LEANCĂ ȘI GEOPOLITICA LUI 9 MAI

Sărbătorile pascale au ascuns zgomotul făcut de confruntarea geopolitică care are loc în Republica Moldova. Vizita privată la Chișinău a vicepremierului rus, Dimitrii Rogozin, a purtat însă în ea simbolica încărcătură a acestui neobișnuit freamăt politic. „Orientarea politică a Chișinăului oficial, pentru Federația Rusă este un subiect important atât din punct de vedere geo-strategic cât și geo-politic”, a spus cât se poate de clar, oficialul rus, în cadrul unei conferințe de presă susținută la Tiraspol.  Nimeni, nicăieri, nu s-a îndoit vreodată de acest lucru. 

Chirtoacă trebuie să mulțumească SIS-ului

După ce înaltul oficial rus a aruncat provocarea sa în centrul istoric al Chișinăului, autoritățile municipale au încercat într-un penibil mod, să se disculpe.  Primarul general de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a spus că, Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a recurs la șmecherii atunci când a organizat concertul din Piața Marii Adunări Naționale dedicat Zilei Victoriei. Șmecherii sau nu, evenimentul s-a consumat, iar Chirtoacă, pentru faptul că a pus semnătura pe documentul care autoriza desfășurarea lui,  trebuie să își asume responsabilitatea. Eforturile pe care le face în prezent pentru a arunca răspunderea celor întâmplate în curtea oficialilor guvernamentali, mi se par frivole și aduc mai degrabă a plâns isteric. Primarul ar trebui să aducă mulțumirile sale serviciilor de securitate moldovenești, care au reușit să administreze cu calm situația creată și au redus la minimum existentul pericol de escaladare a situației de conflict. Securitatea moldovenească, chiar dacă nu a putut să prevadă amploarea evenimentului, a dovedit că are o rapidă capacitate de reacție. Deși este deocamdată incapabilă de a face dovada publică a capacității lor de instituție de securitate cu inteligență pro-activă, oricum ar fi, s-a demonstrat însă că SIS-ul nu doarme!

 Rapida reacție a UE

În declarațiile sale, Rogozin a constatat existența crizei politice din Republica Moldova dar nu a intrat în prea multe detalii.  Vicepremierul Federației Ruse, a spus doar că, „în prezent în Moldova asistăm la o criză care  confirmă faptul că fuga nesăbuită la Bruxelles, nu a mers. Și nu va merge nici în viitor, credeți-mă.  Am lucrat timp de mai mulți ani în capitala europeană, Bruxelles”. El a dat de înțeles că birocrații europeni nu ar avea capacitatea necesară de înțelegere și rezolvare a complicatului tablou politic moldovenesc. Se pare însă că domnia sa, se înșeală. Štefan Füle, comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate, a fost cel care a reacționat rapid. Domnia sa a anunțat pe 9 mai că va veni la Chișinău. „Suntem gata să acordăm asistenţă Republicii Moldova oricând va fi nevoie. Asta include chiar şi venirea mea în Moldova pentru a ajuta partidele să facă acei paşi finali şi să construiască agenda europeană, să recapete încredere nu doar unii în alţii, ci şi încrederea oamenilor, pentru că aceasta a avut mult de suferit”, a spus pentru postul de radio Europa Liberă, oficialul european.  Dincolo de îngrijorările exprimate față de adoptarea la Chișinău a amendamentului la legea Curții Constituționale care permite demiterea judecătorilor Curții dacă aceștia nu au „încrederea” parlamentului, vizita lui Fule la Chișinău este un răspuns ferm făcut de europeni la  declarațiile lui Rogozin în Piața Marii Adunări Naționale.

Inteligența lui Timofti

Larma spadelor care se încrucișează în bătălia politică care se dă între Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal Democrat a fost și ea estompată de cântecele care celebrau ziua victoriei armatei sovietice. În toiul agitației de 9 mai, președintele moldovean, Nicolae Timofti, a promulgat legile care au redus din pârghiile politice deținute anterior de PDM. Unica lege întoarsă către deputații Parlamentului moldovenesc spre reexaminare, a fost cea care prevede că judecătorii Curții Constituționale pot fi lipsiți de imunitate în caz că pierd încrederea a 2/3 din deputați. Trebuie de remarcat că Timofti a procedat corect, legea în cauză fiind criticată atât de oficialii europeni, cât și de cei de la București.

 Îngrijorările ambasadorilor europeni

Declarațiile lui Rogozin nu au fost trecute cu vederea nici de preşedintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat. După ce a argumentat în fața ambasadorului american William Moser şi a ambasadorilor ţărilor UE acreditaţi la Chişinău, poziţia liberal democraţilor faţă de actele legislative promulgate de Timofti, liderul liberal democraților a dat asigurări că, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană a fost şi rămâne o prioritate pentru formațiunea politică pe care o conduce. Asigurările date, vin să-i calmeze pe ambasadorii europeni. Afirmațiile făcute de vicepremierul rus, dincolo de vădita simbolistică geopolitică, au ascuns în ele și încărcătura unor voalate promisiuni. Se pare că după ce Federația Rusă a eșuat în încercarea de a atrage Ucraina în siajul statelor care fac parte din Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi Uniunea Euroasiatică, Kremlinul are nevoie de un succes cât de mic. Atragerea Chișinăului în aceste structuri, ar echivala cu o victorie a politicii externe ruse care ar putea fi prezentată atât pe plan intern cât și pe plan internațional. O victorie de care publicul rus are multă nevoie. Acesta este motivul pentru care ambasadorii europeni, care au sesizat absolut corect situația nou creată, au cerut explicații din partea liderului liberal democrat.

Avantajul moldovenilor

După geopolitica sărbătorilor de Paști, premierul interimar Iurie Leancă, este pus într-o situație avantajată. Aflată la intersecția unor mari interese geopolitice, el trebuie să aleagă pentru Republica Moldova, între voalatele, dar fermele angajamente făcute de mesagerul Federației Ruse și viitoarele promisiuni ale emisarului Uniunii Europene. Republica Moldova nu a căzut de pe harta intereselor imediate europene. Preocupările și îngrijorările oficialilor de la Bruxelles, țin de faptul că „proiectul de succes” al Uniunii Europene se poate transforma într-un proiect de succes al Federației Ruse. La rândul lor, oficialii europeni au nevoie de a prezenta marelui public că, în ciuda unor gripaje economice de amploare, Uniunea Europeană este atrăgătoare și are forța de a spune ceva în regiune. 

Sunt sigur că, moldovenii puși să aleagă, nu vor păți ca măgarul lui Buridan. Trecuți prin economia de piață, nu vor fi sentimentali, ei vor alege pe cel care dă mai mult.    

BUCUREȘTIUL A PIERDUT BĂTĂLIA PENTRU BASARABIA ?

Concertul organizat de Ambasada Federației Ruse în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, a fost unul care i-a dat posibilitate vicepremierului rus, Dimitrii Rogozin să se adreseze direct cetățenilor moldoveni aflați în Piața Marii Adunări Naționale. În luarea sa de cuvânt, oficialul rus a pledat pentru o apropiere mai mare a Republicii Moldova de Federația Rusă și de ţările din fosta Uniune Sovietică. Moldovenii, a spus Rogozin, au mai  multe în comun, din punct de vedere istoric și cultural, cu spațiul fostei URSS. Uralele celor mai mult de 10 mii de cetățeni moldoveni, prezenți la aceste ample manifestări, au arătat acordul domniilor lor cu afirmațiile făcute de politicianului rus. 

O criză geopolitică identificată

Criza politică prin care trece Republica Moldova este rezultatul direct al faptului că linia de confruntare civilizațională s-a mutat de pe arcul carpatin spre est și trece în acest moment prin inima Moldovei. Vizita lui Rogozin la Chișinău nu a fost una întâmplătoare. Domnia sa, într-un mod ușor cinic, dar corect din punct de vedere politic,  a pus degetul pe sângerânda rană moldovenească – afilierea geopolitică. Dmitri Rogozin a spus că “fuga la Bruxelles n-a dat roade şi nici nu va da”. Potrivit lui, interesul naţional al Republicii Moldova ține de apropierea de Rusia, Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi Uniunea Euroasiatică. „Această apropiere va avea loc mai devreme sau mai târziu, este cursul firesc al istoriei. Ţările noastre au un trecut comun şi trebuie să fim împreună“, a spus-o pe șleau vicepremierul rus. Iar până la urmă, politicienii moldoveni vor trebui să dea un răspuns eternei întrebări - Moldova încotro? 

Un concert electoral

Vrem sau nu, printre beneficiarii nostalgicului concert se numără și Vladimir Voronin iar împreună cu domnia sa, comuniștii moldoveni. Prezent la concert, liderul comuniștilor moldoveni a stat alături de Dimitrii Rogozin și ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova. Dincolo de faptul că a fost printre puținii politicieni moldoveni care a avut posibilitatea de a se întreține în mod liber cu vicepremierul Federației Ruse, Voronin a fost singurul care a primit salutări din partea lui Iosif Cobzon, o legendă a muzicii de estradă sovietice. Pentru publicul aflat în Piața Marii Adunări Naționale, urările lui Cobzon, fac mai mult decât orice clip electoral. Sprijinul obținut de către comuniștii moldoveni pe data de 9 mai, face posibilă presupunerea că PCRM-ul va obține și pe mai departe susținerea politică a unor instituții din Federația Rusă. Vor fi de acord comuniștii moldoveni să plătească mai târziu prețul anunțat de Rogozin? Se pare că da.

Un răspuns tardiv    

Luați prin surprindere de prezența pe scenă a importantului oficial rus, politicienii moldoveni au fost puși în situația de a reacționa post-factum. Unul din importanții lideri ai liberal-democraților, Valeriu Ghileţchi a sesizat în mod corect importanța politică a adresării făcute de Rogozin cetățenilor Republicii Moldova. „Afirmaţiile făcute vizavi de integrarea în spaţiul euroasiatic sunt o ingerinţă în politica externă a Republicii Moldova. Presupun că aceste afirmaţii aduc tensiuni sau aduc un nou val în contextul crizei politice.”, a spus Ghilețchi.

Solicitat de publicația “Adevărul”, Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă a afirmat că „vizita lui Rogozin este o provocare. Acei cetăţeni care văd viitorul Moldovei în UE cu siguranţă sunt ofensaţi de declaraţiile lui. Ar fi trebuit să stea acasă şi să vină cu altă ocazie. Mesajul vizitei lui înseamnă că Moscova a fost, este şi va rămâne aici“. Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă critică autorităţile municipale pentru că au permis ca acest concert să aibă loc în centrul oraşului. „9 mai este o zi controversată în Moldova. Acest concert nu trebuia să aibă loc în Piaţa Marii Adunări Naţionale, ci oriunde în altă parte. Piaţa are o încărcătură foarte mare pentru tânărul stat moldovenesc. Aici s-a decis independenţa, suveranitatea noastră, şi nu ar fi trebuit să fie organizat aici un astfel de eveniment“, a adăugat analistul. Ca și alte instituții abilitate, primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a recunoscut că a fost luat prin surprindere de amploarea și importanța simbolică a manifestărilor puse la cale de către Ambasada Federației Ruse.  

Bucureștiul a pierdut

Victor Chirilă are dreptate. Mesajul vizitei lui Rogozin la Chișinău este unul simplu - Moscova a fost, este şi va rămâne în Republica Moldova. În ciuda vizitelor făcute la Chișinău de importanți demnitari ai Uniunii Europene, veniți să salveze un guvern pro-european, politicienii ruși au demonstrat prin fapte că știu să puncteze mult mai bine. Prezența în vârful topurilor realizate de sondajele de opinie, la capitolul celor mai importanți oameni politici, a președintele rus Vladimir Putin este un semnal care vorbește despre discreta eficiență a pârghiilor, economice, culturale și mediatice ruse. Dacă ar fi avut loc, vizita președintelui Băsescu la Chișinău, putea pune punct unui război politic care a culminat cu demisia guvernului comun al Alianței pentru Integrare Europeană. Modestia cu care oficialii bucureșteni se implică în viața publică moldavă ne vorbește despre faptul că Republica Moldova este asumată de către oficialii români, doar în vorbe, nu și la un conștientizat nivel instituțional. Tăcerea mediatică care are loc în spațiul public românesc la adresa Chișinăului, este mai mult decât grăitoare. Pe 6 mai s-au împlinit 23 de ani de la Podul de Flori de peste Prut. Nici o instituție media românească nu și-a adus aminte de acest eveniment. Este oare semnul indiferenței? Sau poate e semn că Bucureștiul a pierdut bătălia pentru Basarabia? Nu știu. Știu însă că lamentările autumnale ale oficialilor bucureșteni vor fi tardive. Moscova nu crede în lacrimi. Nici moldovenii !

ÎNVIEREA, DORIN CHIRTOACĂ ȘI VILELE DIN PIPERA

Cine seamănă vânt, culege furtună. Proverbul descrie în linii mari, cauzele votului comun al liberal democraților și comuniștilor moldoveni pentru aducerea scenei politice moldovenești la normalitatea unui establishment cunoscut. Cele întâmplate vineri, 3 mai, în Parlamentul de la Chișinău țin de recuperarea unor beneficii comune, câștiguri pierdute în urma unor asocieri, de scurtă ori mai lungă durată, cu Partidul Democrat. 

Cu un număr redus de deputați, dar profitând de dorința comuniștilor moldoveni de declanșare a alegerilor anticipate, Marian Lupu, și-a dorit și a decis, să schimbe regulile jocului politic moldav fără însă a-și anunța partenerii de alianță despre aceste intenții. Cu votul comun al PCRM, democrații moldoveni au demis cabinetul de miniștri condus de Vlad Filat. Chiar dacă importanți lideri europeni au vizitat Chișinăul, sfătuindu-l pe Marian Lupu să nu comită un suicid politic, demiterea a avut loc. Foarte mulți comentatori politici au încercat să ghicească care a fost mobilul destituirii cabinetului de miniștri al AIE 2?

După ingrata decizie a Curții Constituționale, am aflat cu toții că de fapt, în timpul negocierilor pentru crearea unui nou cabinet de miniștrii, PLDM a făcut mai multe cedări. Votul pentru introducerea sistemului electoral mixt și numirea unui nou procuror general, au fost doar două puncte care au făcut parte dintr-o necesară capitulare care ar fi trebuit să ofere liberal democraților fotoliul de prim-ministru. Principalul imbold al demisiei cabinetului Filat a fost obținerea de către Partidul Democrat a beneficiilor politice enunțate mai sus. Decizia Curții Constituționale prin care îi interzicea liderului liberal democrat obținerea funcției de prim-ministru a fost una care a făcut posibilă pierderea lor.  

Prezent la un post de televiziune, liderul democraților moldoveni, Marian Lupu, a dat tonul lamentărilor și isteriei politice - Moldova a fost răstignită! “Pe crucea Alianţei intereselor PCRM şi PLDM, Constituţia Moldovei a fost răstignită”, a spus liderul democrat.  Tot aceste cuvinte le-a spus și primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, care a inaugurat în centrul capitalei moldave iluminatul stradal de sărbători. Moldova a fost răstignită, a zis și Mihai Ghimpu, alimentând publica lamentare a democraților moldoveni. Coincidența sintagmelor rostite în public de liderii Partidului Democrat și ai Partidului Liberal, ca și preluarea acestui mesaj de către diferiți comentatori ai fenomenului politic moldovenesc,  ne vorbesc despre existența unui centru de analiză comun. Un răspuns comun al liderilor a două formațiuni politice diferite, presupune existența unui contract de parteneriat între Mihai Ghimpu și Marian Lupu. Parteneriat despre care în cel puțin două apariții publice liderul liberal-democrat, Vlad Filat, a atenționat. 

Zilele trecute, agenția de știri Omega, a publicat o informației potrivit căreia Mihai Ghimpu, Corina Fusu, Anatol Șalaru și Dorin Chirtoacă sunt proprietarii unor vile de elită în cartierul Pipera din București. Vilele, care ar costa aproximativ 300 de mii de euro bucata, fac parte din complexul rezidențial Sunflower. Potrivit documentelor deținute de Omega, aceste reședințe de lux s-ar afla în apropiere de reședința de la București a lui Vlad Plahotniuc.  Să fie oare acesta, prețul pentru tainicul parteneriat dintre liberalii lui Ghimpu și democrații lui Marian Lupu? Nu știm. Poate în acest caz, doar fostul secretar general al Partidului Liberal, Oleg Bodrug, să fie cel mai indicat în a face lumină.

Răstignirea Moldovei, despre care vorbește Marian Lupu & Co, nu a avut loc vineri, 3 mai. Crucificarea cetățenilor moldoveni a avut loc mai înainte, atunci când la adăpostul luptelor ideologice s-au comis acțiuni de  preluare a activelor financiare ale statului moldav. Crucificarea noastră, a tuturor, s-a făcut în văzul celor care s-au aflat în preajma pârghiilor de administrare a statului. Deși au știut toți, despre această crucificare s-a vorbit mai puțin.

Odată cu votul din vinerea celor trei de mai, cetățenii și-au scos cuiele în care au fost bătuți pe crucea oligarhilor, spre o înviere așteptată.  

SĂPTĂMÂNA PATIMILOR POLITICE MOLDOVENEȘTI

Pauza solicitată de comuniștii moldoveni este una grăitoare. Deputaţii care au votat pentru demisia lui Marian Lupu din funcția de președinte al legislativului moldovean, pregătiseră pentru şedinţa din 2 mai a Parlamentului moldav mai multe proiecte care urmau să readucă jocul politic în limitele normalității. Considerate de unii comentatori politici ca fiind măsuri ce urmau să schimbe radical situaţia politică din Republica Moldova, atât liberal democrații cât și comuniștii moldoveni, au considerat că anularea votului mixt pentru alegerea deputaţilor, demiterea procurorului general și trecerea Centrului Național Anticorupție în subordinea Guvernului sunt doar măsuri care vor pune în condiții egale actorii politici moldoveni.

Solicitarea liderului comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin, de începere a negocierilor între fracțiunile parlamentare pentru găsirea unei candidaturi la postul de președinte al Parlamentului moldovean, solicitare susținută de ceilalți parlamentari, reprezintă punctul de cotitură al desfășurării cruntei bătălii politice care se dă în acest moment la Chișinău. Potrivit declarațiilor liderului fracțiunii liberal democrate, Valeriu Streleț, candidatul la postul de președinte al legislativului trebuie să aibă susținerea unei majorități parlamentare. Potrivit acestei logici, putem spune așadar că Vladimir Voronin a cerut parlamentarilor moldoveni, crearea unei noi majorități. Domnia sa, a condiționat formarea acestei noi majorități în care este dispus să participe, de mărirea pragului electoral şi de întoarcerea dreptului de vot pentru deţinătorii paşapoartelor sovietice. 

Aceste condiționări vin să sondeze nivelul de încredere dintre PCRM și PLDM. Se poate observa însă că toate punctele de tangență comune găsite între cei doi mari jucători politici moldoveni, au avut ca numitor comun reducerea nivelului de capturare al statului de către oligarhi. Tăierea invizibilelor fire folosite de către „păpușar” pentru manipularea justiției, pentru interpretarea articolelor din Constituție sau pentru o viitoare asigurare a imunității parlamentare, au fost acele puncte care au dus la consolidarea eforturilor pentru o decisivă și victorioasă bătăliei cu marele mogul moldovean. Implicarea comuniștilor în această confruntare este una motivată – în cadrul unui seminar dedicat caracteristicilor statului captiv, Vladimir Voronin  a recunoscut că a greșit atunci când a acceptat apariția primelor semne de oligarhizare a statului.  Este clar că în aceste cruciale momente, liderul moldovean vrea să își îndrepte eroarea comisă odinioară.

Patima pe care o pune liderul comuniștilor moldoveni în această luptă, este una motivată și poate fi înțeleasă. Sub eticheta luptei cu comunismul, s-au ascuns o serie de acțiuni care nu au avut nimic de a face cu bătălia ideologică ci au coincis mai mult cu preluarea activelor financiare și mediatice deținute de comuniști. PCRM-ul a avut cel mai mult de suferit în urma acțiunilor politicului păpușar.

La fel de pasionat de această încăierare politică este și liderul PLDM, Vladimir Filat, care după multele cedări făcute de dragul păstrării AIE, către Partidul Democrat, a fost împiedicat de către Curtea Constituțională să candideze pentru fotoliul de premier ministru. 

Aceste puternice și violente sentimente pe care le întâlnim la cei doi politicieni se îndreaptă către o singură persoană. Dar există riscul ca nestăpânita pornire de a răspunde pe potrivă comunului adversar, să întunece o dreaptă judecată.

Este sigur că atât domnul Voronin cât și domnul Filat nu vor proceda potrivit învățăturii care spune ca la obrazul pălmuit să-l întorci pe celălalt. Evident că domniile lor vor aplica legea talionului. Este firesc însă ca dincolo de patimă să fie pus în prim plan și interesul cetățeanului și al statului. Interesul major al statului este acela de a avea pace. O pace politică care să poată face posibilă bunul mers al zilei cotidiene. O pace care să poată face posibile investițiile de viitor. O pace pentru construirea uniunii naționale. Noua majoritate parlamentară ar trebui să fie creată în numele acestei viitoare uniuni naționale. Doar o majoritate parlamentară amplă ar fi cea care ar căpăta credibilitate în fața tuturor cetățenilor și ar avea o susținere europeană.