BĂSESCU-FILAT : DOUĂ ORE DE RE-CUNOȘTIINȚĂ

Președintele României, l-a primit marţi, 15 aprilie, pe preşedintele Partidului Liberal-Democrat din Moldova, Vlad Filat,la Palatul Cotroceni. La o primă vedere, știrea nu ar trebui să ne mire – în actualul context politic regional, e firesc ca președintele celui mai mare partid din coaliția de guvernare de la Chișinău să se întâlnească cu președintele Băsescu. Comunicatul de presă al Cotroceniului pune discuțiile asupra situației de securitate din regiune în prim plan și ne spune că o concluzie principală  a întâlnirii a fost aceea că România şi Republica Moldova trebuie să coopereze prioritar în problematicile de securitate regională. Într-un moment de maximă tensiune regională întâlnirea nu are în ea nimic deosebit. 

Și totuși, întrevederea a durat mai bine de două ore. Mult. Dar suficient pentru a pune punct unor dileme și îndeajuns pentru a avea impresii atât de bune încât să notezi pe o rețea de socializare “că președintele Băsescu este un adevărat prieten al Republicii Moldova!” (Filat) ori, a doua zi, să afirmi că premierul de atunci – Filat, a fost și este foarte isteț (Băsescu).

O întâlnire de zile mari, așadar. Presa a observat asta din postarea liderul liberal democrat, care a anunțat tematica discuțiilor de la Cotroceni. „Un subiect aparte al discuției noastre a fost situația geopolitică din regiune și din Ucraina. Am exprimat recunoștință României pentru tot suportul pe care l-a acordat Republicii Moldova, ajutorul dat în perioada inundațiilor din 2010, proiectelor din educație sau celor energetice, precum și multor alte proiecte, dar mai ales în privința procesului de integrare europeană: drept rezultat, din 28 aprilie vom călători liber, fără vize, în spațiul european!”, precizează liderul liberal-democrat pe Facebook. 

Impresii bune despre întîlnirea avută cu Vlad Filat a avut și Traian Băsescu. În  interviul acordat pe 16 aprilie portalului de știri Unimedia, președintele român l-a lăudat pe fostul prim ministru și a recunoscut că Guvernul de la Chișinău a fost foarte inspirat atunci când și-a stabilit drept prioritate obținerea liberalizării regimului de vize.  

Care să fie motivația schimbării de atitudine a relațiilor dintre cei doi politicieni? Să fi înțeles domnul Băsescu justețea vorbelor lui Vlad Filat care s-a arătat deranjat de unionistele declarații făcute de la Cotroceni? Ori poate domnul Băsescu a fost convins de necesitatea proiectului de țară anunțat de Filat – integrarea Moldovei în Uniunea Europeană? Îl cred pe președintele României, atunci când spune că îi este teama pentru Republica Moldova în contextul crizei din Ucraina şi a impredictibilităţii Rusiei. Dar dincolo de aceste temeri cred că există ceva și mai important. 

Comentatorul politic al portalului de știri ziare.com, Ioana Ene Dogioiu notează că odată cu apropierea alegerilor europarlamentare discursul politic românesc degradează. În aceste momente, discursurile lui Băsescu și al lui Ponta au un singur punct convergent - acumularea unui scor electoral cât mai bun pentru familia politică europeană din care fac parte. În cadrul interviului pe care l-a acordat portalului moldovenesc de știri, domnul Băsescu a recunoscut că Filat este un personaj politic cu greutate în familia popularilor europeni, din care face parte și domnul Băsescu. Deci, diferențele de opinie pe marginea proiectelor de țară ale fiecăruia nu îi împiedică pe cei doi să își acorde sprijinul electoral cuvenit.

Este mai mult decât sigur că președintele Băsescu, i-a solicitat sprijin liderului liberal democrat Filat pentru activitatea Partidului Mișcarea Populară în Republica Moldova. Partid despre care domnul Băsescu a spus că îi este apropiat și de suflet. De ce anume domnului Filat? Pentru că este liderul formațiunii politice de la Chișinău care deține funcția de prim ministru al Republicii Moldova. Amintesc că, președintele PMP, Eugen Tomac, a solicitat guvernului de la București să accepte deschiderea a 50 de secții de votare pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile europarlamentare din 25 mai 2014. Tomac  a spus că, "pentru cei care deţin cetăţenia română, este cel mai un bun prilej să se implice în acest proces decizional".  

Desigur cele 50 de secții de votare vor fi deschise. E un lucru firesc ca moldovenii care deţin şi cetăţenia română să aibă posibilitatea de a participa la alegerile pentru Parlamentul European, mai ales că, în ultimii ani, europarlamentarii români au fost extrem de activi şi implicaţi în ceea ce înseamnă procesul de apropiere a statului moldovean de UE. Și evident, Chișinăul oficial nu va obstrucționa desfășurarea acestei electorale, așa cum nu a făcut-o nici cu ocazia campaniei electorale desfășurate de domnul Tomac pe teritoriul statului moldovean. 

Așa că liderul liberal democrat are de ce fi mulțumit. După vizita făcută la București pe data de 30 martie, unde a participat la lansarea candidaților Partidului Democrat Liberal la europarlamentare, vizita de la Cotroceni a fost cea care a pus punct dilemelor și a făcut posibilă o re-cunoștiință reciprocă. A fost o vizită cu un rezultat win-win, de pe urma căreia ambele părți (PLDM și PMP) vor avea de câștigat. Și ca de obicei, Republica Moldova.

UNIREA FACE PUTEREA

La sfârșitul săptămânii, pe 12 octombrie, Chișinăul a devenit locul în care două formațiuni politice românești și-au anunțat disponibilitate de colaborare. Preşedintele Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, a fost  în vizită la Chişinău alături de Eugen Tomac, preşedintele Partidului Mişcarea Populară. Cei doi au declarat presei din Republica Moldova, că au început discuţiile pentru o foarte strânsă colaborare și că "s-au pus bazele unui dialog între cele două partide pentru unificarea dreptei româneşti, care să acomodeze principiul unităţii forţelor politice româneşti de centru-dreapta şi proiectele comune". 

Politicienii români au confirmat că dialogul celor două forţe politice urmăreşte unificarea într-o structura politică care să susţină un candidat cu cele mai mari şanse la prezidenţiale. Liderul popularilor români, Eugen Tomac, a spus că ”o viitoare structură politică trebuie să susțină un candidat cu cele mai mari șanse la prezidențiale. Sunt convins că Mihai Răzvan Ungureanu va fi un mult mai bun președinte decât Victor Ponta sau Mircea Geoană.” Afirmația, demonstrează existența unei înțelegeri a faptului că, în alegerile prezidențiale care vor avea loc în România anul viitor,  candidatul dreptei la funcția de șef de stat va fi, Mihai Răzvan Ungureanu.  

Cunoscătorii dedesubturilor politicii românești cunosc că  Mișcarea Populară este formațiunea politică care a apărut ca urmare a unui discret sprijin acordat de președintele român, Traian Băsescu. La fel, este cunoscută simpatia locuitorului de la Cotroceni, pentru M.R. Ungureanu. Chibiții vieții politice de pe malul Dâmboviței, afirmă că această simpatie a făcut ca domnia sa să ajungă șeful unuia dintre cele mai secrete servicii de inteligență românești – SIE dar și ministru de externe și premier al statului român. Doar că… ambele mandate s-au încheiat cu concedierea sa abruptă. 

Anunțul de la Chișinău, că Mr.U va fi candidatul dreptei în alegerile prezidențiale românești, nu a surprins. Nici viitoarea fuzionare a celor două formațiuni politice emanate de la Cotroceni, nu a uimit. Mai ales că suprapunerile întâlnite în programele celor două formațiuni politice dar şi a intereselor lor, confirmă o programare a  apariției acestora, deci respectarea unui scenariu. Așa cum afirmă și comentatorii de la contextpolitic,  în întreaga planificare, a apărut mai multă inteligență. Chiar dacă noul proiect de dreapta pare a nu avea suficiente calorii, această apariție a inteligenței în arena politică, dă speranțe pentru o evoluție interesantă.  

Cei doi oameni politici români puteau să își aleagă o altă locație pentru lansarea viitorului lor proiect politic. Anunțată însă la Chișinău, colaborarea dintre cei doi oameni politici români, a atras atenția publicului, presei dar și a oamenilor politici moldoveni. Conlucrarea dintre Tomac și MRU, este modul discret al Cotroceniului în a aduce aminte actorilor politici chișinăueni că, unirea face puterea. 

Mesaj cu atât mai important, cu cât în această săptămână Parlamentul de la Chișinău va dezbate moțiunea de cenzură inițiată de opoziția comunistă. Deși nu sunt așteptate surprize, comentatorii politici declarând unanim că opoziția nu va reuși să adune suficiente voturi pentru demiterea cabinetului de miniștri, spectacolul politic moldovenesc va atinge cote înalte iar presiunea va crește. De aici și nevoia de sprijin pe care Chișinăul o resimte.

 

PLAHOTNIUC ȘI ORDINUL “STEAUA ROMÂNIEI”

Un discurs electoral. Așa a sunat adresarea președintelui Traian Băsescu către participanții la școala de vară de la Izvoru Mureşului, unde erau prezenți  reprezentanţii comunităţilor româneşti de peste hotare. În fața lor, preşedintele României, a reluat idea unirii Republicii Moldova cu România. “Moldoveni, cereţi unirea şi o veţi avea!”, a strigat cu gândul la alegerile de anul viitor, Băsescu. 

 

Îndemnul prezidențial, vine în ciuda conștientizării faptului că majoritatea moldovenilor nu își doresc unirea: "Cei care reprezentaţi aici asociaţii din Republica Moldova puteţi spune deschis că marea majoritate a cetățenilor moldoveni nu doresc unirea, în acest moment, cu România. Iar eu spun ce am mai spus la Chişinău. Le spun cetăţenilor Republicii Moldova: Cereţi unirea şi o veţi avea", a spus Băsescu.

Motivul pentru care actualul locatar al Palatului Cotroceni are gânduri electorale este simplu. Aflat la sfârșitul mandatului său prezidențial, domnia sa investește în viitor. Iar investiția lui Băsescu poartă un nume - Mișcarea Populară.  În fruntea acestei formațiuni politice românești se află fostul consilier prezidențial, Eugen Tomac, un specialist în a atrage voturile românilor din străinătate. Soarta alegerilor prezidențiale din România, a fost decisă în 2009 de votul românilor din Republica Moldova. Pe care Tomac i-a mobilizat exemplar. 

La rândul său,  în tabăra de la Izvorul Mureșului, președintele român s-a mobilizat pentru a cânta pe corzile patriotismului. "România vrea unirea, dar nu o vrea Republica Moldova. Nu aveţi încă o majoritate critică, dar dacă o veţi avea, atunci vă spun că nu va fi nici o piedică de aici, din România", a concluzionat Băsescu. Și pentru a sublinia importanța mesajului său, președintele român a spus, cu ușoară  malițiozitate, că “de la cetăţenii Republicii Moldova  ar trebui să plece în primul rând,  corectarea istoriei din propria lor Constituţie”.

Majoritatea critică la care se referea președintele român este una politică și parlamentară, care, în opinia domniei sale ar trebui să corecteze greșelile prezente în Constituția Republicii Moldova – referitoare la limbă și popor, care nu sunt românești. Iar această majoritate politică, ar putea avea forța unor corecturi constituționale, doar dacă cetățenii moldoveni și-ar dori-o. De aici și metaforicul îndemn – cereți unirea! Deocamdată, blazați, moldovenii tac.

Chiar dacă și-a încărcat cu șiretenii electorale discursul, actualul locatar al Cotrocenilor,  își uită cam prea repede promisiunile. În vizita sa la Chişinău, de la mijlocul lunii trecute, Băsescu a declarat că a stabilit împreună cu preşedintele Nicolae Timofti, reluarea transmisiunii TVR în Moldova. Băsescu promitea o rezolvare, „grabnică și prioritară” a acestei probleme.

Surse din cadrul TVR, au declarat pentru publicația “Adevărul” că moldovenii ar putea viziona postul public de televiziune de la Bucureşti, doar la sfârșitul lui 2014. Publicația  „Adevărul“ scrie că autoritățile de la București își doresc ca TVR să revină în Republica Moldova pe frecvenţa a doua naţională, pe care emitea până în 2007, când a pierdut licenţa. Acest lucru ar însemna ca frecvenţa terestră atribuită postului de televiziune 2 Plus, să fie acordată, cu licenţă, Societății Române de Televiziune.

Proprietarii 2 Plus susţin însă că deocamdată nimeni nu li s-a adresat cu astfel de propuneri.  În schimb, directorul de comunicare  al TVR, afirmă că „discuţiile cu partenerii moldoveni au început“. 

Revenirea nealterată a TVR în Republica Moldova ar putea face ca îndemnurile președintelui Băsescu să își facă nițel mai repede efectul. În condițiile în care, de mai bine de șapte ani, TVR  are întreruptă emisia în Republica Moldova, pretențiile la patriotism, adresate cetățenilor moldoveni, îmi par ușor exagerate. 

Rămâne să vedem dacă actualul proprietar al canalului 2 Plus, despre care presa afirmă că ar avea și cetățenie română, va da dovadă de patriotism românesc și va face pe placul celor de la Palatul Cotroceni. În felul acesta, domnul Plahotniuc ar putea deveni un distins cavaler al ordinului "Steaua României". În caz contrar, promisiunile lui Băsescu, ar putea fi catalogate drept minciuni electorale, iar neascultătorul, luat la carandaș.