EPISCOPUL MARCHEL ȘI PRĂPASTIA DINTRE PREOȚI ȘI MIRENI

Datele din sondajele de opinie realizate în ultimii zece ani arată că Biserica este instituția în care cetățenii Republicii Moldova au cea mai mare încredere. Reprezentații cultelor consideră acest lucru ca fiind unul firesc. Chiar dacă reprezentanți ai clerului au fost în centrul unor scandaluri media nu au existat voci care să afirme în mod ferm contrariul.

Joi 20 iunie, ca urmare a unei întruniri a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova care a discutat pe marginea dezacordului  instituției bisericești faţă de votarea Legii cu privire la asigurarea egalităţii de şanse, care îi vizează în special pe homosexuali, a fost difuzată o declarație în care se arăta că Biserica Ortodoxă din Moldova interzice accesul guvernanţilor la împărtăşanie. În declaraţia adresată conducerii statului moldav, se comunica următorul aspect: „La o lună de la ultima adresare a Sfântului Sinod către guvernare pentru a revizui cel puţin Legea Antidiscriminării, constatăm cu desăvârşire că glasul Bisericii, a fost ignorat”.

„Luând prin jurământ datoria de a sta la strajă şi de a ne opune cu orice preţ răspândirii păcatului, situaţia ne cere astăzi să alegem între veşnicul Hristos şi vremelnica guvernare cu toată legislaţia sa anticreştină. Desigur că noi alegem a prima cale. Această raţiune a lucrurilor ne face să ne declarăm oponenţi şi să ne depărtăm deschis de cei care prigonesc făţiş Biserica lui Hristos şi să apelăm la scopuri strict terapeutice – la tradiţia canonică a excomunicării lor din Biserică până la îndreptare. Acest fapt îi va lipsi dintru început pe guvernanţi de accesul la Sfânta Taină a Împărtăşaniei, ca mai apoi, în depdendenţă de pocăinţă, să fie primiţi, sau respinşi definitiv, de la oricare slujire bisericească”, se arată în declaraţia Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Dupa cateva ore, pe site-ul Mitropoliei găsim scris : „Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove se arată îngrijorată de apariția în mass-media autohtonă a unor titluri alarmiste conform cărora Biserica Ortodoxă din Moldova ar fi exclus guvernanții de la participarea la Sfintele Taine, în urma hotărârii luate în cadrul ședinței Sinodului BOM, de ieri, 20 iunie 2013.  Ținem să precizăm că membrii Sinodului doar ATENȚIONEAZĂ  puterea de vârf a țării asupra măsurilor canonice care ar putea fi luate ulterior și nici de cum NU A LUAT o hotărâre de excomunicare a cuiva din sânul Bisericii Ortodoxe. Pentru a evita pe viitor astfel de confuzii regretabile, rugăm jurnaliștii să citească cu mai multă atenție comunicatele emise de Direcția Mitropolitană.”

 

Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, Nicu Cârlig afirma pentru un important post de televiziune că pe site-ul Mitropoliei erau descrişi paşii care vor fi întreprinşi în cazul în care autoritățile nu vor lua act de doleanţele Bisericii. "Nu a fost luată o decizie de excludere imediată a acestora din Biserică", preciza domnia sa.

Ofensiva implicare a instituției bisericești în politică i-a deranjat pe politicieni. Vădit indignat liderul liberalilor conservatori, Mihai Ghimpu afirma că nimeni nu poate interzice politicienilor să meargă la Biserică. Liderul fracțiunii liberal democrate din Parlamentul moldav, Valeriu Streleț considera decizia clerului moldav ca fiind una "nefondată şi populistă". Mult mai energic, vicepreședintele Parlamentului moldovean, democratul Andrian Candu a punctat cât se poate de ferm. "Politicul a fost tolerant faţă de unii reprezentaţi ai Bisericii. S-a discutat în mai multe state despre proprietăţile biesericii, despre cum se colectează banii de la cetăţeni și despre veniturile care nu sunt declarate. Poate vom discuta la un moment dat şi despre impozitarea veniturilor Bisericii", a concluzionat  Candu. 

Dacă Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, nu continua această controversă cu reprezentanții oficiali ai statului moldav, dezbaterea intra într-un con de umbră. Domnia sa declarat însă că, “ în fața șantajului la care se dedau autoritățile statului, Biserica nu va ceda” și a susținut că, "preoții nu se tem de impozitarea Bisericii." Condiționalul domnului Candu despre o virtuală impozitare a veniturilor bisericești era doar o descriere a pârghiilor existente în mâinilor parlamentarilor, o descriptivă sugestie pentru un cler prea obișnuit să se implice în viața statului moldav.

Potrivit datelor oficiale, Biserica Ortodoxă din Moldova (Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove), care este subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse, are în componența sa 1 281 de parohii, mânăstiri, seminarii și alte entități. Biserica Ortodoxă din Basarabia (Mitropolia Basarabiei), subordonată Bisericii Ortodoxe Române are 309 de astfel de entități. Fostul secretar de presă al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, Octavian Moșin, declara în anul 2008 pentru agenția de presă Basa-Press că numărul lăcașelor sfinte, “a crescut de trei ori”. „Fiecare localitate dispune de biserică, iar cele mai mari dintre acestea au chiar câte două sau trei. Majoritatea acestora au fost construite din donaţii benevole ale credincioşilor, dar şi din donaţiile autorităţilor locale şi centrale”, spunea Moșin în 2008. Numărul relativ mare de instituții bisericești existente în Republica Moldova, ne spune că Biserica Ortodoxă din Moldova se plasează în topul celor mai profitabile instituţii din ţară, iar veniturile ei, neimpozabile, continuă să crească. Semn că posibilele plăți ale instituțiilor bisericești către stat ar putea avea o contribuție semnificativă în bugetele locale.

Constituţia Republicii Moldova asigură libertatea de credinţă, iar celelalte legi şi măsuri politice contribuie, în general, la libera practicare a religiei. Legea cu privire la cultele religioase, intrată în vigoare în 2007, recunoaşte rolul Bisericii Ortodoxe în istoria statului moldav, simplifică procedura de înregistrare şi înlesneşte accesul grupurilor confesionale la locurile publice, cerând doar ca grupurile să convină din timp cu autorităţile locale asupra acestor locuri. 

În hotîrârea de guvern numărul 719 din 17 noiembrie 1993 cu privire la statutul Bisericii Ortodoxe din Moldova la capitolul bunurile bisericești este prevăzut faptul că, “donaţiile materiale şi financiare ale credincioşilor, precum şi ale persoanelor juridice din Republica Moldova, făcute Mitropoliei nu sînt impozabile. Sînt scutite de impozite şi ajutoarele umanitare, acordate de către cultele din străinătate.” Prevederea este una care face posibilă pentru Biserica Ortodoxă din Moldova o cifră de afaceri ridicată.  

În Republica Moldova nu există religie de stat, dar putem observa că Biserica Ortodoxă din Moldova se bucură de un tratament preferenţial din partea guvernului. Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove are paşaport diplomatic, participă ca unică personalitate religioasă la unele sărbători naţionale şi apare cu regularitate pe prima pagină a ziarelor. Canalele de televiziune arată cu regularitate vizitele unor înalţi demnitari la bisericile şi mânăstirile Bisericii Ortodoxe din Moldova. Diverse instituţii, ca şcolile de stat şi spitalele, expun icoane pe pereţi. 

Inițiatorul unei profunde cooperării dintre Biserica Ortodoxă din Moldova și autoritățile statului a fost Vladimir Voronin. Guvernul Tarlev, a sprijinit în public strângerea de fonduri pentru repararea şi restaurarea mânăstirilor Căpriana şi Curchi. La 28 august 2008,ex-preşedintele Voronin a participat la consacrarea Mânăstirii Căpriana şi i-a elogiat pe cetăţenii şi „agenţii economici naţionali şi internaţionali,” care au strâns aproximativ 82 de milioane de lei (8 milioane de dolari americani) pentru reconstruirii mânăstirii. La 21 noiembrie 2008, fostul preşedinte moldovean declara într-un discurs public că mânăstirea Curchi este „un adevărat loc de pelerinaj pentru poporul moldovean” şi remarca faptul că repararea şi reconstruirea mânăstirilor sunt „exemple de cooperare între societate, guvern şi Biserică”. În campania electorală, preşedintele comuniștilor moldoveni, domnul Voronin s-a adresat clerului Mânăstirii Condriţa, spunând, pe 22 februarie, că Partidul Comuniştilor este singurul partid care a ajutat Biserica. Afirmând că „Iisus Hristos a fost primul comunist”, a adăugat apoi că PCMR este întocmai ca Biserica Ortodoxă din Moldova, iar toate celelalte partide sunt la fel ca Biserica Oortodoxă din Basarabia. Domnia sa i-a îndemnat atunci pe preoţi să voteze pentru el, ca persoană „care a făcut foarte mult pentru Biserică”, chiar dacă domniile lor nu pot sprijini PCRM-ul în mod public.

După ce comuniștii moldoveni au pierdut puterea politică, nu am observat ca noile autorități de la Chișinău să fi întreprins măsuri decisive pentru a împiedica intervenţia Bisericii Ortodoxe Moldoveneşti în viaţa politică. Aparent, în spatele acestor inacţiuni ar putea sta dorinţa guvernanţilor de a-şi consolida puterea politică şi sprijinul electoral prin intermediul adepţilor Bisericii Ortodoxe din Moldova şi a reţelei extinse de parohii aflate în subordinea acesteia. Preţul unei asemenea „cooperări” ar ține de o vizibilă îndoctrinare ortodoxă a politicilor publice. Manifestarea Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova cu privire la implementarea Legii cu privire la asigurarea egalităţii de şanse, este un principal  argument în favoarea acestei teze. Anchilozați în conservatorismul caracteristic, clerul ortodox moldovean nu a înțeles pe deplin rolul noilor curente politice care dețin puterea. Dincolo de legitatea dreptului de a avea și a practica o credință, există însă și legitatea faptului că nimeni nu este mai presus de lege Dincolo de moralitatea bineintenționatelor intervenții ale clerului moldav în politica statului, periclitarea parcursului european ar putea fi interpretată tendențios.

Ferma atitudine a vice președintelui Parlamentului moldovean vine să revoluționeze atitudinea administrației laice față de cea clericală și să confirme că odată cu schimbarea puterii politice, rolul Bisericii s-a schimbat. Biserica trebuie să își adminstreze gravele problem de imagine pe care le are și să revină la originile ei, pentru a ne ajuta să găsim cu toții pacea din suflete. 

Când Iisus le-a dat fariseilor celebrul răspuns – Dați Cezarului ce e al Cezarului și Domnului  ce este al Domnului, El a deschis o mult prea mare prăpastie. Prăpastia dintre Biserică și Administrație. Dacă Cezarul nu se amestecă în treburile Bisericii, nici Biserica nu ar trebui să se amestece în treburile Cezarului. Altfel, Domnul ar trebui să dea Cezarului tot ceea ce mirenii îi dau Domnului. Iar în cazul acesta deruta teologică ar deveni totală iar unii clerici moldoveni ar da bir cu fugiții.

Post Scriptum

Legea Antidiscriminare a fost adoptată pe 25 mai 2012, în pofida protestelor care au avut loc pe parcursul unui an. Documentul a fost adoptat cu votul deputaţilor din cadrul PL, PDM şi PLDM.

Adoptarea acestei legi a fost o condiţie înaintată de Uniunea Europeană pentru liberalizarea regimului de vize.