Monday, October 29, 2012

O SINUCIDERE POLITICĂ EVITATĂ


La ultima ședință în plen a Parlamentului moldovean, comuniștii moldoveni au rămas cu gurile căscate – a surpriză și neputință. Deși au încercat în fel și chip, să-i scoată din sărite pe deputații din alianța majoritară, lucrul acesta nu s-a întâmplat. 
Se pare că opoziția era gata să își ofere voturile pentru demiterea vice-președintelui legislativului moldovean și a procurorului general, însă deputații alianței, dar și deputații neafiliați, au înțeles capcana comunistă și au evitat să provoace o gâlceavă suicidală. În fața spartanului calm al alianței, ei au găsit o singură strategie de ieșire din impas, părăsirea ședinței în plen. Motivația surprizei, simplă – alianța a reușit să treacă dincolo de nemulțumiri și să găsească consensul necesar pentru numirea în funcție a trei importanți șefi ai structurilor de control ale statului. 

Alegerea directorului Serviciului de Informații și Securitate, numirea în funcție a șefului Comisiei Naționale pentru Integritate și desemnarea conducătorului Centrului Național Anticorupție, reprezentau pentru cei trei lideri ai Alianței pentru Integrarea Europeană, obstacole aproape de netrecut. Comentatorii politici autohtoni, au subliniat că fiecare dintre partidele componente ale alianței și-ar fi dorit administrarea unei instituții de forță care să poată aduce beneficii de imagine, electorale și de control. Observatorii fenomenului politic moldav afirmau că de modul în care partidele din alianță vor reuși să împartă mărul discordiei, depinde de fapt viitorul integrării europene al Republicii Moldova. Toamna, anunțau comentatorii politici, ar putea fi una, cât se poate de fierbinte!  

Primul care și-a cerut felia din mărul otrăvit, a fost liderul liberal, care, pe bună dreptate, a cerut respectarea acordului de funcționare a alianței, acord care prevedea ca principala instituție inteligentă a țării, Serviciul de Informații și Securitate, să intre în sfârșit în  siajul politic al liberalilor moldoveni. La rândul său, liderul democrat, Marian Lupu, a insistat cu fermitate ca procesele reformatoare începute în cadrul  CCCEC, să fie duse la bun sfârșit de către inițiatorul acestora, Viorel Chetraru.  

Perseverența cu care liberalii moldoveni își cereau partea ce li se cuvenea, i-au făcut pe unii comentatori ai politicii moldave să confunde insistența cu șantajul. Mai ales că, problema alegerii unui șef al serviciului inteligent moldovenesc, trena, era cu scârț și dădea suficiente bătăi de cap. Nu a fost ușor să se găsească o persoană care să fie pe placul lui Mihai Ghimpu, să fie acceptată de sistem, să fi avut tangențe cu sistemul și care să aibă calitățile manageriale pentru conducerea sistemului informativ al statului moldav. 

Exact în momentul în care răbdarea tuturor a ajuns la limită, în momentul în care atât opoziția parlamentară cât și societatea civilă, credeau că vor exista suficiente argumente pentru a critica faptul că serviciul inteligent moldovenesc rămâne în continuare fără un șef, președintele Timofti, a pronunțat numele. Nominalizarea lui Mihai Balan în funcție, a căzut asupra fracțiunii comuniștilor moldoveni, ca un duș rece. Anume comuniștii i-au oprit anterior, fostului director al Direcției Consulare a Ministerului de Externe, fulminanta ascensiune. S-ar fi părut că votul negativ al Comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică, primit de către Balan, ar fi putut aduce pentru această funcție, o nouă nominalizare, dar nu a fost să fie așa! 

Cultivate de mediile de informare moldovenești, suspiciunile la adresa lui Mihai Balan, au fost întreținute și de criticile venite din partea experților în politici de securitate. Nicolae Chirtoacă afirma că pentru Balan, reformarea sistemului inteligent moldovenesc, ar fi o sarcină mult prea grea. Fostul vice-premier responsabil pentru funcționarea organelor de forță, Iurie Roșca, la rândul său, lăsa să se înțeleagă că noul director ar fi o persoană lipsită de experiență. Alții au afirmat că, un diplomat de carieră nu are ce căuta în structurile de securitate. Mult mai optimist s-a arătat a fi primul director civil al serviciului de securitate, Valeriu Pasat: „Balan va fi votat în Parlament, este un om foarte bine pregătit. Poate domnul Balan vorbeşte mai puţin frumos, decât alții, însă dumnealui face lucrurile foarte bine. Dacă el atâţia ani a fost în funcţia de ambasador, înseamnă că a conlucrat cu toate puterile de stat. Cred că şi conducătorii ţării sunt conştienţi de faptul că numesc o persoană şi aș dori ca Mihai Balan să fie o figură tehnică. El are o altă misiune, să încerce cu adevărat să cureţe acest serviciu”, a punctat Pasat.

Ultimele suspiciuni, au fost risipite de către Mihai Ghimpu, care a explicat că, Mihai Balan nu este candidatura Partidului Liberal, ci candidatura președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Liderul liberal a subliniat de asemenea că “Mihai Balan nu a fost consilierul lui Ghimpu, a fost consilierul președintelui Republicii Moldova”. Sublinierea făcută de liderul liberal ascunde în ea faptul că în același birou din care Mihai Balan îl consilia pe președintele moldovean, se afla și sociologul român, Dan Dungaciu. Accentele puse de către domnul Ghimpu, au fost importante, iar însemnătatea lor a fost dovedită de votul pozitiv din plenul Parlamentului, vot care odată acordat a degajat drumul pentru numirea și votarea celorlalți.
Sămânța discordiei, odată risipită în cele patru vânturi, votul pozitiv pentru Anatolie Donciu și Viorel Chetraru, a fost doar o uzanță parlamentară în fața căreia comuniștii moldoveni nu au avut cum să se împotrivească. Singura lor posibilitate de protest a fost aceea de a părăsi sala de ședințe a Parlamentului.

Încrederea pe care o investesc cei trei lideri ai alianței în noul director al SIS, ține de bunul mers al reformelor începute în sistemul de securitate și de modul în care serviciul inteligent moldovean va face față unor posibile provocări. Modul elegant în care Filat, Lupu și Ghimpu au făcut posibile o largă gamă de concesii, ne vorbește despre faptul că aceștia, încă pot evita capcanele. 

Mărul de aur, odată împărțit, a mai rămas doar speranța. Că semințele otrăvite nu vor da rod, că unii și-au împlinit pofta ce-au poftit și că în fața unor viitoare provocări răbdarea nu va plesni.

No comments:

Post a Comment