TRANSNISTRIA - FEDERALIZARE ORI LARGĂ AUTONOMIE?

Vizita lui Băsescu la Chișinău a eclipsat unul din principalele evenimente mediatice autohtone ale acestui an – participarea liderului regiunii transnistrene, Evghenii Șevciuk, la talk-show-ul  ”Politica” de la TV7. Este prima participare a unui demnitar al regiunii transnistrene la un program mediatic care se difuzează în spațiul audiovizual al Republicii Moldova. Doar jurnaliștii de la TV7 și Europa Liberă și-au reamintit despre faptul că zilele trecute  s-a împlinit un an şi jumătate de când Şevciuk şi echipa sa au preluat puterea în regiune.

Principala afirmație făcută de Șevciuk în cadrul acestui program de televiziune, ne-a spus că, din punctul de vedere al politicienilor de la Tiraspol,  în următorii trei  ani nu se vede nici o posibilitate privind integrarea, într-un stat unitar cu Republica Moldova. Șevciuk spune că după anul 2003 nu a văzut nici un document sistematic care să propună o formă de reglementare și care să merite atenția de a fi discutat.

Așadar planurile politicienilor de pe malul stâng rămân neschimbate – dobândirea recunoașterii internaționale a Republicii Moldovenești Nistrene. În același timp Federația Rusă, care este cel mai influent aliat al regiunii secesioniste, vede viitorul acesteia cu totul  altfel. După eșecul din anul 2000, privind implementarea planului Kozak, care prevedea o modalitate de federalizare a Moldovei, sunt semnale că oficialii ruși nu au renunțat la această idee.  

Politologul roman Dan Dungaciu, a fost cel care provocat opinia publică de la Chișinău și București, afirmând că pentru succesul deplin al integrării europene a statului moldav, oficialii de la Chișinău ar trebui să se gândească la un eventual scenariu de separare de regiunea secesionistă. Pe de altă parte, la Chișinău, președintele Traian Băsescu, a dat de înțeles că problema transnistreană este o piedică serioasă în drumul statului moldovean spre integrarea europeană, dar a susținut că Moldova nu ar trebui să cedeze nici o palmă de pământ.

Referindu-se la aceeași temă, liderul comuniştilor Vladimir Voronin  a făcut o declarație neașteptată. Domnia sa a spus că regiunea transnistreană ar trebui să fie în componenţa Republicii Moldova dar cu statut de republică. 

Respinsă de domnul Voronin în 2000, idea federală este una care prinde teren și la Tiraspol. Potrivit politicienilor de acolo, după ce Chișinăul, într-un mod sau altul, a respins această idee, posibilitatea planului federal de reglementare a diferendului nu a mai fost discutată la masa de negocieri. Liderul regiunii transnistrene este și mai sugestiv: „În anul 2005, autoritățile Republicii Moldova în 2005, au adoptat în mod unilateral Legea cu privire la regiunea transnistreană, în care s-a stabilit statutul de autonomie a regiunii. Nici un politician de la Tiraspol nu a fost consultat pe marginea acestui lucru. Prin urmare, există o problemă sistemică: despre ce să purtăm negocieri dacă Republica Moldova a stabilit deja care sunt limitele competențelor dispuse să le acorde regiunii? Prin urmare, atunci când vin la negocieri reprezentanții părții moldovenești, nu pot ieși din această formulă”, a specificat  Șevciuk în cadrul programului televizat.

Observăm că modul prin care Legea din anul 2005 a stabilit competențele regiunii transnistrene îi nemulțumește pe politicieni de la Tiraspol.  Premierul de la Chișinău, Iurie Leancă, a fost primul care a înțeles această nemulțumire. Domnia sa a afirmat recent că "partea moldavă s-a pronunţat, pentru discuţii, pe aceea ce se numeşte dimensiunea a treia – statutul regiunii transnistrene în cadrul unui stat. Suntem de acord să discutăm pe marginea competenţelor care vor fi delegate regiunii transnistrene, dar cu anumite linii roşii".

Declarațiilor făcute de principalii actori politici de la Chișinău pe marginea diferendului transnistrean, li se alătură viziunile actorilor de la Tiraspol. Odată ce subiecte care țin de Republica Moldova urcă pe agenda unor importante state din zona sud-est europeană, discursul transnistrean este din ce în ce mai important. Apariția acestor subiecte în discursul public reprezintă o modalitate sigură de sondare a viziunilor actorilor politici asupra acestui subiect. Provocatoarele afirmații făcute de domnul Dungaciu au făcut parte din acest arsenal. 

Toate aceste declaraţii de moment, nu duc spre o singură finalitate de rezolvare a diferedului. Pentru o claritate a viziunilor asupra subiectului transnistrean, partidele politice care fac parte din arcul guvernamental vor trebui să discute acest subiect în cadrul  Consiliilor lor Naționale. Abia atunci, cu o viziune clară și coerentă asupra lui, deputații din coaliția majoritară vor putea găsi în sesiunea de toamnă  – iarnă, ac de cojocul acestuia. Că va fi el federal ori nu, deja este o altă discuție.