat să facă politică în România. Vom vedea dacă va fi lăsat să o facă la el acasă.

Lupta dintre Partidul Liberal și Partidul Liberal Reformator abia acum începe.

MOLDOVA ÎNTRE NAȚIONALISM PATRIOTIC ROMÂNESC ȘI INTEGRAREA EUROPEANĂ

Miercuri, 11 decembrie, la emisiunea „Bună seara, România” de la postul B1 TV, președintele român, Traian Băsescu, a declarat că susține unificarea României cu Republica Moldova și că se va dedica acestui proiect după ce își va termina mandatul. Domnia sa a subliniat că nu îl deranjează că declarațiile domniei sale ar putea fortifica opoziția comunistă din Republica Moldova, căci, în opinia sa, “comuniști sunt toți aceia care joacă între Moscova și Bruxelles”.

Făcând trimitere la recentele declarații ale președintelui Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, care a declarat că vorbește limba moldovenească, domnul Băsescu s-a întrebat retoric cum e posibil așa ceva. 

Domnul Băsescu este neplăcut surprins de împotrivirea politicienilor moldoveni la ideea sa uniristă. Neplăcerea domniei sale, se datorează declarațiilor liderilor coaliției pro-europene de la Chișinău. Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a afirmat că cetățenii moldoveni au dreptul să își numească limba pe care o vorbesc, așa cum cred ei de cuviință, și că el vorbește limba moldovenească. La rândul său, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a spus că, nu împărtășește ideea existenței sunt două state românești și că prin lansarea celui de al treilea proiect național al României, unirea cu Moldova, președintele Băsescu dă apă la moară  opoziției comuniste și factorului geopolitic rus. 

Președintele Băsescu s-a contrariat degeaba. Domnia sa ar trebui să explice că nu plănuiește dispariția statului moldovean, ci este vorba de lansarea construcției unei identități național culturale comune, care, în timpul lungului parcurs al Republicii Moldova spre aderarea la Uniunea Europeană, ar putea atinge masa critică pentru formarea unei singure națiuni.
Națiunea reprezintă acea comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune. Desigur, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice culturii naționale și o conștiință comună a originii. Cele două state, nu au însă o viață psiho-economică comună – iar această deosebire vine să dea greutate  afirmației potrivit căreia nu ar exista cu adevărat două state românești. Viața economică și psihică  vine să deosebească România de Republica Moldova. Ideea președintelui Băsescu ar trebui să se materializeze în crearea unor întreprinderi de producție mixte, moldo-române. Integrarea economică a celor două țări ar reduce încet dar sigur din deosebirile existente. 

Declarația președintelui Băsescu cade însă într-un context geopolitic furtunos.. După ce s-au fript cu blocada economică a Moscovei, politicienii moldoveni sunt puși acum în situația de a sufla și în iaurt. Aflat în fața unui an politic dificial, cu promisiunea unor sancțiuni ale Federației Ruse în față, Chișinăul este nevoit să facă o echilibristică geopolitică delicată. 

Privită de la Chișinău, mărturisirea domnului Băsescu ar putea fi interpretată nu numai în cheia unionistă. Deturnată într-un mesaj anti PD și anti PLDM, declarația ar putea reprezenta distanțarea domniei sale de cele două formațiuni politice, sprijinul Cotrocenilor îndreptându-se din acest moment către domnul Ghimpu, un unionist convins. În aceste noi condiții, politicienii de la Chișinău găsesc sprijin pentru implementarea proiectului lor de țară - integrarea în Uniunea Europeană, la Palatul Victoria. Pașii concreți pe care îi face guvernul Ponta, prin construirea gazoductului Iași Ungheni vin să-i asigure pe oficialii moldoveni că nu au rămas singuri. Tăcerea împărtășită de cele două partide care au fost ținta mesajelor de la Cotroceni face dovada maturității lor politice. Ele sunt concentrate acum pe transformarea ideii europene în ideea națională a statului, spre fortificarea independenței și suveranității Republicii Moldova. Subtila critică a domnului Băsescu vine să întărească coaliția pro-europeană.